Muzeul Național al Literaturii Române anunță noile apariții editoriale

feb. 24th, 2015 | By | Category: Agenda de carte

AgențiadeCarte.ro vă prezintă noile apariții editoriale ale Muzeului Național al Literaturii Române.

Cronologia vieţii literare româneşti: perioada postcomunistă (1990-1992)

La Editura Muzeului Naţional al Literaturii Române (2014) au apărut primele trei volume ale proiectului academic Cronologia vieţii literare româneşti: perioada postcomunistă (1990-1992). Coordonată de Acad. Eugen Simion, directorul Institutului de Istorie şi Teorie Literară „G. Călinescu”, şi organizată redacţional de către CS III Bianca Burţa-Cernat, lucrarea însumează aproximativ 1700 de pagini, conţinând informaţii extrase din principalele publicaţii de atitudine politică şi de profil literar-cultural din acel interval, printre care: România liberă, Dreptatea, România literară, 22, România mare, Adevărul de duminică, Adevărul literar şi artistic, Contrapunct, Contemporanul, Litere. Arte. Idei, Luceafărul, Viaţa românească, Literatorul, Cuvântul, Caiete critice, Apostrof, Familia sau Vatra. Această activitate de prezentare a unei panorame cât mai eficiente asupra peisajului literar continuă cele 10 volume din Cronologia vieţii literare româneşti: perioada postbelică (1944-1964), publicate tot la Editura MNLR (2010-2012), sub îndrumarea profesorului Eugen Simion şi coordonarea editorială a regretatului Andrei Grigor, recent dispărut dintre noi.

În echipa de lucru au participat: Paul Cernat, Lucian Chişu, Carmina Cojocaru, Teodora Dumitru, Stancu Ilin, Andrei Milca, I. Oprişan, Nicolae Bârna, Raluca Dună şi George Neagoe.

„Primii trei ani ai tranziţiei româneşti postcomuniste – corespunzători, nu întâmplător, primului ciclu electoral de după căderea regimului Ceauşescu – sunt marcaţi de o reconfigurare radicală a relaţiilor dintre actorii câmpului literar/cultural, precum şi a raporturilor dintre acesta şi contextul mai larg, socio-economic şi politico-ideologic, intern şi internaţional. Este momentul în care, după seismul din Decembrie 1989, Intelectualul, cu precădere intelectualul din zona umanistă, şi în particular Scriitorul, aflat în faţa unor bruşte schimbări de relief produse în câmpul cultural, este constrâns să-şi redefinească poziţia în ansamblul unei societăţi bulversate şi să-şi reevalueze obiectivele în orizontul, cu contururi nu tocmai clare, al unui nou proiect social, cerut de ieşirea din totalitarism. Iar una dintre primele constatări ce i se impun, cu forţa evidenţei, Intelectualului/Scriitorului român aproape imediat după prăbuşirea comunis­mului este aceea că libertatea de mişcare şi de expresie de curând obţinută nu-i garantează şi păstrarea „privilegiului”, fie şi relativ înainte de 1989, al centra­lităţii“ (Bianca Burţa-Cernat).

Corespondenţă şi documente primite de Pavel Ţugui, vol. II

La Editura Muzeului Naţional al Literaturii Române, a apărut volumul al II-lea din seria Corespondenţă şi documente primite de Pavel Ţugui, ediţie îngrijită de Vasile Ţugui, cu o postfaţă de Lucian Chişu (2014). Pavel Ţugui a strâns aici materiale pe care numeroşi intelectuali i le-au adresat, dedicat sau încredinţat. Printre alţii, lista îi cuprinde pe: pictorul Camil Ressu, actriţa Lucia Sturdza Bulandra, profesorii universitari Tudor Vianu (istorie literară, comparatism), Al. Rosetti (filologie), P. P. Panaitescu (istorie), Simion Stoilov (matematică; Rector al Universităţii din Bucureşti între 1944-1945), Liviu Rusu (Cluj, estetică), Traian Săvulescu (Preşedintele Academiei Române între 1948 şi 1959), prozatorul Zaharia Stancu (preşedinte în trei rânduri al Uniunii Scriitorilor din România) sau istoricul literar şi filologul Perpessicius, întemeietorul Muzeului Literaturii Române.

„În anul 2013 apărea, sub îngrijirea domnului Vasile Ţugui, primul volum de Corespondenţă şi documente din arhiva profesorului nonagenar Pavel Ţugui. Cantitatea uriaşă de material documentar a fost distribuită, în mod echilibrat, în două tranşe însumând împreună aprox. 900 de pagini, format academic 17 x 24 cm. Prin urmare, ar fi fost imposibil ca la structurarea şi finalizarea primei jumătăţi 1 din materialul ales spre publicare (literele A – M) să fie elaborată o prezentare şi evaluare a documentelor.  Într-o scurtă notă de însoţire se arăta că distinsul profesor le va dona Muzeului Naţional al Literaturii Române, după apariţia integrală. Cel de-al doilea volum continuă inserarea documentară a materialelor expediate de corespondenţii plasaţi, după iniţiala numelui, în ordine alfabetică de la N la Z.

De altfel, Pavel Ţugui este profund implicat în naşterea şi existenţa instituţiei noastre, numită iniţial Muzeul Literaturii Române, care, încă de la înfiinţare, a beneficiat, în momentele-i de cumpănă, de sprijinul marilor scriitori“ (Lucian Chişu).

Cristina Pipoș, POEZIA CONFESIUNII LA SYLVIA PLATH ȘI LA MARIANA MARIN

Pornind de la explicarea termenului de confesiune în general și confesiune poetică în special, autoarea realizează un eseu comparatistic între lirica Sylviei Plath și cea a Marianei Marin, încercând să surprindă atâtnotele definitorii ce le apropie pe cele două poete, cât și diferențele specifice ale universului lor. Bazat pe o amplă bibliografie a temei investigate, eseul este conceput într-un stil deopotrivă sobru și alert, cu substanțiale analize ale poemelor definitorii din volumele a două voci majore în poezia secolului XX, ce-și dovedesc, ”peste timp și mode”, o fecundă, estetic, înrudire.

Număr de vizualizări :726


Comenteaza

Sunt permise comentariile oricărei persoane, fără discriminări pe criterii de rasă, sex, etnie, opţiune şi apartenenţă politică sau religioasă. Limbajul vulgar şi trivial în subsolul textelor nu este permis. Nu sunt permise opiniile calomnioase rasiste/şovine/xenofobe. Nu sunt permise atacuri la persoană în subsolurile textelor, ele sunt exclusiv pentru comentarii, critică literară, păreri despre text, dezbateri, etc. În caz contrar, ele vor fi scose din baza de date, fără nici o explicaţie din partea AgentiadeCarte. ro