spot_img

Amintiri din Casa Poeziei: ”eu am scris pentru scriitori, pe ei îi iubesc cel mai mult pentru că pe ei nu-i iubește nimeni între semeni ci numai Dumnezeu”

Sâmbătă, 21 martie 2015, la Librăria Open Art (aflată la intersecţia străzilor Pitar Moş şi Arthur Verona) din Bucureşti, între orele 11.30- 14.00, a avut loc a doua ediţie a evenimentului RECITAL CU PERECHE – “Noi şi amintirea lor”, un proiect ce a marcat sărbătorirea Zilei Internaţionale a Poeziei.  11  poeţi contemporani (Ioana Diaconescu, Simona-Grazia Dima, Mariana Filimon, Ioana Greceanu, Dan Iancu, Riri Sylvia Manor, Anca Mizumschi, Niculina Oprea, Liviu Ioan Stoiciu, Grigore Şoitu, Lucian Vasilescu) au citit poemele a 11 poeţi români plecaţi în raiul poeziei. A fost evocat, într-un moment special, marele actor și recitator Eusebiu Ștefănescu, recent dispărut dintre noi. Amfitrioni: Dan Mircea Cipariu şi Ioan Cristescu.  Art director: Mihai Zgondoiu. Producător: Anamaria Spătaru. Organizator: Filiala Bucureşti Poezie a Uniunii Scriitorilor din România. Coproducători: Radio România Cultural și Asociaţia Euro CulturArt. Printre cei prezenți la eveniment s-au aflat și Ștefania Coșovei, Margareta Labiș și  scriitorul Cornel George Popa. Pe pereții de la Open Art, locul unde a avut loc evenimentul, pot fi admirate câteva gravuri ale maestrului Mircia Dumitrescu, gravuri inspirate de câteva dintre poemele pe care i le-a dăruit Nichita Stănescu artistului.  Ciclul gravurilor semnate de Mircia Dumitrescu poartă numele ”Nichita Azi”. ,,O zi fastuoasă! Mă bucur că ne aflăm aici, la Librăria Open Art, pe Strada Pictor Verona din București, un spațiu unicat pentru că în el cei care vor putea veni să-l vadă vor găsi cărțile poeților români în viață. În acest spațiu, vom avea o cameră a poeziei. Într-o lume ca a noastră în care veștile sunt rele atunci când vine vorba despre scriitori, este un fapt cu totul și cu totul important acela că putem să oferim colegilor noștri de breaslă un loc de întâlnire în care vom avea lansări de carte, conferințe și tot ce reprezintă viu în literatura română contemporană. Dacă foarte mulți oameni care au câștigat averi în România după 1990 au cheltuit pe te miri ce, eu m-am gândit ca din banii pe care i-am câștigat după 1990 să investesc în acest spațiu cultural, spun spațiu cultural pentru că el nu este  neapărat în înțelesul clasic o librărie . Open Art este un spațiu deschis artiștilor, scriitorilor, mai cu seamă că, după cum bine știți, în ultimii doi ani de zile am avut vești groaznice, am pierdut Casa Monteoru, sediul Uniunii Scriitorilor, am pierdut sediul Muzeului Național al Literaturii Române. Am vrut să fac de Ziua Internațională a Poeziei o frumoasă surpriză colegilor de la Filiala București Poezie. Aceasta este Casa Poeziei. Între 13-17 mai 2015, atunci când organizăm Târgul Internațional al Cărții de Poezie și Maratonul de Poezie și Jazz, vor veni în România 9 directori ai Caselor de Poezie din Europa și sunt foarte bucuros să oferim și noi în această rețea a Caselor de Poezie din Europa acest spațiu. Sunt bucuros că putem colabora ca în ultimii 8 ani de zile cu Radio România Cultural și că putem aduce în fața publicului larg ascultător voci poetice din generații și geografii literare diferite. Ziua Internațională a Poeziei este, se pare, marcată și sărbătorită în România în mai multe orașe. Cred că unele dintre cele mai importante evenimente sunt realizate de către Filiala București Poezie a Uniunii Scriitorilor din România și de către Muzeul Național al Literaturii Române, cu sprijinul APLER (Asociaţia Publicaţiilor Literare şi Editurilor din România) și Opera Scrisă.Ro. Partenerii media ai proiectului sunt Cultura şi AgenţiadeCarte.ro. Coproducători: Radio România Cultural și Asociaţia Euro CulturArt. După acest preambul vă rog să ascultăm prima voce. Eu sunt cu atât mai emoționat cu cât prima pereche a recitalului aduce în prim plan o voce literară care anul trecut a fost alături de noi, este vorba de Cornelia Maria Savu și nu întâmplător deschidem cu perechea Ioana Diaconescu/ Cornelia Maria Savu, pentru că acest titlu –Recital cu pereche – a fost dat în urma unor discuții pe care le-am avut cu Cornelia Maria Savu.”, a declarat Dan Mircea Cipariu, iniţiatorul proiectului RECITAL CU PERECHE.

Ioana Diaconescu a deschis ”Recitalul cu pereche”, cu o evocare Cornelia Maria Savu. ” Mulțumesc colegului Dan Mircea Cipariu. Mulțumesc că sunteți aici. Sunt bucuroasă să fim încă o dată noi între noi aici, câți am mai rămas și câți vom mai fi . Împreună cu cei care au plecat, dar care au rămas prin ceea ce au făcut, prin opera lor, prin prezența lor despre care aș putea să spun că este alături de noi aproape zilnic. Cornelia Maria Savu a plecat pe neașteptate, dar pe neașteptate pleacă toți. Aș vrea să vă spun că am depășit într-o bună zi tristețea de a o fi pierdut pe Cornelia ca prietenă și ca autoare pentru că mi-am dat seama că ar trebui să fiu bucuroasă că am cunoscut o personalitate poetică și nu numai de factura ei, un tip uman atât de special, de generos, de curios, atât de cultivat și, nu în cele din urmă, vreau să subliniez faptul că ea este – și am socotit-o de când era un copil precoce, publicând primul volum ”Totem în alb”- una dintre cele mai puternice voci poetice ale ultimei jumătăți ale secolului XX. Ioana Diconescu a citit poemele ” O altă versiune” și ”Capul meu cântă Ofelia” de Cornelia Maria Savu. Din poeziile proprii a citit ” În nevăzut”, din volumul ”Vertigo” apărut la Editura Tracus Arte.

A urmat o evocare Eusebiu Ștefănescu. ” În timpul vieții noastre exista maestrul Eusebiu Ștefănescu. Zilele trecute l-am condus pe ultimul drum și împreună cu Ioan Cristescu și Ana Maria Spătaru, producătorul acestui eveniment, ne-am gândit că ar fi extrem de nimerit să-l evocăm pe Eusebiu Ștefănescu. L-am rugat pe Ionuț Bogdan Ștefănescu, colegul nostru de la Filiala București Poezie, majoritatea îl cunosc ca fiind ”flautul de aur” și poate acum află că este colegul nostru,  să ne citească două poeme pe care el le-a scris în această perioadă a ultimelor zile ale lui Eusebiu Ștefănescu”, a spus Dan Mircea Cipariu. Ionuț Bogdan Ștefănescu a citit două poeme, ” Curriculum vitae” și ”Femeia din umbră”, dintr-un volum dedicat tatălui său, poeme scrise din clipa în care acesta a aflat despre diagnosticul necruțător al maestrului Eusebiu Ştefănescu.  Din volumul lui Eusebiu Ștefănescu, ”Preschimbarea la față”, apărut la Tracus Arte, Ionuţ a citit poemul ”Hotarul de ceață”.  A urmat apoi un scurt moment poetic ”Eusebiu Ștefănescu din arhiva Radio România Cultural”.

Simona-Grazia Dima a ales să-l evoce pe Daniel Turcea. ”Descopăr în poezia, opera și biografia Simonei-Grazia Dima o puternică rezonanță spirtiuală, lucru destul de rar într-o lume ca a noastră în care biografismul aduce mai de grabă lucrurile rele ale existenței.”, a mărturisit Dan Mircea Cipariu. Simona-Grazia Dima a citit două poeme ale sale,”În numele tău ascuns” şi Lună plină”, din antologia ”Călătoria în petalele trandafirului”, apărută în Colecția Opera Omnia Poezie Contemporană, la Editura Tipo Moldova. Din Daniel Turcea a citit ”Balada splendorii”, din volumul ”Epifania”, 1978. ”L-am ales pe Daniel Turcea și pentru că în vară m-am aflat în fața mormântului său de la Mănăstirea Cernica și am fost foarte emoționată. Nu departe era și mormântul lui Virgil Mazilescu și mormintele multor oameni de cultură. Acolo este un adevărat muzeu în aer liber. Totodată am citit amintirile, rememorările importante, aproape fantastice ale surorii sale, care a scris despre el. Daniel Turcea a murit tânăr și nu a scris mult. Un volum al său numit Etropia se află într-o cvasi opoziție simțită de el cu ”Epifania”. El a scris- ”eu am scris pentru scriitori, pe ei îi iubesc cel mai mult pentru că pe ei nu-i iubește nimeni între semeni ci numai Dumnezeu”. Mi se pare foarte frumos și emoționant”, a declarat Simona-Grazia Dima.

Mariana Filimon care le-a evocat pe Constanța Buzea și Florența Albu. ” Îmi dau seama că în literatura ultimilor 30 de ani s-au legat foarte multe prietenii literare. Prietenia dintre Mariana Filimon și Constanța Buzea este una cu totul și cu totul specială pentru că ea a fost una proteică pentru amândouă.”, a spus Dan Mircea Cipariu. ”Aparent Constanța Buzea și Florența Albu erau incompatibile, dar am reușit să le împrietensc pe amândouă. Erau două firi aspre, foarte exigente, dar care au devenit foarte bune prietene. Amândouă promovau poeți, tineri sau mai puțin tineri.”, a declarat Mariana Filimon, care a citit poemul ”Zidul” de Florența Albu, ”Nu crede sau crede puțin” de Constanța Buzea și poemul său intitulat”Mărțișor”.

Ioana Greceanu l-a evocat pe Cezar Ivănescu. ”Am ales să fac pereche cu poetul Cezar Invănescu pentru că în primăvara aceasta, pe 24 aprilie, se împlinesc 7 ani de la trecerea lui în neființă”.

Dan Iancu l-a avocat pe Gheorghe Ene. ” Despre Gheogrhe Ene pot să vă spun un singur lucru:  cei care nu l-au cunoscut au avut ghinion”, a declarat Dan Iancu, care a citit ” Şi mai trăiesc”, un poem inclus în cartea în lucru – ”Poemele orașului târziu”.

Riri Sylvia Manor l-a evocat pe Nicolae Labiș și a citit ”Moartea căprioarei”. Doamna Margareta Labiș, sora lui Nicolae Labiș, prezentă la eveniment, a recitat ”Miorița” de Nicolae Labiş, poezie inspirată de Mihail Sadoveanu.  ”Pentru Nicolae Labiș ne îndoliem de două ori, o dată pentru că este născut în același an cu mine și ar fi putut fi aici alături de noi și a doua oară pentru poeziile pe care le-ar fi putut scrie în acești ani de atunci de când a fost ucis.”, a spus doamna Riri Sylvia Manor.

Anca Mizumschi l-a evocat pe Vasile Petre Fati. ”Am ales un poet pe care nu-l cunosc, pe care nu l-am văzut niciodată și singurul lucru pe care îl avem în comun este că ne-am născut amândoi în Constanța. Absența acestui poet mi se pare un simbol pentru ceea ce ce întâmplă în literatura română. A luat de două ori premii de la Uniunea Scriitorilor, o dată pentru poezie și o dată pentru proză, și nu există în nicio carte de critică literară română. A fost foarte greu să reconstitui prezența lui. Tot ceea ce pot să vă spun este din mărturiile lui Marian Drăghici și dintr-un articol al lui Ioan Groșan care a scris din amintirile lui. E tot ceea ce eu am reușit să găsesc despre acest mare poet român.”, a spus Anca Mizumski. Aceasta a citit din Vasile Petre Fati poemul ” În ziua în care am văzut marea”, din volumul ” O nuntă”, 1984, și din volumul ” Copilul tuns zero”. .

Niculina Oprea l-a evocat pe Marin Sorescu. ” Pentru mine Marin Sorescu înseamnă foarte mult pentru că l-am cunoscut în anul întâi de liceu când mergeam la ședințele Cenaclului Revistei Ramuri de la craiova. Atunci era redactor-șef al revistei. Statura lui micuță și mustața stufoasă mi-au rămas în memorie și sinceră să fiu îmi este dor uneori de Marin Sorescu.”, a spus Niculina Oprea.

Liviu Ioan Stoiciu l-a evocat pe Mircea Ciobanu, cel care i-a fost editor la trei dintre cărţile poetului care avea să primească, în 2013, Premiul Cartea de poezie a anului 2012 pentru „Substanţe interzise”, Editura Tracus Arte . Liviu Ioan Stoiciu a citit  poemul ”Ce a ajuns” de Mircea Ciobanu.

Grigore Șoitu a citit ”Drive test” și ”Somnul” de George Vasilievici, iar din poemele proprii – ” Am ciocănit indecis” și ”Poem cu Vanghelie”.

Lucian Vasilescu a evocat-o pe Magda Isanos. ” Am hotărât să o aduc astăzi alături de noi pe o poetă pe care o iubesc foarte mult, mai puțin frecventată astăzi, ca mai toți cei duși, Magda Isanos, săvârșită în anul 1944, născută fiind în 1916, părăsind această lume la numai 28 de ani. De posteritatea Magdei Isanos, din fericire, se îngrijește, cu foarte mare atenție, fiica sa Elisabeta Isanos, o foarte frumoasă poetă și domnia sa, autoare și de romane și eseuri, atât de modestă, însă, încât este aproape invizibilă în peisajul literar românesc.” , a spus Lucian Vasile. Acesta a citit ” La iarbă verde” de Magda Isanos și ”Un test” din volumul său ” Țara mea, viața mea, dragostea mea – despre modesta mea ratare personală”, Editura Rentrop -Straton.

Simona IONIŢĂ

Articole recomandate

LĂSAȚI UN MESAJ

Vă rugăm să introduceți comentariul dvs.!
Introduceți aici numele dvs.

Acest site folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.

Sunt permise comentariile oricărei persoane, fără discriminări pe criterii de rasă, sex, etnie, opţiune şi apartenenţă politică sau religioasă. Limbajul vulgar şi trivial în subsolul textelor nu este permis. Nu sunt permise opiniile calomnioase rasiste/şovine/xenofobe. Nu sunt permise atacuri la persoană în subsolurile textelor, ele sunt exclusiv pentru comentarii, critică literară, păreri despre text, dezbateri, etc. În caz contrar, ele vor fi scose din baza de date, fără nici o explicaţie din partea AgentiadeCarte. ro

(S)TOP CELE MAI BUNE CĂRȚI ALE ANULUI 2022

De 13 ani, AgențiadeCarte.ro propune un top anual al celor mai bune cărți. Pentru anul editorial 2022, echipa AgenţiadeCarte.ro a scanat nominalizările pentru Premiile Radio România Cultural, Observator Cultural, Ziarul de Iași, Ficțiunea OPTm și Gala Tinerilor Scriitori / Cartea de poezie a anului 2022, dar și propriile preferințe ale editorilor și colaboratorilor noștri. Astfel, propunem 85 de titluri pe care le considerăm semnificative pentru anul editorial 2022: 30 de cărți de poezie, 30 de cărți de proză, 10 cărți de critică, istorie și teorie literară, precum și 15 cărți de eseu, publicistică și memorialistică. Cititorii AgenţiadeCarte.ro pot vota și comenta titlurile alese de noi. Votul este deschis până la 31 august 2023, ora 23.00. Juriul Premiilor AgenţiadeCarte.ro este compus din scriitorii Florin Iaru, Cristian Teodorescu și Dan Mircea Cipariu (președintele asociației Euro CulturArt). Juriul va anunța, după închiderea votului pe agentiadecarte.ro, printr-un comunicat de presă, câștigătorii. Premiile, în valoare de 5000 lei, sunt finanțate de Ministerul Culturii.

(S)TOP CELE MAI BUNE CĂRȚI ALE ANULUI 2021

De 12 ani, AgențiadeCarte.ro propune un top anual al celor mai bune cărți. Pentru anul editorial 2021, echipa AgenţiadeCarte.ro a scanat nominalizările pentru Premiile Radio România Cultural, Observator Cultural, Ziarul de Iași și Gala Tinerilor Scriitori, dar și propriile preferințe ale editorilor și colaboratorilor noștri. Astfel, propunem 71 de titluri pe care le considerăm semnificative pentru anul editorial 2021:  30 de cărți de poezie, 20 de cărți de proză, 10 cărți de critică literară, istorie literară și teorie literară, precum și 11 cărți de eseu, publicistică și memorialistică. Cititorii AgenţiadeCarte.ro pot vota și comenta titlurile alese de noi. Votul este deschis până la 31 august 2022, ora 23.00.

(S)TOP CELE MAI BUNE CĂRȚI ALE ANULUI 2020

De 11 ani, AgențiadeCarte.ro propune un top anual al celor mai bune cărți. Pentru anul editorial 2020, echipa AgenţiadeCarte.ro a scanat nominalizările pentru Premiile Observator Cultural, Ziarul de Iași și Gala Tinerilor Scriitori, dar și propriile preferințe ale editorilor și colaboratorilor noștri. Astfel, propunem 74 de titluri pe care le considerăm semnificative pentru anul editorial 2020: 31 de cărți de poezie, 20 de cărți de proză, 10 cărți de critică literară, istorie literară și teorie literară, precum și 13 cărți de eseu, publicistică și memorialistică. Cititorii AgenţiadeCarte.ro pot vota și comenta titlurile alese de noi. Votul este deschis până la 31 august 2021, ora 23.00. După închiderea votului, într-un eveniment public, AgențiadeCarte.ro va premia cărțile ce vor întruni cele mai multe voturi ale publicului și ale unui juriu desemnat de Asociația Euro CulturArt. Vom acorda câte un premiu pentru fiecare secțiune a topului. (Dan Mircea Cipariu)

(S)TOP CELE MAI BUNE CĂRȚI ALE ANULUI 2019

De 10 ani, AgențiadeCarte.ro propune un top anual al celor mai bune cărți. Pentru anul editorial 2019, echipa AgenţiadeCarte.ro a scanat nominalizările pentru Premiile Radio România Cultural, Observator Cultural și Gala Tinerilor Scriitori, dar şi propriile preferinţe ale editorilor. Astfel, propunem câteva titluri pe care le considerăm semnificative pentru o viitoare istorie a literaturii române contemporane. Cititorii AgenţiadeCarte.ro pot vota și comenta titlurile alese de noi. Votul este deschis până la 31 august 2020, ora 23.00. După închiderea votului, într-un eveniment public, AgențiadeCarte.ro va premia cărțile ce vor întruni cele mai multe voturi ale publicului și ale unui juriu desemnat de Asociația Euro CulturArt. Vom acorda câte un premiu pentru fiecare secțiune a topului.

(S)TOP CELE MAI BUNE CĂRȚI ALE ANULUI 2018

În anul editorial 2018, au fost publicate câteva titluri semnificative pentru o viitoare istorie a literaturii române contemporane. Echipa AgenţiadeCarte.ro a scanat nominalizările pentru Premiile Radio România Cultural, Observator Cultural, Iocan și Gala Tinerilor Scriitori, dar şi propriile preferinţe ale editorilor. A rezultat o listă de propuneri pe care cititorii AgenţiadeCarte.ro o pot vota, comenta şi critica. Votul este deschis până la 31 august 2019, ora 23.00. După închiderea votului, într-un eveniment public, AgențiadeCarte.ro va premia cărțile ce vor întruni cele mai multe voturi ale publicului și ale unui juriu desemnat de Asociația Euro CulturArt. Vom acorda câte un premiu pentru fiecare secțiune a topului.

(S)TOP CELE MAI BUNE CĂRȚI ALE ANULUI 2017

În anul editorial 2017, au fost publicate câteva titluri semnificative pentru o viitoare istorie a literaturii române contemporane. Echipa AgenţiadeCarte.ro a scanat nominalizările pentru Premiile Radio România Cultural, Observator Cultural și Gala Tinerilor Scriitori, dar şi propriile preferinţe ale editorilor. A rezultat o listă de propuneri pe care cititorii AgenţiadeCarte.ro o pot vota, comenta şi critica. Votul este deschis până la 27 august 2018, ora 23.00. Pe 31 august 2018, de Ziua Limbii Române, într-un eveniment public, AgențiadeCarte.ro va premia cărțile ce vor întruni cele mai multe voturi. Vom acorda câte un premiu pentru fiecare secțiune a topului.

(S)TOP CELE MAI BUNE CĂRȚI ALE ANULUI 2016

Anul 2016 a propus câteva titluri semnificative pentru o viitoare istorie a literaturii române contemporane. Echipa AgenţiadeCarte.ro a scanat nominalizările pentru Premiile Radio România Cultural, Observator Cultural și Gala Tinerilor Scriitori, dar şi propriile preferinţe ale editorilor. A rezultat o listă de propuneri pe care cititorii AgenţiadeCarte.ro o pot vota, comenta şi critica. Votul este deschis până la 27 august 2017, ora 23.00.

(S)TOP CELE MAI BUNE CĂRŢI ALE ANULUI 2015

Anul 2015 a propus câteva titluri semnificative pentru o viitoare istorie a literaturii române contemporane. Echipa AgenţiadeCarte.ro a scanat nominalizările pentru Premiile Radio România Cultural, Observator Cultural, România literară, Gala Tinerilor Scriitori, dar şi propriile preferinţe ale editorilor. A rezultat o listă de propuneri pe care cititorii AgenţiadeCarte.ro o pot vota, comenta şi critica. Votul este deschis până la 15 mai 2016, ora 23.00.

(S)TOP CELE MAI BUNE CĂRŢI ALE ANULUI 2010

(S)TOP CELE MAI BUNE CĂRŢI ALE ANULUI 2010

Cotidianul cultural AgenţiadeCarte.ro este membru al Asociației Publicațiilor Literare și Editurilor din România (APLER)

 

Publicaţie culturală finanţată cu sprijinul Ministerului Culturii.

ISSN: 2248 – 1508