spot_img

Manipulare şi cenzură pentru “solidaritatea cu Nicolae Manolescu”!

Lumea literară românească are drept principal subiect de dezbatere felul în care va reuşi Uniunea Scriitorilor din România să se reformeze şi să gestioneze criza de încredere şi autoritate cu care se confruntă Preşedintele Nicolae Manolescu, Prim-vicepreşedintele Varujan Vosganian şi Vicepreşedintele Gabriel Chifu. Miercuri, 11 februarie 2015, la secretariatul Uniunii Scriitorilor din România, a fost înregistrată, cu numărul 110, o cerere adresată Preşedintelui Nicolae Manolescu, Comitetului Director şi Consiliului U.S.R.. Documentul a fost semnat de 29 de scriitori care fac parte din breasla scriitorilor: Dan Mircea Cipariu, Adrian Suciu, Paul Vinicius, Ştefania Coşovei, Dan Iancu, Anca Mizumschi, Octavian Soviany, Cristian Tiberiu Popescu, Nicoleta Popa, Lucian Vasilescu, Vasile Gogea, Vasile Baghiu, Ştefan Manasia, Ionel Ciupureanu, Alexandru Uiuiu, Dumitru Crudu, Ovidiu Nimigean, Mariana Codruţ, Rita Chirian, Mugur Grosu, Cosmin Perţa, Lucian Perţa, Florin Iaru, Peter Sragher, Ioana Crăciunescu, Alexandru Mica, Ioana Greceanu, Valeriu Mircea Popa şi Cristian Teodorescu. Semnatarii au solicitat documente şi informaţii care să asigure transparenţa U.S.R., precum şi convocarea unei adunări generale extraordinare. Pe 15 februarie 2015, criticul literar Daniel Cristea-Enache a deschis (pe o pagină web pe care o coordonează) o listă de susţinere pentru Nicolae Manolescu, Solidari cu Nicolae Manolescu, Președintele Uniunii Scriitorilor din România”, cu următoarea precizare: “Cei care vor să-și arate solidaritatea o pot face în formularul pentru comentarii. Introduceți numele și prenumele, profesia și locul de muncă, precum și opțiunea dvs. exprimată prin „DA”. Nu vor fi luate în considerare comentariile cu nicknames”. Mai mulţi scriitori din Grupul de Reformă a U.S.R. au vrut să îşi spună punctul de vedere pe pagina web care îl susţine pe Nicolae Manolescu. Scriitorii reformişti au fost blocaţi sau cenzuraţi. Chiar şi semnatarii pentru Nicolae Manolescu au fost cenzuraţi. Cassian Maria Spiridon şi Adrian Alui Gheorghe au fost nevoiţi să îşi prezinte opiniile despre “solidaritatea” cu Nicolae Manolescu pe blogul scriitorului Vasile Gogea. Eugen Suciu, un alt scriitor prezent pe lista de susţinători ai lui Nicolae Manolescu, a susţinut, în exclusivitate pentru AgenţiadeCarte.ro, că nu a semnat nimic, că nu are nici email, nici cont pe facebook şi că nu a vorbit cu nimeni despre prezenţa sa în lista de solidaritate cu Nicolae Manolescu. AgenţiadeCarte.ro vă prezintă textele publicate, în ultimele zile, despre manipularea şi cenzura în Lista lui Manolescu.

Cassian Maria Spiridon: o clarificare cu privire la “lista lui Manolescu”
https://vasilegogea.wordpress.com/2015/02/18/cassian-maria-spiridon-o-clarificare-cu-privire-la-lista-lui-manolescu/

Primesc de la Cassian Maria Spiridon, cu rugămintea de a-l face public, mesajul de mai jos. Ceea ce şi fac, adăugînd că împărtăşesc şi eu “nedumeririle” lui.

“Dragă Vasile Gogea,

cum, din nefericire, administratorul de la http://literaturadeazi.ro/ îmi ţine ascuns textul expediat drept comentariu la enunţul Solidari cu Nicolae Manolescu, Preşedintele Uniunii Scriitorilor din România, te rog să-l găzduieşti pe blogul tău.

Îl reproduc mai jos:”

“Privitor la lista de semnături ce însoţeşte enunţul Solidari cu Nicolae Manolescu, Preşedintele Uniunii Scriitorilor din România, în lipsa unui text ce ar fi fost firesc să însoţească demersul, motivându-l, îmi exprim nedumerirea şi vreau să înţeleg:

– suntem solidari cu Nicolae Manolescu, criticul literar!? Nu cred că este cazul. Opera critică a Domniei Sale, una dintre cele mai semnificative din literatură română, sigur nu are nevoie de un referendum;

– suntem solidari cu Nicolae Manolescu, Preşedintele Uniunii Scriitorilor din România!? Nu cred că este cazul.  O majoritate copleşitoare l-a votat în 2013, breasla exprimându-şi în clar opţiunea de a-l menţine în fruntea Uniunii Scriitorilor din România.

Ar putea exista şi alte teme de solidarizare…

Cât timp motivarea solidarizării este necunoscută, consider inutilă prezenţa semnăturii mele pe această listă.

Cassian Maria Spiridon”

Despre solidarităţi şi proceduri sau despre ce au în comun domnii Nicolae Manolescu şi Varujan Vosganian

https://vasilegogea.wordpress.com/2015/02/16/despre-solidaritati-si-proceduri-sau-despre-ce-au-in-comun-domnii-nicolae-manolescu-si-varujan-vosganian/

Ce au în comun cei doi domni, mi se părea mai pînă ieri, limpede: Uniunea Scriitorilor din România, în multiple ipostaze. De cîteva zile observ, însă, că mai au ceva în comun: o anumită mentalitate, o înţelegere distorsionată a nevoii de solidaritate, riscînd confundarea acesteia cu complicitatea.

Pe scurt, faptele sunt cunoscute şi au fost comentate, este vorba de două situaţii susceptibile de a plasa pe cei doi domni în poziţii cel puţin inadecvate cu nişte reguli, regulamente, statute sau legi. Atunci cînd, în cazul amîndurora – după caz, conform reglementărilor specifice grupurilor de apartenenţă şi de referinţă – s-a solicitat o clarificare, sau o încuviinţare de clarificare a unor aspecte susceptibile de a nu fi tocmai în conformitate cu normele, răspunsul final a fost o “solidarizare” a unei părţi (pe cît se poate, majoritare) din grupul de apartenenţă în jurul unuia sau altuia, adică a unei persoane şi nu o susţinere a respectării şi aplicării a normelor.

În ce priveşte “cazul Manolescu”, nu am semnat prima “scrisoare” (AICI) a grupului de scriitori iritaţi de modul cum a decurs jurizarea şi atribuirea Premiului Naţional “Mihai Eminescu”, tocmai pentru că era prea personalizată, încărcată, adică, de un subiectivism, poate explicabil, dar inacceptabil şi era adresată ultimativ unor persoane (Nicolae Manolescu, membrilor juriului).

Am semnat, însă, scrisoarea redactată de al doilea grup (Dan Mircea Cipariu ,https://www.agentiadecarte.ro/2015/02/29-de-scriitori-cer-conducerii-uniunii-scriitorilor-din-romania-convocarea-unei-adunari-generale-extraordinar/), adresată conducerii USR, deoarece ea este un act perfect statutar, emis în respectul deplin al procedurilor legale în interiorul acestei instituţii. Mai mult, am considerat, în termenii unei presupuse abordări din perspectiva “solidarizare-delimitare”, că a semna o asemenea solicitare perfect legală este, în sine, şi o formă de solidarizare cu Preşedintele USR, perceput ca garant al respectării Statutului, căruia i se oferă (nu doar i se solicită) o şansă în plus.

Dezamăgit sunt nu pentru că am semnat această scrisoare (lista “noastră” e mai scurtă decît “lista lui Manolescu”!), ci pentru că ei i se răspunde ca în Senatul României, în “cazul Vosganian” (http://literaturadeazi.ro/content/solidari-cu-nicolae-manolescu-pre%C8%99edintele-uniunii-scriitorilor-din-rom%C3%A2nia)!

Faptul că Domnul Manolescu a fost, şi Domnia Sa, cîndva senator, să fie o explicaţie?

Vasile Gogea

Comentariul lui Adrian Alui Gheorghe la textul scris de Vasile Gogea:

Cred ca fiecare dintre semnatari trebuie sa isi motiveze semnatura, mai ales ca nu exista nici un text care sa spuna ceva despre motivul solidarizarii. Sint impotriva oricaror fronturi deschise intre scriitorii romani, de aceea cred ca e bine sa fie evitate orice expresii jignitoare, orice interpretari tendentioase. Pe lista sint nume care nu au in comun principii si atitudini recunoscute in timp, ca sa se alature acum, dimpotriva au avut polemici si atitudini contrare. Pozitia mea in ceea ce priveste cazul in sine, o voi exprima intr-un text independent.

„CĂTRE

Uniunea Scriitorilor Din România

În atenţia Domnului Preşedinte Nicolae Manolescu, a Comitetului Director şi a Consiliului U.S.R.

Domnule Preşedinte,

Domnilor  Consilieri,

Noi, semnatarii acestei cereri, vă solicităm să puneţi pe Ordinea de Zi a şedinţelor Comitetului Director şi a Consiliului U.S.R. (din primul trimestru al anului 2015) următoarele documente şi informări, conform Statutului Uniunii Scriitorilor din România şi al O.G. 26/2000 cu privire la asociații și fundații:

  1. Rapoartele de activitate şi situaţiile financiare ale U.S.R. pentru anii 2012, 2013 şi 2014, conform dispozițiilor art.41 lit. e) şi f), art. 74 alin.(2) din O.G. 26/2000;
  2. Rapoartele Comisiei de cenzori a U.S.R. pentru anii 2012, 2013 şi 2014;
  3. Dovada publicării, în ultimii trei ani, a  Rapoartelor de activitate şi a situaţiilor financiare anuale ale U.S.R. în Monitorul Oficial al României, Partea a IV-a, precum şi în Registrul naţional al persoanelor juridice fără scop patrimonial, conform art.74 alin.(2) din O.G. 26/2000, precum și dovada publicării acestor documente pe pagina web a U.S.R.;
  4. Raport cu privire la situaţia la zi a patrimoniului (mobil şi imobil) al U.S.R., precum şi a exploatării acestui patrimoniu;
  5. Rapoartele anuale pentru anii 2012, 2013 şi 2014 cu privire la situaţia financiară a sumelor colectate de către U.S.R. în temeiul Legii nr. 35/1994 cu privire la timbrul literar, precum şi Rapoartele anuale pentru aceeași perioadă cu privire la destinaţia sumelor colectate.
  6. Informare cu privire la criteriile pentru obţinerea indemnizaţiei de merit, precum şi numărul şi numele celor care beneficiază din partea U.S.R. de indemnizaţiile de merit.
  7. Convocarea Adunării Generale a U.S.R., în sesiune extraordinară, conform art.16 din Statutul U.S.R. şi în temeiul art. 21 alin.(4) din O.G. 26/2000.

De asemenea, vă solicităm să ne comunicați și câte un exemplar scris în original sau conform cu originalul a tuturor actelor mai sus menționate.”

Miercuri, 22 iunie 2011, criticul literar Daniel Cristea-Enache a înregistrat, în mod oficial, cererea de demisie din Uniunea Scriitorilor din România. Cererea a primit nr. 81/22.06.2011 din partea Asociaţiei Scriitorilor Bucureşti – secţia critică literară, unde Daniel Cristea-Enache a activat ca membru până la anunţul oficial de demisie. Gestul tânărului critic literar a venit în urma mai multor atacuri sub centură la adresa sa şi a scriitorului şi criticului de artă Pavel Şuşară, atacuri apărute în revista “România literară” condusă de actualul preşedinte al Uniunii Scriitorilor, Nicolae Manolescu.

AgenţiadeCarte.ro a publicat câteva fragmente  semnificative din demisia lui Daniel Cristea-Eneche: “Conform art. 33, litera b, din Statutul USR, Preşedintele USR trebuie să apere interesele profesionale, sociale şi materiale ale breslei scriitorilor. Prin atacurile descalificante la adresa colegului Pavel Şuşară şi la adresa mea, semnate „prof. Horia Haţieganu” (un nume care apare numai în „România literară” şi numai de la o anumită dată) girate de dl Nicolae Manolescu în dubla sa calitate de  preşedinte al USR şi de director al revistei „România literară”, au fost încălcate în mod flagrant principii deontologice, morale şi statutare ale Uniunii Scriitorilor din România.

Consider inacceptabile asemenea proceduri à la„România Mare” prin care, la adăpostul unui „prof. Horia Haţieganu”, sunt calomniaţi membri ai USR în principala revistă a USR. De asemenea, consider inacceptabil faptul că pentru preşedintele actual al Uniunii Scriitorilor din România, dl Nicolae Manolescu, nu există Norman Manea (cel mai cunoscut scriitor român) şi Paul Goma (cel mai important disident român), în schimb există „prof. Horia Haţieganu”.

Articole recomandate

4 COMENTARII

  1. Dragă Dan Mircea Cipariu,

    Văzînd încrîncenarea de pe ambele fronturi intrate în competiţie, fiind semnatar (consultat!) pe o listă care nu specifică de ce trebuie să ne solidarizăm, alături de oameni & personalităţi cu care, în timp, în parte, nu am avut nimic în comun, dimpotrivă; avînd în vedere faptul că am prieteni şi oameni pe care îi admir ca scriitori şi caracter(e) pe ambele liste; detestînd politica literară în favoarea literaturii; considerînd că Uniunea Scriitorilor ca asociaţie sindicală este un bun cîştigat într-o lume „centrifugă” şi că trebuie doar reformulată pe ici, colo (prin punctele esenţiale), fără să fie demolată; constatînd că toată lumea are dreptate, numai că dialogul este întrerupt de vanităţuri, orgolii, interese sau pur şi simplu indiferenţă; amărît, efectiv, că scriitorul român „s-a ridicat” împotriva scriitorului român, proferînd cuvinte grele, epitete greu de retras mai apoi, cînd soarta îi va pune faţă în faţă; conştient că orice scandal serveşte unui public care nu dă doi bani pe literatură, dar care s-ar bucura cu asupră de măsură dacă doi scriitori s-ar scuipa în public, plus ceva pumni, palme & înjurături; constatînd că din orice scandal de acest tip cîştigă mediocritatea guralivă şi agitată care este egală scriitorului adevărat prin poziţionarea pe o listă care nu face diferenţe; constatînd că orice comentator de duzină, din presă sau de aiurea, după discuţiile purtate în presa scrisă sau pe internet, poate să se uite de sus la scriitorul român văzut ca un fel de paria care întinde mîna după subvenţii, pensii, ajutoare, în fapt fiind vorba de nişte amărîte sume care ar acoperi banii de ochelari pentru cei care şi-au pierdut acuitatea vizuală cetind sau susţinînd o literatură română care are nevoie de genii dar şi de epigoni susţinători; avînd în vedere că o combinată talent & caracter defineşte cel mai bine un scriitor în vremuri de restrişte şi criză; văzînd că prietenii de durată se macină în vorbe şi în atitudini care nu au de a face cu literatura şi nici cu principiile,
    TE ROG SĂ MĂ TRECI CA SEMNATAR ŞI PE LISTA TA!

    Cu mulţumiri,
    Adrian Alui Gheorghe
    Piatra Neamţ, 19 februarie 2015

  2. Constat, cu mare tristeţe, că s-au constituit grupuri şi grupuleţe dintre scriitori – unii cunoscuţi, cu o anume notorietate , alţii doar năzuind spre aşa ceva- care se bat nu în săbii şi suliţe , ci în … liste, contestări , calificative şi injurii. Eu întreb un singur lucru : DE CE NU AU FĂCUT UN ASEMENEA FRONT COMUN ŞI NU S-AU REVOLTAT, ATUNCI CÂND S-A PROCEDAT LA MODIFICAREA ARBITRARĂ A STATUTULUI USR, PENTRU CA DL. N. MANOLESCU SĂ POATĂ FI REALES PENTRU AL TREILEA MANDAT ? Atunci au tăcut mâlc, iar acum nu fac altceva decât să compromită USR, scriitorii ca atare, în ochii cititorilor oneşti – atâţia câţi mai există – şi ai celor care îi consideră pe scriitori nu nişte conştiinţe şi voci civice de ascultat, luat în seamă şi respectat, ci doar nişte aflători în treabă şi promotori ai gâlcevei, de nu chiar în postura de asistaţi social. Sigur, activitatea USR trebuie să fie transparentă, cunoscută de toţi scriitorii, iar la finele fiecărui an ar trebui să se facă DĂRI DE SEAMĂ clare, limpezi şi la vedere, despre toate cheltuielile şi activităţile Uniunii de peste an. Altfel, unii toooot vorbesc, acuză şi contestă, alţii ripostează idem şi nu se întâmplă nimic, iar cei aflaţi pe margini se amuză copios …

LĂSAȚI UN MESAJ

Vă rugăm să introduceți comentariul dvs.!
Introduceți aici numele dvs.

Acest site folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.

Sunt permise comentariile oricărei persoane, fără discriminări pe criterii de rasă, sex, etnie, opţiune şi apartenenţă politică sau religioasă. Limbajul vulgar şi trivial în subsolul textelor nu este permis. Nu sunt permise opiniile calomnioase rasiste/şovine/xenofobe. Nu sunt permise atacuri la persoană în subsolurile textelor, ele sunt exclusiv pentru comentarii, critică literară, păreri despre text, dezbateri, etc. În caz contrar, ele vor fi scose din baza de date, fără nici o explicaţie din partea AgentiadeCarte. ro

(S)TOP CELE MAI BUNE CĂRȚI ALE ANULUI 2022

De 13 ani, AgențiadeCarte.ro propune un top anual al celor mai bune cărți. Pentru anul editorial 2022, echipa AgenţiadeCarte.ro a scanat nominalizările pentru Premiile Radio România Cultural, Observator Cultural, Ziarul de Iași, Ficțiunea OPTm și Gala Tinerilor Scriitori / Cartea de poezie a anului 2022, dar și propriile preferințe ale editorilor și colaboratorilor noștri. Astfel, propunem 85 de titluri pe care le considerăm semnificative pentru anul editorial 2022: 30 de cărți de poezie, 30 de cărți de proză, 10 cărți de critică, istorie și teorie literară, precum și 15 cărți de eseu, publicistică și memorialistică. Cititorii AgenţiadeCarte.ro pot vota și comenta titlurile alese de noi. Votul este deschis până la 31 august 2023, ora 23.00. Juriul Premiilor AgenţiadeCarte.ro este compus din scriitorii Florin Iaru, Cristian Teodorescu și Dan Mircea Cipariu (președintele asociației Euro CulturArt). Juriul va anunța, după închiderea votului pe agentiadecarte.ro, printr-un comunicat de presă, câștigătorii. Premiile, în valoare de 5000 lei, sunt finanțate de Ministerul Culturii.

(S)TOP CELE MAI BUNE CĂRȚI ALE ANULUI 2021

De 12 ani, AgențiadeCarte.ro propune un top anual al celor mai bune cărți. Pentru anul editorial 2021, echipa AgenţiadeCarte.ro a scanat nominalizările pentru Premiile Radio România Cultural, Observator Cultural, Ziarul de Iași și Gala Tinerilor Scriitori, dar și propriile preferințe ale editorilor și colaboratorilor noștri. Astfel, propunem 71 de titluri pe care le considerăm semnificative pentru anul editorial 2021:  30 de cărți de poezie, 20 de cărți de proză, 10 cărți de critică literară, istorie literară și teorie literară, precum și 11 cărți de eseu, publicistică și memorialistică. Cititorii AgenţiadeCarte.ro pot vota și comenta titlurile alese de noi. Votul este deschis până la 31 august 2022, ora 23.00.

(S)TOP CELE MAI BUNE CĂRȚI ALE ANULUI 2020

De 11 ani, AgențiadeCarte.ro propune un top anual al celor mai bune cărți. Pentru anul editorial 2020, echipa AgenţiadeCarte.ro a scanat nominalizările pentru Premiile Observator Cultural, Ziarul de Iași și Gala Tinerilor Scriitori, dar și propriile preferințe ale editorilor și colaboratorilor noștri. Astfel, propunem 74 de titluri pe care le considerăm semnificative pentru anul editorial 2020: 31 de cărți de poezie, 20 de cărți de proză, 10 cărți de critică literară, istorie literară și teorie literară, precum și 13 cărți de eseu, publicistică și memorialistică. Cititorii AgenţiadeCarte.ro pot vota și comenta titlurile alese de noi. Votul este deschis până la 31 august 2021, ora 23.00. După închiderea votului, într-un eveniment public, AgențiadeCarte.ro va premia cărțile ce vor întruni cele mai multe voturi ale publicului și ale unui juriu desemnat de Asociația Euro CulturArt. Vom acorda câte un premiu pentru fiecare secțiune a topului. (Dan Mircea Cipariu)

(S)TOP CELE MAI BUNE CĂRȚI ALE ANULUI 2019

De 10 ani, AgențiadeCarte.ro propune un top anual al celor mai bune cărți. Pentru anul editorial 2019, echipa AgenţiadeCarte.ro a scanat nominalizările pentru Premiile Radio România Cultural, Observator Cultural și Gala Tinerilor Scriitori, dar şi propriile preferinţe ale editorilor. Astfel, propunem câteva titluri pe care le considerăm semnificative pentru o viitoare istorie a literaturii române contemporane. Cititorii AgenţiadeCarte.ro pot vota și comenta titlurile alese de noi. Votul este deschis până la 31 august 2020, ora 23.00. După închiderea votului, într-un eveniment public, AgențiadeCarte.ro va premia cărțile ce vor întruni cele mai multe voturi ale publicului și ale unui juriu desemnat de Asociația Euro CulturArt. Vom acorda câte un premiu pentru fiecare secțiune a topului.

(S)TOP CELE MAI BUNE CĂRȚI ALE ANULUI 2018

În anul editorial 2018, au fost publicate câteva titluri semnificative pentru o viitoare istorie a literaturii române contemporane. Echipa AgenţiadeCarte.ro a scanat nominalizările pentru Premiile Radio România Cultural, Observator Cultural, Iocan și Gala Tinerilor Scriitori, dar şi propriile preferinţe ale editorilor. A rezultat o listă de propuneri pe care cititorii AgenţiadeCarte.ro o pot vota, comenta şi critica. Votul este deschis până la 31 august 2019, ora 23.00. După închiderea votului, într-un eveniment public, AgențiadeCarte.ro va premia cărțile ce vor întruni cele mai multe voturi ale publicului și ale unui juriu desemnat de Asociația Euro CulturArt. Vom acorda câte un premiu pentru fiecare secțiune a topului.

(S)TOP CELE MAI BUNE CĂRȚI ALE ANULUI 2017

În anul editorial 2017, au fost publicate câteva titluri semnificative pentru o viitoare istorie a literaturii române contemporane. Echipa AgenţiadeCarte.ro a scanat nominalizările pentru Premiile Radio România Cultural, Observator Cultural și Gala Tinerilor Scriitori, dar şi propriile preferinţe ale editorilor. A rezultat o listă de propuneri pe care cititorii AgenţiadeCarte.ro o pot vota, comenta şi critica. Votul este deschis până la 27 august 2018, ora 23.00. Pe 31 august 2018, de Ziua Limbii Române, într-un eveniment public, AgențiadeCarte.ro va premia cărțile ce vor întruni cele mai multe voturi. Vom acorda câte un premiu pentru fiecare secțiune a topului.

(S)TOP CELE MAI BUNE CĂRȚI ALE ANULUI 2016

Anul 2016 a propus câteva titluri semnificative pentru o viitoare istorie a literaturii române contemporane. Echipa AgenţiadeCarte.ro a scanat nominalizările pentru Premiile Radio România Cultural, Observator Cultural și Gala Tinerilor Scriitori, dar şi propriile preferinţe ale editorilor. A rezultat o listă de propuneri pe care cititorii AgenţiadeCarte.ro o pot vota, comenta şi critica. Votul este deschis până la 27 august 2017, ora 23.00.

(S)TOP CELE MAI BUNE CĂRŢI ALE ANULUI 2015

Anul 2015 a propus câteva titluri semnificative pentru o viitoare istorie a literaturii române contemporane. Echipa AgenţiadeCarte.ro a scanat nominalizările pentru Premiile Radio România Cultural, Observator Cultural, România literară, Gala Tinerilor Scriitori, dar şi propriile preferinţe ale editorilor. A rezultat o listă de propuneri pe care cititorii AgenţiadeCarte.ro o pot vota, comenta şi critica. Votul este deschis până la 15 mai 2016, ora 23.00.

(S)TOP CELE MAI BUNE CĂRŢI ALE ANULUI 2010

(S)TOP CELE MAI BUNE CĂRŢI ALE ANULUI 2010

Cotidianul cultural AgenţiadeCarte.ro este membru al Asociației Publicațiilor Literare și Editurilor din România (APLER)

 

Publicaţie culturală finanţată cu sprijinul Ministerului Culturii.

ISSN: 2248 – 1508