spot_img

Despre arta românească postbelică, la Cafeneaua critică

Miercuri, 28 ianuarie 2015, orele 19.00-21.30, la Club A (Bucureşti, Str. Blănari Nr. 14), va avea loc o nouă ediție a Cafenelei critice. Tema dezbaterii: Despre arta românească postbelică, pe marginea expoziţiei ”Învăţămîntul artistic bucureştean şi arta românească după 1950”. Participanţi: Adrian Guţă, curatorul expoziţiei, Cătălin Bălescu, rectorul UNA, Călin Dan, directorul general MNAC, artişti, critici şi istorici de artă. Amfitrion: Ion Bogdan Lefter. Expoziţia ”Învăţămîntul artistic bucureştean şi arta românească după 1950” rămâne deschisă până pe 4 iunie 2015.

Către finele anului trecut, pe 27 noiembrie 2014, Muzeul Naţional de Artă Contemporană (MNAC) a sărbătorit împlinirea unui deceniu de cînd s-a deschis pentru public, după alţi 3 ani de la înfiinţarea oficială, interval necesar pentru organizarea instituţională şi pentru amenajarea spaţiului alocat în Palatul Parlamentului. Sub genericul .3 + 10.MNAC., aniversarea a fost gîndită ca un eveniment complex, cu vernisaje pe toate cele 5 nivele de expunere ale muzeului (de fapt 6: parter plus 4 etaje, dintre care primul are, la rîndul său, două nivele), cu performance-uri, un concert şi o “disco party”. Două dintre expoziţii propun bilanţuri ale artei româneşti recente şi actuale şi încheie seria de evenimente care au marcat de-a lungul lui 2014 împlinirea a 150 de ani de la fondarea Universităţii Naţionale de Artă din Bucureşti (UNA): What About Y[our] Memory, cu participarea a numeroşi artişti formaţi în cadrul Departamentului foto-video (Fotografie şi imagine dinamică) înfiinţat la UNA în 1995, şi Învăţămîntul artistic bucureştean şi arta românească după 1950, reunind lucrări ale profesorilor şi absolvenţilor Universităţii de artă bucureştene. Această din urmă expoziţie, de mare amploare, gîndită de criticul de artă şi profesorul Adrian Guţă, curator, şi amplasată cu contribuţia arhitectului Attila Kim, constituie – practic – o cuprinzătoare, copleşitoare privire retrospectivă asupra unor întinse zone ale creativităţii vizuale autohtone din ultimii 65 de ani. Despre această spectaculoasă panoramare, despre – deci – istoriei artei româneşti postbelice va fi vorba la Cafeneaua critică.

Cafeneaua critică este un proiect de dezbateri culturale pe teme de actualitate. Prima serie s-a desfăşurat în anii 1990, la Cafeneaua Facultăţii de Litere a Universităţii Bucureşti. Seria a doua a debutat în noiembrie 2008 la Clubul TSC şi a continuat la Clubul A şi la Club Control. Din toamna lui 2011 dezbaterile Cafenelei critice au loc la Club A*.

www.cluba.ro

Invitaţii „stagiunii” 2014-2015: Gabriel Chifu şi Magda Cârneci, Cosmin Ciotloş, Gabriel Dimisianu, Georgeta Dimisianu, Marian Drăghici, Eugen Negrici (ediţia a 137-a); Adrian Majuru şi echipa Muzeului Municipiului Bucureşti (ediţia a 138-a); Vasile Şirli şi Claude Karnoouh, Alexandru Şipa, Ana Trestieni (ediţia a 139-a); Marina Constantinescu, Aura Corbeanu, Doina Lupu, Irina Tapalagă, Dan Boicea, Mirela Năstăsache, Lucian Muntean, Rareş Florin Stoica, Beatrice Lăpădat şi Vlad A. Arghir, Andreia Bîrsan, Cătălin Burcea (despre Festivalul Naţional de Teatru 2014) (ediţia a 140-a); Florin Iaru, Iosif Klein-Medeşan, Bogdan Murgescu, Dorel Şandor, Cristian Teodorescu şi Claude Karnoouh, Adrian Niculescu, Liviu Tutilă (despre democraţie şi alegeri) (ediţia a 141-a); Silviu Lupescu, Adrian Şerban, Bogdan-Alexandru Stănescu, Adrian Botez, Alin Croitoru, Dan Croitoru, Lucian Dan Teodorovici, Ana Maria Tăbîrcă (echipa Editurii Polirom) şi George Ardeleanu, Cosmin Ciotloş, Bogdan Dumitrescu, Filip Florian, Simona Popescu (ediţia a 142-a); Nicolae Manolescu, Călin Vlasie, Ionuţ Burcioiu, Mădălin Costache, Cristi Lică, Mirona Pintilie, Silviu Stancu şi Oana Chelaru-Murăruş, Gabriel Chifu, Livius Ciocârlie, Ion Horea (aniversări Nicolae Manolescu – 75 şi Editura Paralela 45 – 20) (ediţia a 143-a); Răsvan Popescu şi Claude Karnoouh, Iosif Klein Medeşan, Mihai Nebunu, Bujor T. Rîpeanu (ediţia a 144-a); Ioan Cristescu, Mioara Anghel, Titus Bazac, Ginu Bratu, Lucian Chişu, Consuela Cioboteanu, Simona Cioculescu, Gina Ciolpan, Ştefania Coşovei, Leonard Fulău, Carmen Mateescu, Eugenia Oprescu, Valentina Pituţ, Mihaela Sterie, Ioana Vasiloiu-Costandis (echipa Muzeului Naţional al Literaturii Române din Bucureşti) şi Claudiu Komartin, Victor Potra, George Ştefan (ediţia a 145-a); Ciprian Ciuclea, Olivia Niţiş, Andreea Micu, Mădălina Mirea, Adriana Oprea, Marilena Preda-Sînc (organizatori, curatori, expozanţi ai Bienalei Internaţionale de Gravură Experimentală, ediţia a 6-a) şi Olimpiu Bandalac, Petru Lucaci, Gabi Stamate, Mihai Zgondoiu (ediţia a 146-a); sculptorul Virgil Scripcariu, echipa Galeriei AnnArt, formată din Oana Bratiloveanu, Gabriela Massaci, Ioana Radu, Diana Ursan, Dana Stoica şi Alisa Aramă, precum şi Gheorghe Comeagă, Florica Prevenda, Marina Roman, Alexandru Şchiopu, Ioana Vlasiu (ediţia a 147-a); Ioan Groşan (ediţia a 148-a).

Articole recomandate

LĂSAȚI UN MESAJ

Vă rugăm să introduceți comentariul dvs.!
Introduceți aici numele dvs.

Acest site folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.

Sunt permise comentariile oricărei persoane, fără discriminări pe criterii de rasă, sex, etnie, opţiune şi apartenenţă politică sau religioasă. Limbajul vulgar şi trivial în subsolul textelor nu este permis. Nu sunt permise opiniile calomnioase rasiste/şovine/xenofobe. Nu sunt permise atacuri la persoană în subsolurile textelor, ele sunt exclusiv pentru comentarii, critică literară, păreri despre text, dezbateri, etc. În caz contrar, ele vor fi scose din baza de date, fără nici o explicaţie din partea AgentiadeCarte. ro

(S)TOP CELE MAI BUNE CĂRȚI ALE ANULUI 2022

De 13 ani, AgențiadeCarte.ro propune un top anual al celor mai bune cărți. Pentru anul editorial 2022, echipa AgenţiadeCarte.ro a scanat nominalizările pentru Premiile Radio România Cultural, Observator Cultural, Ziarul de Iași, Ficțiunea OPTm și Gala Tinerilor Scriitori / Cartea de poezie a anului 2022, dar și propriile preferințe ale editorilor și colaboratorilor noștri. Astfel, propunem 85 de titluri pe care le considerăm semnificative pentru anul editorial 2022: 30 de cărți de poezie, 30 de cărți de proză, 10 cărți de critică, istorie și teorie literară, precum și 15 cărți de eseu, publicistică și memorialistică. Cititorii AgenţiadeCarte.ro pot vota și comenta titlurile alese de noi. Votul este deschis până la 31 august 2023, ora 23.00. Juriul Premiilor AgenţiadeCarte.ro este compus din scriitorii Florin Iaru, Cristian Teodorescu și Dan Mircea Cipariu (președintele asociației Euro CulturArt). Juriul va anunța, după închiderea votului pe agentiadecarte.ro, printr-un comunicat de presă, câștigătorii. Premiile, în valoare de 5000 lei, sunt finanțate de Ministerul Culturii.

(S)TOP CELE MAI BUNE CĂRȚI ALE ANULUI 2021

De 12 ani, AgențiadeCarte.ro propune un top anual al celor mai bune cărți. Pentru anul editorial 2021, echipa AgenţiadeCarte.ro a scanat nominalizările pentru Premiile Radio România Cultural, Observator Cultural, Ziarul de Iași și Gala Tinerilor Scriitori, dar și propriile preferințe ale editorilor și colaboratorilor noștri. Astfel, propunem 71 de titluri pe care le considerăm semnificative pentru anul editorial 2021:  30 de cărți de poezie, 20 de cărți de proză, 10 cărți de critică literară, istorie literară și teorie literară, precum și 11 cărți de eseu, publicistică și memorialistică. Cititorii AgenţiadeCarte.ro pot vota și comenta titlurile alese de noi. Votul este deschis până la 31 august 2022, ora 23.00.

(S)TOP CELE MAI BUNE CĂRȚI ALE ANULUI 2020

De 11 ani, AgențiadeCarte.ro propune un top anual al celor mai bune cărți. Pentru anul editorial 2020, echipa AgenţiadeCarte.ro a scanat nominalizările pentru Premiile Observator Cultural, Ziarul de Iași și Gala Tinerilor Scriitori, dar și propriile preferințe ale editorilor și colaboratorilor noștri. Astfel, propunem 74 de titluri pe care le considerăm semnificative pentru anul editorial 2020: 31 de cărți de poezie, 20 de cărți de proză, 10 cărți de critică literară, istorie literară și teorie literară, precum și 13 cărți de eseu, publicistică și memorialistică. Cititorii AgenţiadeCarte.ro pot vota și comenta titlurile alese de noi. Votul este deschis până la 31 august 2021, ora 23.00. După închiderea votului, într-un eveniment public, AgențiadeCarte.ro va premia cărțile ce vor întruni cele mai multe voturi ale publicului și ale unui juriu desemnat de Asociația Euro CulturArt. Vom acorda câte un premiu pentru fiecare secțiune a topului. (Dan Mircea Cipariu)

(S)TOP CELE MAI BUNE CĂRȚI ALE ANULUI 2019

De 10 ani, AgențiadeCarte.ro propune un top anual al celor mai bune cărți. Pentru anul editorial 2019, echipa AgenţiadeCarte.ro a scanat nominalizările pentru Premiile Radio România Cultural, Observator Cultural și Gala Tinerilor Scriitori, dar şi propriile preferinţe ale editorilor. Astfel, propunem câteva titluri pe care le considerăm semnificative pentru o viitoare istorie a literaturii române contemporane. Cititorii AgenţiadeCarte.ro pot vota și comenta titlurile alese de noi. Votul este deschis până la 31 august 2020, ora 23.00. După închiderea votului, într-un eveniment public, AgențiadeCarte.ro va premia cărțile ce vor întruni cele mai multe voturi ale publicului și ale unui juriu desemnat de Asociația Euro CulturArt. Vom acorda câte un premiu pentru fiecare secțiune a topului.

(S)TOP CELE MAI BUNE CĂRȚI ALE ANULUI 2018

În anul editorial 2018, au fost publicate câteva titluri semnificative pentru o viitoare istorie a literaturii române contemporane. Echipa AgenţiadeCarte.ro a scanat nominalizările pentru Premiile Radio România Cultural, Observator Cultural, Iocan și Gala Tinerilor Scriitori, dar şi propriile preferinţe ale editorilor. A rezultat o listă de propuneri pe care cititorii AgenţiadeCarte.ro o pot vota, comenta şi critica. Votul este deschis până la 31 august 2019, ora 23.00. După închiderea votului, într-un eveniment public, AgențiadeCarte.ro va premia cărțile ce vor întruni cele mai multe voturi ale publicului și ale unui juriu desemnat de Asociația Euro CulturArt. Vom acorda câte un premiu pentru fiecare secțiune a topului.

(S)TOP CELE MAI BUNE CĂRȚI ALE ANULUI 2017

În anul editorial 2017, au fost publicate câteva titluri semnificative pentru o viitoare istorie a literaturii române contemporane. Echipa AgenţiadeCarte.ro a scanat nominalizările pentru Premiile Radio România Cultural, Observator Cultural și Gala Tinerilor Scriitori, dar şi propriile preferinţe ale editorilor. A rezultat o listă de propuneri pe care cititorii AgenţiadeCarte.ro o pot vota, comenta şi critica. Votul este deschis până la 27 august 2018, ora 23.00. Pe 31 august 2018, de Ziua Limbii Române, într-un eveniment public, AgențiadeCarte.ro va premia cărțile ce vor întruni cele mai multe voturi. Vom acorda câte un premiu pentru fiecare secțiune a topului.

(S)TOP CELE MAI BUNE CĂRȚI ALE ANULUI 2016

Anul 2016 a propus câteva titluri semnificative pentru o viitoare istorie a literaturii române contemporane. Echipa AgenţiadeCarte.ro a scanat nominalizările pentru Premiile Radio România Cultural, Observator Cultural și Gala Tinerilor Scriitori, dar şi propriile preferinţe ale editorilor. A rezultat o listă de propuneri pe care cititorii AgenţiadeCarte.ro o pot vota, comenta şi critica. Votul este deschis până la 27 august 2017, ora 23.00.

(S)TOP CELE MAI BUNE CĂRŢI ALE ANULUI 2015

Anul 2015 a propus câteva titluri semnificative pentru o viitoare istorie a literaturii române contemporane. Echipa AgenţiadeCarte.ro a scanat nominalizările pentru Premiile Radio România Cultural, Observator Cultural, România literară, Gala Tinerilor Scriitori, dar şi propriile preferinţe ale editorilor. A rezultat o listă de propuneri pe care cititorii AgenţiadeCarte.ro o pot vota, comenta şi critica. Votul este deschis până la 15 mai 2016, ora 23.00.

(S)TOP CELE MAI BUNE CĂRŢI ALE ANULUI 2010

(S)TOP CELE MAI BUNE CĂRŢI ALE ANULUI 2010

Cotidianul cultural AgenţiadeCarte.ro este membru al Asociației Publicațiilor Literare și Editurilor din România (APLER)

 

Publicaţie culturală finanţată cu sprijinul Ministerului Culturii.

ISSN: 2248 – 1508