spot_img

România -prima din Europa în lupta… împotriva culturii

Federaţia Editorilor din România (FER), Asociaţia Producătorilor şi Organizatorilor de Spectacole (APOSR), Uniunea Producătorilor de Fonograme din România (UPFR), reprezentând agenţi economici ce activează în diverse domenii culturale ca producători de carte, muzică, concerte şi spectacole, atrag atenţia asupra unui proiect de lege aflat în faza finală de aprobare, propunerea legislativă 583/2014. Prin acest proiect se urmăreşte instituirea unei adevărate „taxe pe cultură” în folosul unor asociaţii de creatori, ce va duce la scumpirea produselor culturale şi va fi resimţită şi suportată de către plătitorul final, desigur cu impact negativ şi asupra dezvoltării economice şi culturale a activităţilor din industria de carte, muzică, divertisment. Proiectul de Lege 583/2014 a avut un traseu parlamentar scurt, fiind adoptat tacit de Senat şi ajungând aproape de votul final la Camera Deputaţilor, moment în care a intrat întâmplător în atenţia reprezentanţilor industriilor creative. Astfel, săptămâna trecută, în cadrul Comisiei pentru cultură au avut loc dezbateri pe marginea acestui proiect, în cadrul cărora reprezentanţii UPFR, APOSR şi FER s-au prezentat (fără a fi invitaţi oficial) şi au participat activ, depunând memorii tehnice şi reuşind să introducă pe agenda Comisiei de Cultură consultări cu părţile afectate. Aceste consultări vor avea loc pe 16 februarie 2015 şi au drept bază de discuţie un Punct de vedere comun al reprezentanţilor domeniului literar, muzical, folcloric şi de divertisment faţă de iniţiativa legislativă: Timbrul Cultural, în actuala formă şi sub actuala destinaţie, ca şi în cazul noului Proiect de lege şi amendamentele propuse, prezintă multiple deficienţe conceptuale şi structurale. Unul dintre membrii Comisiei pentru cultură care a înţeles efectele ample ale aplicării acestei taxe de timbru asupra culturii din România, a fost deputatul Mihai Sturzu, care susţine eliminarea timbrului cultural, deoarece reprezintă o suprataxa pe care fiecare dintre cetăţenii României o resimte şi care va îngrădi accesul publicului la produsele de cultură.

Ambiguitatea cadrului legal

Proiectul 583/2014 a fost elaborat fără a se ţine seama de angajamentele României luate la nivel Uniunii Europene în cadrul strategiei „O reglementare inteligentă”, conform cărora statelor membre li se recomandă ca orice proiect nou de lege să fie însoţit de o bună argumentare a oportunităţii actului respectiv, de un studiu de impact, care să evalueze costurile pentru operatorii economici. Totodată, acesta ar fi trebuit să fie elaborat ca urmare a unei consultări reale şi eficiente a tuturor părţilor interesate, inclusiv operatori economici şi consumatori, lucru care evident nu s-a întâmplat.

Destinaţie incertă pentru o taxă  nejustificată

Reprezentanţii Alianţei Naţionale a Uniunilor de Creatori din România (ANUC), susţinătorii iniţiativei, solicită anularea Legii 35/1994 şi adoptarea în schimb a acestui nou proiect de lege, demersul fiind considerat o necesitate de către membrii săi (Uniunea Scriitorilor din România, Uniunea Compozitorilor şi Muzicologilor, Uniunea Teatrală, Uniunea Artiştilor Plastici, Uniunea Cineaştilor, Uniunea Arhitecţilor), sub pretextul acordării unui “ajutor nepreţuit culturii româneşti”.

În realitate, această „taxa pe cultură” are ca destinaţie aceste „uniuni de creatori”, în esenţă entităţi private, care beneficiază de venituri din urma activităţii economice a unor alte entităţi private. Mai mult decât atât, Proiectul de lege prevede faptul că aceste entităţi dispun de veniturile din timbrul cultural după bunul plac, fără un scop precis şi fără criterii transparente, şi desigur fără a contribui la produsul sau serviciul din urma căruia beneficiază de această taxă.

Lovitură dată culturii, suportată din buzunarul românilor

România se confruntă de câţiva ani cu un declin al pieţei de carte şi muzică, fie ea în formă fixată pe suport sau live/concertistic, iar o asfel de măsură legislativă va agrava o situaţie care şi în prezent este departe de a fi una măcar normală. Impunerea unei astfel „taxe pe cultură” se reflectă direct în preţul final al produsului ori serviciului de cultură – fie carte, CD, DVD sau concert – ceea ce va îndepărta inevitabil o mare categorie de potenţiali cititori/ascultători/spectatori, în condiţiile în care nivelul de acces al publicului la cultură în România este deja printre cele mai scăzute din Uniunea Europeană.

Primii în Europa. În lupta Împotriva culturii

În nicio ţară din Uniunea Europeană nu există o astfel de taxă suplimentară, ceea ce înseamnă că doar cumpărătorii români vor fi suprataxaţi şi evident, vor avea de suferit. Astfel, în ceea ce priveşte spectacolele, această “taxă pe cultură” creează un handicap competitiv major în faţa altor organizatori de concerte din alte ţări, fapt ce va conduce inevitabil la scăderea numărului de spectacole cu artişti internaţionali în România şi mai mult decât atât, va afecta direct şi eforturile de sprijinire a culturii româneşti prin organizarea de evenimente cu artişti autohtoni. În acelaşi context, România a rămas singura ţară din Uniunea Europeană unde se mai aplică holograme pe CD/DVD, noul proiect urmărind secondarea acestora cu timbrele culturale. La nivel internaţional, doar Kenya mai aplică holograme pe suporturi audio/video.

Editorii de carte, producătorii de muzică şi organizatorii de evenimente culturale şi divertisment (concerte, festivaluri, etc) sprijină – nu doar la nivel declarativ, ci şi prin propria activitate – cultura românească şi îşi manifestă disponibilitatea de a deveni parteneri la iniţiativele de dezvoltare a culturii româneşti şi a industriei creative, atâta timp cât acestea există într-un cadru legal bine stabilit, eficient, fezabil şi transparent.

Despre APOSR: APOSR (Asociaţia Producătorilor şi Organizatorilor de Spectacole din România) a luat fiinţă în anul 2010 şi reprezintă principalii agenţi economici organizatori de evenimente şi distribuitori de bilete de spectacole din România.

Despre FER: Federaţia Editorilor din România (FER), membru al Federaţiei Europene a Editorilor (FEP-FEE), s-a constituit în anul 2009, având în compunere cele mai mari organizaţii din domeniu: Asociaţia Editorilor din România (AER) şi Uniunea Editorilor din România (UER), care cuprind cele mai puternice case editoriale şi firme de distribuţie din ţara noastră.

Despre UPFR: Uniunea Producătorilor de Fonograme din România (UPFR) este prima asociaţie profesională nonprofit din România a producătorilor de muzică, înfiinţată în anul 1996, cu scopul de a apăra şi promova interesele profesionale, culturale şi morale ale membrilor săi în baza mandatului acordat de aceştia pentru gestionarea drepturilor lor conexe şi implicarea în activitatea de antipiraterie. A fost avizată să funcţioneze ca organism de gestiune colectivă în baza Deciziei nr.5/1997 a Directorului General al Oficiului Român pentru Drepturile de Autor. UPFR este membru afiliat IFPI (International Federation of the Phonographic Industry). Afilierea la IFPI presupune un angajament ferm din partea UPFR de a respecta codul de conduită al organizaţiei internaţionale, cod de conduită care stabileşte criterii înalte de transparenţă în procesul de colectare şi distribuire a sumelor datorate ca drepturi conexe.

Articole recomandate

LĂSAȚI UN MESAJ

Vă rugăm să introduceți comentariul dvs.!
Introduceți aici numele dvs.

Acest site folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.

Sunt permise comentariile oricărei persoane, fără discriminări pe criterii de rasă, sex, etnie, opţiune şi apartenenţă politică sau religioasă. Limbajul vulgar şi trivial în subsolul textelor nu este permis. Nu sunt permise opiniile calomnioase rasiste/şovine/xenofobe. Nu sunt permise atacuri la persoană în subsolurile textelor, ele sunt exclusiv pentru comentarii, critică literară, păreri despre text, dezbateri, etc. În caz contrar, ele vor fi scose din baza de date, fără nici o explicaţie din partea AgentiadeCarte. ro

(S)TOP CELE MAI BUNE CĂRȚI ALE ANULUI 2022

De 13 ani, AgențiadeCarte.ro propune un top anual al celor mai bune cărți. Pentru anul editorial 2022, echipa AgenţiadeCarte.ro a scanat nominalizările pentru Premiile Radio România Cultural, Observator Cultural, Ziarul de Iași, Ficțiunea OPTm și Gala Tinerilor Scriitori / Cartea de poezie a anului 2022, dar și propriile preferințe ale editorilor și colaboratorilor noștri. Astfel, propunem 85 de titluri pe care le considerăm semnificative pentru anul editorial 2022: 30 de cărți de poezie, 30 de cărți de proză, 10 cărți de critică, istorie și teorie literară, precum și 15 cărți de eseu, publicistică și memorialistică. Cititorii AgenţiadeCarte.ro pot vota și comenta titlurile alese de noi. Votul este deschis până la 31 august 2023, ora 23.00. Juriul Premiilor AgenţiadeCarte.ro este compus din scriitorii Florin Iaru, Cristian Teodorescu și Dan Mircea Cipariu (președintele asociației Euro CulturArt). Juriul va anunța, după închiderea votului pe agentiadecarte.ro, printr-un comunicat de presă, câștigătorii. Premiile, în valoare de 5000 lei, sunt finanțate de Ministerul Culturii.

(S)TOP CELE MAI BUNE CĂRȚI ALE ANULUI 2021

De 12 ani, AgențiadeCarte.ro propune un top anual al celor mai bune cărți. Pentru anul editorial 2021, echipa AgenţiadeCarte.ro a scanat nominalizările pentru Premiile Radio România Cultural, Observator Cultural, Ziarul de Iași și Gala Tinerilor Scriitori, dar și propriile preferințe ale editorilor și colaboratorilor noștri. Astfel, propunem 71 de titluri pe care le considerăm semnificative pentru anul editorial 2021:  30 de cărți de poezie, 20 de cărți de proză, 10 cărți de critică literară, istorie literară și teorie literară, precum și 11 cărți de eseu, publicistică și memorialistică. Cititorii AgenţiadeCarte.ro pot vota și comenta titlurile alese de noi. Votul este deschis până la 31 august 2022, ora 23.00.

(S)TOP CELE MAI BUNE CĂRȚI ALE ANULUI 2020

De 11 ani, AgențiadeCarte.ro propune un top anual al celor mai bune cărți. Pentru anul editorial 2020, echipa AgenţiadeCarte.ro a scanat nominalizările pentru Premiile Observator Cultural, Ziarul de Iași și Gala Tinerilor Scriitori, dar și propriile preferințe ale editorilor și colaboratorilor noștri. Astfel, propunem 74 de titluri pe care le considerăm semnificative pentru anul editorial 2020: 31 de cărți de poezie, 20 de cărți de proză, 10 cărți de critică literară, istorie literară și teorie literară, precum și 13 cărți de eseu, publicistică și memorialistică. Cititorii AgenţiadeCarte.ro pot vota și comenta titlurile alese de noi. Votul este deschis până la 31 august 2021, ora 23.00. După închiderea votului, într-un eveniment public, AgențiadeCarte.ro va premia cărțile ce vor întruni cele mai multe voturi ale publicului și ale unui juriu desemnat de Asociația Euro CulturArt. Vom acorda câte un premiu pentru fiecare secțiune a topului. (Dan Mircea Cipariu)

(S)TOP CELE MAI BUNE CĂRȚI ALE ANULUI 2019

De 10 ani, AgențiadeCarte.ro propune un top anual al celor mai bune cărți. Pentru anul editorial 2019, echipa AgenţiadeCarte.ro a scanat nominalizările pentru Premiile Radio România Cultural, Observator Cultural și Gala Tinerilor Scriitori, dar şi propriile preferinţe ale editorilor. Astfel, propunem câteva titluri pe care le considerăm semnificative pentru o viitoare istorie a literaturii române contemporane. Cititorii AgenţiadeCarte.ro pot vota și comenta titlurile alese de noi. Votul este deschis până la 31 august 2020, ora 23.00. După închiderea votului, într-un eveniment public, AgențiadeCarte.ro va premia cărțile ce vor întruni cele mai multe voturi ale publicului și ale unui juriu desemnat de Asociația Euro CulturArt. Vom acorda câte un premiu pentru fiecare secțiune a topului.

(S)TOP CELE MAI BUNE CĂRȚI ALE ANULUI 2018

În anul editorial 2018, au fost publicate câteva titluri semnificative pentru o viitoare istorie a literaturii române contemporane. Echipa AgenţiadeCarte.ro a scanat nominalizările pentru Premiile Radio România Cultural, Observator Cultural, Iocan și Gala Tinerilor Scriitori, dar şi propriile preferinţe ale editorilor. A rezultat o listă de propuneri pe care cititorii AgenţiadeCarte.ro o pot vota, comenta şi critica. Votul este deschis până la 31 august 2019, ora 23.00. După închiderea votului, într-un eveniment public, AgențiadeCarte.ro va premia cărțile ce vor întruni cele mai multe voturi ale publicului și ale unui juriu desemnat de Asociația Euro CulturArt. Vom acorda câte un premiu pentru fiecare secțiune a topului.

(S)TOP CELE MAI BUNE CĂRȚI ALE ANULUI 2017

În anul editorial 2017, au fost publicate câteva titluri semnificative pentru o viitoare istorie a literaturii române contemporane. Echipa AgenţiadeCarte.ro a scanat nominalizările pentru Premiile Radio România Cultural, Observator Cultural și Gala Tinerilor Scriitori, dar şi propriile preferinţe ale editorilor. A rezultat o listă de propuneri pe care cititorii AgenţiadeCarte.ro o pot vota, comenta şi critica. Votul este deschis până la 27 august 2018, ora 23.00. Pe 31 august 2018, de Ziua Limbii Române, într-un eveniment public, AgențiadeCarte.ro va premia cărțile ce vor întruni cele mai multe voturi. Vom acorda câte un premiu pentru fiecare secțiune a topului.

(S)TOP CELE MAI BUNE CĂRȚI ALE ANULUI 2016

Anul 2016 a propus câteva titluri semnificative pentru o viitoare istorie a literaturii române contemporane. Echipa AgenţiadeCarte.ro a scanat nominalizările pentru Premiile Radio România Cultural, Observator Cultural și Gala Tinerilor Scriitori, dar şi propriile preferinţe ale editorilor. A rezultat o listă de propuneri pe care cititorii AgenţiadeCarte.ro o pot vota, comenta şi critica. Votul este deschis până la 27 august 2017, ora 23.00.

(S)TOP CELE MAI BUNE CĂRŢI ALE ANULUI 2015

Anul 2015 a propus câteva titluri semnificative pentru o viitoare istorie a literaturii române contemporane. Echipa AgenţiadeCarte.ro a scanat nominalizările pentru Premiile Radio România Cultural, Observator Cultural, România literară, Gala Tinerilor Scriitori, dar şi propriile preferinţe ale editorilor. A rezultat o listă de propuneri pe care cititorii AgenţiadeCarte.ro o pot vota, comenta şi critica. Votul este deschis până la 15 mai 2016, ora 23.00.

(S)TOP CELE MAI BUNE CĂRŢI ALE ANULUI 2010

(S)TOP CELE MAI BUNE CĂRŢI ALE ANULUI 2010

Cotidianul cultural AgenţiadeCarte.ro este membru al Asociației Publicațiilor Literare și Editurilor din România (APLER)

 

Publicaţie culturală finanţată cu sprijinul Ministerului Culturii.

ISSN: 2248 – 1508