spot_img

Amiază Culturală Bucovineană. Evocare „Emilian Ţopa şi Grădina Botanică din Iaşi”

Sâmbătă, 31 ianuarie 2015, orele 11 (în incinta Bibliotecii Universitare „Mihai Eminescu”, Sala „B. P. Haşdeu”), Societatea pentru Cultură şi Literatură Română Bucovina  – Filiala Iaşi a organizat o foarte interesantă „Amiază Culturală Bucovineană”, ediţia a LXI-a, avându-l invitat pe domnul prof. univ. dr. Mandache Leocov, care a prezentat expunerea: „EMILIAN ŢOPA şi GRĂDINA BOTANICĂ din IAŞI”, urmată de lansarea volumului de versuri „Iubiri pustii” (2014), al poetului ieşean Andrei Patraş, cu o frumoasă prezentare realizată de poetul şi criticul literar Marius Chelaru. Moderatorul activităţii a fost însuşi preşedintele Filialei Iaşi al Societăţii, domnul Liviu Papuc.

Iniţiativa Societăţii pentru Cultură şi Literatură Română Bucovina  – Filiala Iaşi este meritorie în primul rând pentru că evocarea unei personalităţi de valoarea prof. univ. dr. Emilian Ţopa (1900-1987), poate avea un rol benefic în corectarea unor greşeli privind protecţia mediului înconjurător, la nivel local, şi mai cu sârg, la nivel naţional.

Emoţia evocării unei personalităţi a ştiinţei botanice româneşti de secol al XX-lea, prof. univ. dr. EMILIAN ŢOPA, a dominat numeroasa asistenţă, care, în mare, cunoştea puţine date de esenţă despre acest român, „pribeag în ţara lui”, la 110 ani de la naşterea sa.

Distinsul profesor univ. dr. Mandache Leocov, deţinător al unor pagini manuscris, ce au aparţinut profesorului evocat, a surprins plăcut auditoriul prin informaţii inedite sau foarte puţin cunoscute din viaţa şi activitatea omului de ştiinţă Emilian Ţopa, despre care reţinem:

S-a născut la 9 februarie 1900, în comuna Cuciurul Mare (Cernăuţi), acolo unde a şi absolvit clasele primare. A urmat Liceul şi Facultatea de Ştiinţele Naturii la Cernăuţi, obţinând doctoratul în ştiinţele, în 1939, la Montpellier (Franţa), sub îndrumarea prof. J. Braun-Blanquet. Va profesa, în Cernăuţi, mai întâi în învăţământul preuniversitar, apoi în mediul universitar, iar după război se va stabili în România.

Numele profesorului Emilian Ţopa rămâne înscris în Istoria  Biologiei României Mari, prin substanţiala sa contribuţie, nu numai ca director, organizator şi coordonator al Grădinilor Botanice din Cernăuţi, Cluj şi Iaşi, ci ca specialist cu vaste cunoştinţe de filogeografie. La Iaşi, prof. Ţopa a predat Cursul de Botanică Farmaceutică, la Facultatea de Farmacie. La Cluj şi la Iaşi, ca director al Grădinii Botanice, s-a preocupat de îmbogăţirea şi diversificarea colecţiilor de plante.

În viziunea profesorului Mandache Leocov, director (să reţinem) neremunerat, în perioada 1973-1990, istoria Grădinii Botanice „Anastasie Fătu” din Iaşi înregistrează şase faze de evoluţie, pe care le-a descris minuţios. Însă, reţinem, bazele primei Grădini Botanice din Iaşi datează din anul 1856, din iniţiativa medicului şi botanistului Anastasie Fătu (1816-1886), un recunoscut „filantrop” şi iubitor de cultură, care a dăruit la acel timp, zece mii de galbeni numai pentru cumpărarea terenului. Despre acei primi paşi în conturarea unui spaţiu de experimentare şi cercetare ştiinţifică, au formulat aprecieri, la 1865, Gh. Asachi şi Ion Ionescu de la Brad.

De-a lungul timpului, s-au derulat mai multe proiecte şi mai multe locuri de amplasare a Grădinii, până se va decide, definitiv, spaţiul iniţial, cel din Copou. Şi cum Universitatea Iaşi era în febra pregătirilor Centenarului Universităţii, în 1960, este solicitat, de la Cluj, profesorul Emilian Ţopa, care până la pensionarea sa, în 1975, a depus un efort supraomenesc pentru „desţelenirea şi înnobilarea” „covorului vegetal” al Grădinii. Aşadar, pe drept cuvânt, profesorului Ţopa i se atribuie titlul de ctitor al Grădinii Botanice din Iaşi.

Sub directa sa supraveghere, s-au plantat diverse specii de plante şi s-au construit: pavilionul administrativ, complexul de sere, un vast ierbar, biblioteca etc. În timpul directoratului său, Grădina Botanică din Iaşi avea relaţii de colaborare cu peste 640 de Grădini Botanice din lume. Biografia cercetătorului Emilian Ţopa însumează un număr însemnat de studii ştiinţifice extrem de valoroase şi astăzi. A fost un ecologist, în adevăratul sens al cuvântului, promovând ocrotirea naturii, şi amintindu-ne, în acest sens, că în timpul lui Ştefan cel Mare, protejarea mediului înconjurător era Lege.

Cei care sunt responsabili de destinele florei şi faunei României mileniului III ar trebui să preia modelul Slăvitului Ştefan, când în Bogdania „peisajul moldovenesc se bucura de un regim de protecţie foarte sever”, nota profesorul Emilian Ţopa, la 1934. Iar într-un volum de Legende, Gh. Chiper Dinograncea povesteşte că „la o judecată, Voievodul Ştefan a dispus ca pentru un nuc doborât, samavolnic, uşuraticul şi nechibzuitul făptaş, să sădească 100 de puieţi de nuc…”

Şi ne întrebăm şi noi, timid, câţi copaci au plantat cei care au decis uciderea Codrilor României?!? Se simt cumva responsabili pentru diversele calamităţi naturale, înregistrate din 1990 şi până în prezent?!?

În încheierea expunerii domniei sale, profesorul Leocov aduce un omagiu aceluia care a ctitorit actuala Grădină Botanică din Iaşi şi care îşi doarme, liniştit şi împăcat somnul de veci în cimitirul „dintre vii”, în apropierea locului pe care l-a ocrotit în ultima parte a vieţii sale, până când sufletul i-a plecat la Domnul, pe data de 10 februarie 1987, şi de la care se păstrează versurile acestui Epitaf:

„O vraci al florei minunate

Ce-ai făurit frumoasele grădini

Pe sol de golişti ori de spini

Şi parcuri fermecare

Care-au sădit o floare-n loc de mărăcini

Ţie, cu drag, mă-nchin!”

Livia Ciupercă

Articole recomandate

LĂSAȚI UN MESAJ

Vă rugăm să introduceți comentariul dvs.!
Introduceți aici numele dvs.

Acest site folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.

Sunt permise comentariile oricărei persoane, fără discriminări pe criterii de rasă, sex, etnie, opţiune şi apartenenţă politică sau religioasă. Limbajul vulgar şi trivial în subsolul textelor nu este permis. Nu sunt permise opiniile calomnioase rasiste/şovine/xenofobe. Nu sunt permise atacuri la persoană în subsolurile textelor, ele sunt exclusiv pentru comentarii, critică literară, păreri despre text, dezbateri, etc. În caz contrar, ele vor fi scose din baza de date, fără nici o explicaţie din partea AgentiadeCarte. ro

(S)TOP CELE MAI BUNE CĂRȚI ALE ANULUI 2022

De 13 ani, AgențiadeCarte.ro propune un top anual al celor mai bune cărți. Pentru anul editorial 2022, echipa AgenţiadeCarte.ro a scanat nominalizările pentru Premiile Radio România Cultural, Observator Cultural, Ziarul de Iași, Ficțiunea OPTm și Gala Tinerilor Scriitori / Cartea de poezie a anului 2022, dar și propriile preferințe ale editorilor și colaboratorilor noștri. Astfel, propunem 85 de titluri pe care le considerăm semnificative pentru anul editorial 2022: 30 de cărți de poezie, 30 de cărți de proză, 10 cărți de critică, istorie și teorie literară, precum și 15 cărți de eseu, publicistică și memorialistică. Cititorii AgenţiadeCarte.ro pot vota și comenta titlurile alese de noi. Votul este deschis până la 31 august 2023, ora 23.00. Juriul Premiilor AgenţiadeCarte.ro este compus din scriitorii Florin Iaru, Cristian Teodorescu și Dan Mircea Cipariu (președintele asociației Euro CulturArt). Juriul va anunța, după închiderea votului pe agentiadecarte.ro, printr-un comunicat de presă, câștigătorii. Premiile, în valoare de 5000 lei, sunt finanțate de Ministerul Culturii.

(S)TOP CELE MAI BUNE CĂRȚI ALE ANULUI 2021

De 12 ani, AgențiadeCarte.ro propune un top anual al celor mai bune cărți. Pentru anul editorial 2021, echipa AgenţiadeCarte.ro a scanat nominalizările pentru Premiile Radio România Cultural, Observator Cultural, Ziarul de Iași și Gala Tinerilor Scriitori, dar și propriile preferințe ale editorilor și colaboratorilor noștri. Astfel, propunem 71 de titluri pe care le considerăm semnificative pentru anul editorial 2021:  30 de cărți de poezie, 20 de cărți de proză, 10 cărți de critică literară, istorie literară și teorie literară, precum și 11 cărți de eseu, publicistică și memorialistică. Cititorii AgenţiadeCarte.ro pot vota și comenta titlurile alese de noi. Votul este deschis până la 31 august 2022, ora 23.00.

(S)TOP CELE MAI BUNE CĂRȚI ALE ANULUI 2020

De 11 ani, AgențiadeCarte.ro propune un top anual al celor mai bune cărți. Pentru anul editorial 2020, echipa AgenţiadeCarte.ro a scanat nominalizările pentru Premiile Observator Cultural, Ziarul de Iași și Gala Tinerilor Scriitori, dar și propriile preferințe ale editorilor și colaboratorilor noștri. Astfel, propunem 74 de titluri pe care le considerăm semnificative pentru anul editorial 2020: 31 de cărți de poezie, 20 de cărți de proză, 10 cărți de critică literară, istorie literară și teorie literară, precum și 13 cărți de eseu, publicistică și memorialistică. Cititorii AgenţiadeCarte.ro pot vota și comenta titlurile alese de noi. Votul este deschis până la 31 august 2021, ora 23.00. După închiderea votului, într-un eveniment public, AgențiadeCarte.ro va premia cărțile ce vor întruni cele mai multe voturi ale publicului și ale unui juriu desemnat de Asociația Euro CulturArt. Vom acorda câte un premiu pentru fiecare secțiune a topului. (Dan Mircea Cipariu)

(S)TOP CELE MAI BUNE CĂRȚI ALE ANULUI 2019

De 10 ani, AgențiadeCarte.ro propune un top anual al celor mai bune cărți. Pentru anul editorial 2019, echipa AgenţiadeCarte.ro a scanat nominalizările pentru Premiile Radio România Cultural, Observator Cultural și Gala Tinerilor Scriitori, dar şi propriile preferinţe ale editorilor. Astfel, propunem câteva titluri pe care le considerăm semnificative pentru o viitoare istorie a literaturii române contemporane. Cititorii AgenţiadeCarte.ro pot vota și comenta titlurile alese de noi. Votul este deschis până la 31 august 2020, ora 23.00. După închiderea votului, într-un eveniment public, AgențiadeCarte.ro va premia cărțile ce vor întruni cele mai multe voturi ale publicului și ale unui juriu desemnat de Asociația Euro CulturArt. Vom acorda câte un premiu pentru fiecare secțiune a topului.

(S)TOP CELE MAI BUNE CĂRȚI ALE ANULUI 2018

În anul editorial 2018, au fost publicate câteva titluri semnificative pentru o viitoare istorie a literaturii române contemporane. Echipa AgenţiadeCarte.ro a scanat nominalizările pentru Premiile Radio România Cultural, Observator Cultural, Iocan și Gala Tinerilor Scriitori, dar şi propriile preferinţe ale editorilor. A rezultat o listă de propuneri pe care cititorii AgenţiadeCarte.ro o pot vota, comenta şi critica. Votul este deschis până la 31 august 2019, ora 23.00. După închiderea votului, într-un eveniment public, AgențiadeCarte.ro va premia cărțile ce vor întruni cele mai multe voturi ale publicului și ale unui juriu desemnat de Asociația Euro CulturArt. Vom acorda câte un premiu pentru fiecare secțiune a topului.

(S)TOP CELE MAI BUNE CĂRȚI ALE ANULUI 2017

În anul editorial 2017, au fost publicate câteva titluri semnificative pentru o viitoare istorie a literaturii române contemporane. Echipa AgenţiadeCarte.ro a scanat nominalizările pentru Premiile Radio România Cultural, Observator Cultural și Gala Tinerilor Scriitori, dar şi propriile preferinţe ale editorilor. A rezultat o listă de propuneri pe care cititorii AgenţiadeCarte.ro o pot vota, comenta şi critica. Votul este deschis până la 27 august 2018, ora 23.00. Pe 31 august 2018, de Ziua Limbii Române, într-un eveniment public, AgențiadeCarte.ro va premia cărțile ce vor întruni cele mai multe voturi. Vom acorda câte un premiu pentru fiecare secțiune a topului.

(S)TOP CELE MAI BUNE CĂRȚI ALE ANULUI 2016

Anul 2016 a propus câteva titluri semnificative pentru o viitoare istorie a literaturii române contemporane. Echipa AgenţiadeCarte.ro a scanat nominalizările pentru Premiile Radio România Cultural, Observator Cultural și Gala Tinerilor Scriitori, dar şi propriile preferinţe ale editorilor. A rezultat o listă de propuneri pe care cititorii AgenţiadeCarte.ro o pot vota, comenta şi critica. Votul este deschis până la 27 august 2017, ora 23.00.

(S)TOP CELE MAI BUNE CĂRŢI ALE ANULUI 2015

Anul 2015 a propus câteva titluri semnificative pentru o viitoare istorie a literaturii române contemporane. Echipa AgenţiadeCarte.ro a scanat nominalizările pentru Premiile Radio România Cultural, Observator Cultural, România literară, Gala Tinerilor Scriitori, dar şi propriile preferinţe ale editorilor. A rezultat o listă de propuneri pe care cititorii AgenţiadeCarte.ro o pot vota, comenta şi critica. Votul este deschis până la 15 mai 2016, ora 23.00.

(S)TOP CELE MAI BUNE CĂRŢI ALE ANULUI 2010

(S)TOP CELE MAI BUNE CĂRŢI ALE ANULUI 2010

Cotidianul cultural AgenţiadeCarte.ro este membru al Asociației Publicațiilor Literare și Editurilor din România (APLER)

 

Publicaţie culturală finanţată cu sprijinul Ministerului Culturii.

ISSN: 2248 – 1508