Sâmbătă, 21 martie 2015, la Librăria Open Art (aflată la intersecţia străzilor Pitar Moş şi Arthur Verona) din Bucureşti, între orele 11.30- 14.00, va avea loc a doua ediţie a evenimentului RECITAL CU PERECHE – “Noi şi amintirea lor”, un proiect ce marchează sărbătorirea Zilei Internaţionale a Poeziei. 11 poeţi contemporani (Ioana Diaconescu, Simona-Grazia Dima, Mariana Filimon, Ioana Greceanu, Dan Iancu, Riri Sylvia Manor, Anca Mizumschi, Niculina Oprea, Liviu Ioan Stoiciu, Grigore Şoitu, Lucian Vasilescu) citesc poemele a 11 poeţi români plecaţi în raiul poeziei. Va fi evocat, într-un moment special, marele actor și recitator Eusebiu Ștefănescu, recent dispărut dintre noi. Amfitrioni: Dan Mircea Cipariu şi Ioan Cristescu. Art director: Mihai Zgondoiu. Producător: Anamaria Spătaru. Organizator: Filiala Bucureşti Poezie a Uniunii Scriitorilor din România. Parteneri: APLER (Asociaţia Publicaţiilor Literare şi Editurilor din România) şi Opera Scrisă.ro. Partenerii media ai proiectului sunt Cultura şi AgenţiadeCarte.ro. Coproducători: Radio România Cultural și Asociaţia Euro CulturArt.
RECITAL CU PERECHE – “Noi şi amintirea lor” este un proiect pentru promovarea poeziei române contemporane prin intermediul unor lecturi publice. Cei 11 poeţi invitaţi în proiect vor citi fiecare câte trei poeme: două poeme ale lor şi poemul unui confrate plecat dintre noi. Evenimentul va fi înregistrat audio şi video şi se va constitui într-un document de patrimoniu literar şi cultural. Moderatorii evenimentului: Ioan Cristescu, directorul Muzeului Naţional al Literaturii Române din Bucureşti, şi Dan Mircea Cipariu, preşedintele Filialei Bucureşti Poezie a Uniunii Scriitorilor din România. Art director: Mihai Zgondoiu. Producător: Ana Maria Spătaru, Radio România Cultural.
RECITAL CU PERECHE – “Noi şi amintirea lor”:
Ioana Diaconescu / Cornelia Maria Savu
Simona-Grazia Dima / Daniel Turcea
Mariana Filimon / Constanţa Buzea
Ioana Greceanu / Cezar Ivănescu
Dan Iancu / Gheorghe Ene
Riri Sylvia Manor / Nicolae Labiş
Anca Mizumschi Vasile Petre Fati
Niculina Oprea / Marin Sorescu
Liviu Ioan Stoiciu / Mircea Ciobanu
Grigore Şoitu / George Vasilievici
Lucian Vasilescu / Magda Isanos
Ioana Diaconescu este poetă, traducătoare, cercetătoare de istorie recentă, jurnalistă. Până în 1993 redactor la Uniunea Scriitorilor, realizator la Radio România până în 2006 cu emisiunile Poezie româneasca şi Curs întreg de poezie românească, din 2001 consilier şi cercetător acreditat la Consiliul Naţional Pentru Studierea Arhivelor Securităţii. Opera poetică: Furăm trandafiri, Bucureşti, Editura pentru Literatură 1967; Jumătate zeu, Bucureşti, Editura Eminescu 1970; Adagio, Bucureşti, Editura Eminescu 1973; Taina, Cluj Napoca, Editura Dacia, 1976; Amiaza, Bucureşti, Editura Cartea Românească, 1978; Ceaţa, Bucureşti, Editura Eminescu, 1978; Poetica, Bucureşti, Editura Eminescu, 1981; Vârtejul şi lumea, Bucureşti, Editura cartea Românească 1982; Amintiri neverosimile, Bucureşti, Editura Albatros, 1983; Dumnealui, destinul, Bucureşti, Editura Eminescu, 1984; Uranus, Bucureşti, Editura Eminescu, 1985; Herb, Bucureşti, Editura Cartea Românească, 1987; Poemul cu părul alb, Editura Albatros, Bucureşti, 1994; Corp în cădere, Bucureşti, Editura Eminescu, colecţia Amfion, 1999; Arcadia, Bucureşti, Editura Eminescu, colecţia Amfion,1999; Caiet căzut pe mere, Editura Eminescu, colecţia Amfion, 2001; Tratat de amintiri neverosimile(colecţia Poeţi români contemporani,ediţie antologică) , Bucureşti, 2000, „Nusakan”, Editura Timpul, 2013 (Premiul Cartea de Poezie a anului 2013 al Filialei Bucureşti Poezie – Uniunea Scriitorilor din România) . Premii – diplome si medalii (selectiv): Premiul Perpessicius pentru ediţia critică Scrieri vol.I şi II de Emil Botta (Ed.Minerva 1981); Premiul Asociatiei Scriitorilor din Bucureşti în 1996 şi respectiv în 2001 pentru volumele de poveşti pentru copii “Poveşti mai mari pentru copii mai mici” şi “Poveste cu un vampir şi două pisici”; Diploma şi Medalia Academiei Carpatica – Premiul Femina Diana, Premiul pentru creaţia poetică excepţională, 1997; Nominalizată pentru Premiul Asociaţiei Scriitorilor din Bucureşti, secţiunea poezie, pentru volumul de versuri Arcadia, Bucureşti 1999; Nominalizată pentru Premiul Uniunii Scriitorilor pentru volumul “Roni cel viteaz şi prinţesa cu ghete”, Bucureşti 2004; Premiul pentru Poezie al revistei Convorbiri literare, Iaşi 2012.
Simona-Grazia Dima este poetă, eseistă, critic literar, traducătoare, publicistă. Prin formaţie, filolog, absolventă a Universităţii de Vest din Timişoara, cu diplomă de merit şi media generală 10, ca şefă de promoţie naţională. A avut un debut precoce, la 7 ani şi jumătate, cu o scenetă (intitulată Masca lui Lică) premiată la un concurs iniţiat de Teatrul de păpuşi din Timişoara, jucată în turnee prin ţară şi străinătate (Modena, Italia). Redactor în cadrul Academiei Române din Bucureşti, membră a Uniunii Scriitorilor din România (din 1990), în cadrul Filialei Timişoara, apoi (din 2001) al Asociaţiei Scriitorilor din Bucureşti, denumită ulterior Filiala Poezie Bucureşti a USR, secretar general al PEN-Clubului Român (din 2006). Colaborează susţinut la principalele reviste din ţară şi la publicaţii literare din străinătate şi este autoarea a 15 cărţi apărute, dintre care 11 volume de poeme: Ecuaţie liniştită, Dimineţile gândului, Scara lui Iacob, Noaptea romană, Focul matematic, Confesor de tigri (premiul pentru poezie al Uniunii Scriitorilor din România, Filiala Timişoara, 1999), Ultimul etrusc, Călătorii apocrife, Dreptul rănii de a rămâne deschisă, La ora fulgerului, Interiorul lucrurilor; trei volume de critică literară şi eseistică: Baudelaire, Verlaine, Rimbaud, Mallarmé, modele pentru scriitori români contemporani. O anchetă literară (în colaborare cu Aurelian Titu Dumitrescu), Labirint fără minotaur, Blândeţea scorpionului şi o traducere de orientalistică: Arthur Osborne, Sri Ramana Maharshi sau Calea Cunoaşterii Supreme, traducere din limba engleză (titlul original: Ramana Maharshi and the Path of Self-Knowledge). A publicat numeroase traduceri de poezie din autori străini, în diverse reviste literare („România literară”, „Luceafărul de dimineaţă”, „Steaua”, „Contemporanul”, „Ramuri”, „Poesis”, „Familia”, „Convorbiri literare”, „Vatra”, „Hyperion” etc.). Selecţii din poeziile şi eseurile sale au fost traduse în limbile engleză, franceză, italiană, germană, maghiară, slovacă, turcă, galeza scoţiană, bulgară. Prezentă în antologii editate în ţară şi în străinătate, în numeroase volume colective, participantă la manifestări literare naţionale şi internaţionale. Printre premiile acordate: premiul pentru poezie al Filialei Timişoara a USR (1999), premiul revistei „Acolada” (2012), premiul de onoare Naji Naaman pentru poezie (Liban, 2009), membră onorifică, pe viaţă, a Fundaţiei Maison Naaman pour la Culture (Liban). Membră a unor jurii literare, ca şi a colegiului redacţional al revistei „Origins”/„Romanian Roots” (SUA).
Ioana Greceanu a debut literar în anul 1997 , în revista ‘’Luceafărul’’ , iar în volum , în anul 1999 , la Editura Eminescu , cu ‘’Poeme în pierdere’’. Alte volume publicate : ‘’Singurătatea poartă o pelerină roşie‘’ (2003 , Editura Junimea, Iaşi) ; ‘’Cu o sabie imprevizibilă începe ziua’’(2007, Editura Ion Vinea , Bucuresti), ‘’Fragment dintr-un viu’’ , Editura Tracus Arte, 2010 ,Bucuresti. Antologie bilingvă romano – albaneza , în tălmăcirea poetului şi traducătorului Baki Ymeri , ‘’Recviem pentru omul din cub’’ ,Editura Junime, Iași 2011. Colaborări la revistele : Viaţa Românească , Contemporanul -Ideea Europeană , Convorbiri literare , Literatorul , Poesis , Vatra , Oglinda literară etc. Referinţe critice în revistele : Luceafărul , Viaţa Românească , Convorbiri literare , Adevărul literar şi artistic , Literatorul , Vatra , Poezia , Meridianul Românesc semnate de Octavian Soviany , Geo Vasile , Traian T.Coşovei , Ion Murgeanu , Emanuela Ilie , Liviu Grăsoiu , Costin Tuchilă , Florentin Popescu ,Cornelia Maria Savu etc. Inclusă în volume de critică literară semnate de Geo Vasile (‘’Poezie română contemporană. Mărci stilistice’’ – Editura Junimea, Iasi ; Emanuela Ilie – ‘’Hieroglifele poeţilor’’ – Editura Timpul, Iasi , Traian T.Coşovei , ‘’Cartea cu prieteni’’ – Editura Muzeului Literaturii Române . Premii literare : Premiul internaţional de literatură ‘’ Coroana Carpaţilor – Karpatcka Korona ‘’ , Ucraina – Romania , 2003 – Satu Mare ; inclusă în Arhivele Centrului biografic internaţional – Cambridge , Anglia şi în Arhivele Institutului biografic American; Participare la Simpozionul internaţional al Artelor, Washington , SUA – 2000 ; Premiul pentru Poezie la Concursul Naţional ‘’ Duiliu Zamfirescu – Focsani , 2004 . Lecturi publice de poeme inedite la sediul USR , Biblioteca Centrală Universitară (Strada de Carte ), Biblioteca Metropolitană sau în cadrul Maratonului de Poezie şi Jazz – 2011. Membră a Uniunii scriitorilor din Romania -Filiala Bucureşti Poezie (din 2005).
Dan Iancu s-a născut în 1956, la București. Este membru al Uniunii Scriitorilor din România – Filiala Bucureşti Poezie. Cărţi publicate: “Despre înţeles”, Editura Cartea Românească, 1997; “bostonmylove”, Editura Eminescu, 2002; “o piatră de spus”, Editura Vinea, 2004; “Discursuri”, Editura LiterNet, www.liternet.ro/autor/526/Dan-Iancu.html ; “tata doar fotografii”, Editura agol, 2009; “Noi, o jumătate de zeu”, Editura agol, 2011; “Despre Înţeles (modificată)”, Editura agol, 2012.
Riri Sylvia Manor (Aberfeld) este cunoscută în toată lumea şi în Israel ca Profesor de Oftalmologie şi Neuro-Oftalmologie, dar visul ei în anii tinereţii era cu totul diferit. Scria poezii de la vârsta de nouă ani şi în anii de şcoală se simţea atrasă numai de domeniul literaturii, filosofiei, teatrului şi regiei cinematografice. La vârsta de 18 ani a renunţat la visele tinereţii şi şi a schimbat orientarea căci şi-a dat seama că în perioada aceia la toate facultăţile de ştiinţe umanistice din România se propagă numai ideologie marxist-leninistă şi literatură produsă ca în fabrica de mercenari ai condeiului. A urmat cursurile Facultăţii de Medicină de la Bucureşti şi, în 1960, înainte de a pleca în Israel, a scris o poezie de rămas bun poeziei:
“…Şi azi izvorul poeziei
Ce’n drum o vreme m’a însoţit
E în urmă-mi ca un vis ucis
Departe, ce departe….
Dar cum din munţi vin ciutele la apă
La fel veneam şi eu de însetată
Cu paşii repezi şi uşori
Şi aceiasi frică de un tainic vânător
Veneam spre al poeziei limpede izvor
Odată…”
În Israel nu a mai scris poezii timp de douăzeci de ani şi s-a specializat în neuro-ofhalmologie.
“Am crezut că scrierea de poezii este poate o boală a copilăriei ca scarlatina şi vărsatul de vânt sau am crezut că nu mai pot scrie poezii în limba maternă fiind departe de România, iar limba ebraică am înăţat-o prea tardiv.”. “Dar într-o dimineaţă pe malul Mării Tiberiadelor a venit sfioasă la prima întâlnire cu mine o poezie în limba ebraică. M-am simtit o nouveau riche în ebraică!”. De atunci a continuat Riri Manor să scrie şi să publice poezii în limba ebraică. În zilele grele ale sfârşitului de regim în România, în Decembrie 1989 a publicat în cel mai răspândit ziar din Israel un articol despre poezia română de protest şi a tradus şi publicat acolo poezii contra regimului scrise de Ana Blandiana, Mircea Dinescu şi Marin Sorescu. În Februarie 1990, a revenit în România cu ajutoare medicale şi a organizat timp de câţiva ani trimiterea a 80 de orbi la operaţii în Israel şi specializări de medici acolo. În Ianuarie 2000, a publicat la editura israelianp de prestigiu “Sifriat Hapoalim” prima sa carte de versuri în ebraică. Aceasta carte s-a bucurat de foarte mult succes în Israel unde au apărut trei ediţii. După revenirea în România cu ajutoare medicale, a reînceput să citească literatură în limba română şi, după 40 de ani întrerupere, în anul 2000, a publicat cartea “Privind” la editura “Du Style”.
”Mă simt emoţionată, fericită şi mândră să îmi reîntorc poezia în ţara care mi-a dăruit atâtea ore frumoase, atâţia prieteni dragi şi comoara literaturii şi culturii sale”. Între 2000 şi 2013, a publicat încă trei cărţi de poezie în România: două la editura “Paralela 45″, “Save As…”(2007) şi “Pestriţ”(2010), şi o a patra carte de poezie la editura “Tracus Art”, în 2013, intitulata “Încă”, premiată de Asociaţia Publicaţiilor Literare şi Editurilor din România-APLER. De asemenea, a publicat poezii şi povestiri în “România literara”, “Apostrof”, “Ramuri”, ”Luceafărul”, “Convorbiri literare”, “Poezia”, “Vatra”, “Dacia literară”. A publicat şi: ”Un an de la moartea lui Sesto Pals“ în “Ziua”, cronică literară despre cartea lui Varujan Vosganian “Cartea şoaptelor” în ziarul israelian Ha Aretz şi în “Luceafărul”, precum şi articole în “Observatorul cultural”. A înfiinţat o asociaţie de promovare reciproăa a literaturii române şi israeliane în cele două ţări.
A tradus împreună cu Ioana Ieronim cartea de poezii “Sherezada” din ebraică în română, care apărută la Editura ICR. A tradus în ebraică împreună cu Ella Blass cartea lui Cezar Petrescu “Fram ursul Polar” şi a iniţiat şi redactat – la împlinirea a douăzeci de ani dela schimbarea regimului în România – apariţia unui număr festiv dedicat României al revistei Uniunii Scriitorilor din Israel – “Moznaim”. Acest număr a fost alcătuit în intregime din fragmente traduse în ebraică, selecţionate din literatură romană contemporană, ediţie specială distribuită tuturor scriitorilor din Israel, iar ca o consecinţă articolul de fond al suplimentului de cultură al cotidianului Ha Aretz a fost dedicat acestei ediţii special a Moznaim, precum şi literaturii române.
Regretata Irina Mavrodin a tradus cartea “Pestriţ” în limba franceză şi volumul a apărut la Editura “L-Harmattan”, în Franţa, în 2012, fiind printre cărţile care au reprezentat România, în 2013,la “Salon Du Livre” la Paris. În afară de franceză, poeziile scrise de Riri Syliva Manor au mai fost traduse în engleză, arabă, italiană, germană, rusă, albaneză, greacă. A primit Premiul Blaga, în 2001, şi Medalia şi Premiul Şafran. în 2012. A participat de la început la ediţiile Festivalului Internaţional de literatură de la Neptun şi a organizat, de fiecare dată, venirea unei delegaţii importante de scriitori israelieni ca şi prima vizită a lui Amos Oz în România. E membră a PEN International România şi a Uniunii Scriitorilor din România şi din Israel. În prezent, lucrează la o carte de proză scurtă în limba română şi, de asemenea, o carte nouă de poezii, în curs de apariţie, în ebraică, în Israel. Cronici literare despre poezia sa au scris în România: Marin Mincu, Mircea Martin, Gheorghe Grigurcu, Nora Iuga, Ioan Groşan. Al Cistelecan, Irina Mavrodin, Gabriel Coşoveanu, Camelia Leonte, Petre Ciobanu, Daniela Firescu, Rodica Amel, Eugenia Ţarălungă.
Anca Mizumschi a publicat volumele: Est, Opera Capitală, Poze cu zimţi, Anca lui Noe, Versouri, În moalele cerului, Carte de citire – antologie de autor, Madrugada/cantece de dragoste si furie. A obţinut premiul ASB pentru poezie, 2011, Premiul pentru excelenţă în poezie pentru volumul În moalele cerului, acordat de Fundația Culturală „Georgeta și Mircea Cancicov” și Uniunea Scriitorilor – Filiala Bacău, 2013. Este prezentă în mai multe antologii, cu texte traduse în spaniolă, ungară, albaneză, sârbă, engleză, cehă, italiană. Anca Mizumschis-a născut la Constanţa şi s-a autoexilat de bună voie la Bucureşti, de aceea nu va scrie niciodată “Ponticele”, cât despre “Triste” nu e la fel de sigură. Are o dublă licenţă în medicină şi psihologie, ceea ce îi permite să ajute nişte oameni din când în când.A scris şi a publicat câteva poeme adunate până acum în vreo opt carți Următoarea carte, pe care nu a scris-o încă, va fi întotdeauna volumul ei de debut. Anca Mizumschi s-a născut la 24 noiembrie 1964, la Constanţa. Este absolventă a Universităţii de Medicină şi Farmacie „Carol Davila”, Bucureşti, şi a Facultăţii de Psihologie şi Ştiinţele Educaţiei a Universităţii Bucureşti. A publicat volumele: Departe de Hemingway, 1988; Est, Editura Viitorul Românesc, 1993; Opera Capitală, Editura Albatros, 1995; Poze cu zimţi, Editura Brumar, 2008; Anca lui Noe, Editura Humanitas, 2009; Versouri, Editura Humanitas, 2010. A colaborat la revistele: România Literară, Luceafărul, Tomis, Tribuna, DilemaVeche, Flacăra şi altele. A obţinut Premiul revistei Tomis, premiul special al revistei Tribuna, Premiul „George Bacovia” al revistei Ateneu, şi a fost nominalizată la Premiile pentru poezie ale USR, 2009, şi la Premiile Observator Cultural, 2010.
Niculina OPREA, poetă, născută la 5 martie 1957, în Negoiești, jud. Dolj, România, este licențiată în drept. Membru titular al Uniunii Scriitorilor din România și al Filialei de Poezie a Scriitorilor din București (2003). Din 1977 trăiește la București, împreună cu familia. Are două fiice, Gabriela și Lavinia. În 1974 a debutat cu poezie în suplimentul literar al cotidianului „Înainte” din Craiova, iar 1982 a debutat în revista Ramuri din Craiova cu pseudonimul literar Ioanina Prelcu. Poeme din creaţia Niculinei Oprea au fost traduse şi publicate în peste zece limbi; engleză, franceză, spaniolă (catalană şi castilină), turcă, poloneză, arabă, sârbă, albaneză, chineză, japoneză, indiană / telugu (India), ș.a…Cărţi de poezie publicate: Bizim yaşamlarımız ve onların yaşamları, (traducerea în limba turcă a volumului Vieţile noastre şi vieţile altora, traducător Mesut Şenol), Editura Art Shop, Istanbul, Turcia 2013, ISBN 6054600847; Neredeyse Siyah, (traducerea în limba turcă a volumului Aproape negru, traducător Ayten Mutlu), Editura Art Shop, Istanbul, Turcia 2011, ISBN 9989879760; Viețile noastre şi vieţile altora, 2008, Editura Brumar, Timișoara, ISBN 9736023071;Les Guérisons Imaginaires, 2007, (traducerea în limba franceză a volumului Aproape negru, traducător Letiţia Ilea), Editura Brumar, Timișoara, ISBN 9736022715; Aproape negru, 2004, Editura Muzeul Literaturii Române, București, ISBN 9737751159; …. la vară, tot tu vei fi aceea, 2004, cu o prefață de Horia Gârbea, Asociația Scriitorilor București, ISBN 9738590396; Litanii la marginea memoriei,2002, cu o prefață de Dan Stanca, Editura MJM, Craiova, ISBN 9738156432; Sub tirania tăcerii, 2000, Editura Sitech, Craiova, ISBN 9736570681; Trecerea, 1996, Editura Vlad & Vlad, Craiova, ISBN 9739565913 ; În apele Akheronului, 1994, cu o prefață de Florea Miu, Editura Vlad & Vlad, Craiova, ISBN 9739624710. Interviu : Celebratio, 2011, Editura MJM, Craiova, ISBN 9736802928; Traduceri: Strada care caută marea, poezie de Hilal Karahan, Editura Tracus Arte, 2014, ISBN 978-606-664-406-8; Iniţiatoarea, nuvele de Mustafa Balel (împreună cu scriitorul Florin Logreştenu), Editura Tracus Arte, Bucureşti, ISBN 978-606-664-302-3; Ochii Istanbulului, poezie de Ayten Mutlu, Editura Ramuri, 2012, ISBN 9737936998; Eufratul, taina destinului meu, poezie de Sherko Bekas, Editura Ars Longa, Iași 2011, ISBN 9731480923. Premii : Premiul ,,Dionysos Solomos” Larissa – Grecia, 2011. Premiul Naaman pentru Cultură, Liban, 2011. Premiul pentru Poezie, AD-VISUM, 2005, pentru volumul ,,Aproape negru”, Baia Mare. Afilieri: Uniunea Scriitorilor din România- Filiala București Poezie.
Liviu Ioan Stoiciu s-a născut în 19 februarie 1950, la Dumbrava Roşie / Piatra Neamţ: poet, prozator, autor dramatic, eseist şi publicist. A copilărit la Cantonul 248 / Halta CFR Adjudu Vechi şi la Adjud (aici a terminat liceul teoretic în 1967). Din 1990 a venit de la Focşani (unde a locuit din 1975) cu domiciliul stabil la Bucureşti: redactor (şef şi adjunct) la revistele Uniunii Scriitorilor “Contrapunct” şi „Viaţa Românească”. Meritul Cultural în grad de Ofiţer, 2010. Debut editorial cu versuri: La fanion, 1980, Premiul Uniunii Scriitorilor. Alte volume de versuri: Inima de raze (1982), Când memoria va reveni (1985), O lume paralelă (1989), Poeme aristocrate (1991, Premiul Uniunii Scriitorilor), Singurătatea colectivă (1996, Premiul Academiei Române), Ruinele poemului (1997), Post-ospicii (1997), Poemul animal (2000), La plecare (2003), pam-param-pam / adjudu vechi (2006), Craterul Platon (2008), Pe prag / Vale-Deal (2010), Substanțe interzise (2012). Antologie de versuri: Cantonul 248 (2005), Lanțul (2012). Volume de memorialistică / eseu / publicistică: Jurnalul unui martor (1992), Jurnal stoic din anul Revoluţiei, urmat de Contrajurnal (2002) şi Cartea zădărniciei (Convorbiri de sfârşit cu Al. Deşliu & „Inspiraţii” de început) – 2008. Romane: Femeia ascunsă (1997), Grijania (1999), Undeva, la Sud-Est (2001), Romanul-basm (2002), Vrăjmaș (2014). Dramaturgie: Teatrul uitat (2005, Premiul Uniunii Scriitorilor).
Grigore Șoitu s-a născut la 29 decembrie 1971, în Constanța. A debutat cu poezie la Cenaclul de Marți din Constanța, coordonat de criticul literar Marin Mincu. A debutat editorial cu volumul Anticulinare la editura Arhipelag, în anul 1996. A continuat să scrie versuri și să frecventeze Cenaclul de Marți până în anul 1999 și, sporadic, Cenaclul Euridice din București, în perioada 2005 – 2007. A publicat în perioada 1994-2008: poeme, recenzii, cronici literare și interviuri în revistele culturale românești (Poesis, Tomis, Vatra, România literară, Amphion) și în Suplimentul de Marți al ziarului Observator de Constanța. În perioada 2000-2004 a lansat mai multe reviste electronice Scriptmania -lunar cultural dedicat nonficțiunii-, Absint și Litergraphia. O parte dintre revistele online le-a recuperat offline prin publicarea lor în revista VATRA (nr. 7/2002), ca parte dintr-un proiect intitulat România virtuală. A mai publicat poezie pe blogul literar Hyperliteratura (2006 – 2007) şi pe blogul Sitcom.ro (2009 – 2012). Din anul 2010 coordonează blogul Institutului Polonez din Bucureşti (getyourip.ro), iar din anul 2013 blogul USR Filiala Bucureşti Poezie (usrpoezie.ro). Volume publicate: Anticulinare (ed. Arhipelag, 1996); Addenda (ed. Dacia, 2002); Spam (ed. Brumar, 2007); Poeme de stânga (Casa de pariuri literare, 2011); Poemarţi, o antologie marţolie (Tracus Arte, 2014). Volume colective/Antologii: Poezia română actuală (vol. 1, Pontica, 1998); Erotica2 (Observator, 2002); Salonul ludicilor (Tracus Arte, 2014).
Lucian Vasilescu s-a născut la Ploieşti, la 23 octombrie 1958. Este poet şi jurnalist. În prezent, editor la publicaţia culturală Ziarul de Duminică. A publicat volumele: O mie nouă sute nouăzeci şi doi – sisteme de supravieţuire (în colaborare cu Florin Toma), Ed. Mediaprint, 1992 (carte de dialoguri cu 33 de personalităţi ale vieţii politice şi culturale româneşti); Evenimentul zilei – un poem văzut de Lucian Vasilescu, Ed. Nemira, 1995 (premiul pentru debut al Asociaţiei Scriitorilor din Bucureşti); Ingineria poemului de dragoste, Ed. Albatros, 1996 (Marele Premiu al Festivalului Internaţional de Poezie de la Sighetul Marmaţiei şi premiul Asociaţiei Scriitorilor din Bucureşti); Sanatoriul de boli discrete, Ed. Cartea Românească, 1996 (volum apărut în cadrul primei serii a colecţiei Poeţii oraşului Bucureşti, premiul Asociaţiei Scriitorilor din Bucureşti); Manualul de literatură (în colaborare cu Daniel Bănulescu, Mihail Gălăţanu, Ioan Es. Pop, Cristian Popescu, Nicolae Ţone, Floarea Ţuţuianu), Ed. Vinea, 2004 (premiul revistei Poesis pentru ediţie de poezie acordat editurii Vinea); Confort 2 îmbunătăţit (în colaborare cu Ioan Es. Pop), Ed. Redacţiei Publicaţiilor pentru Străinătate, Bucureşti, 2004 (volum nominalizat la premiile Uniunii Scriitorilor din România), aproape. atât de departe. close. so far away (ediţie bilingvă, română-engleză), Ed. Integral/ Ed. Vinea, 2009 (volum nominalizat la premiile Uniunii Scriitorilor din România, a primit premiul Asociaţiei Scriitorilor din Bucureşti) ş.a. În februarie 2014, a apărut volumul Ţara mea, viaţa mea, dragostea mea – despre modesta mea ratare personală, Ed. RENTROP & STRATON.
