spot_img

”Retrospectiva Andy Warhol”, la Galeria Galateca

În perioada 11-14 decembrie 2014, la Galeria de artă contemporană și design Galateca (Str. C. A. Rosetti nr. 2-4, București), se va desfășura „Retrospectiva Andy Warhol”, o premieră in România, ce aduce în atenția publicului trei dintre filmele experimentale ale renumitului artist pop.Acest proiect inedit face parte din Bucharest Experimental Film Festival BIEFF, editia a 5-a si este realizat in parteneriat cu Muzeul Andy Warhol din Pittsburgh. Retrospectiva Andy Warhol la Galateca este inclusă în expoziția artistului britanic Simon Henwood, „Henwood Library Archive”. Serile de film la Galateca  debutează pe 11 decembrie 2014 cu Sleep, primul film de acest gen realizat de Warhol in 1963, urmat pe 13 decembrie 2014 de Empire  și pe 14 decembrie 2014 de Kiss, ambele realizate în 1964 și două din cele mai importante producții de acest gen.

Andy Warhol a realizat filme de avangardă cum niciun alt artist sau regizor nu a reușit înaintea sa. Filmele sale alb negru sunt non – narative şi dezvăluie fascinaţia lui Warhol pentru cultul celebrităţii.

La mijlocul anilor ’60, Andy Warhol renunță brusc la pictură – deși începuse să aibă foarte mult succes cu iconicele sale lucrări pop-art – și începe să se aventureze în artele multimedia. Andy Warhol devine managerul și producătorul formației underground emergente Velvet Underground, dar cinematografia îl atrage mai mult, el urmând să își dedice următorii 10 ani filmelor experimentale. Considerat de mulţi că fiind creatorul stilulul ‘anti-filme’, artistul pop a produs între 1964 și 1966 aproape 500 de filme de scurt metraj – sau ceea ce el numea „screen tests/ teste de ecran” – ce aveau în rolurile principale prieteni apropiați, artiști, celebrități și modele. Apoi a filmat o serie de lungmetraje, sau mai degrabă „anti-filme” care contestau convențiile filmelor de până la acea dată. Aceste filme sfidau structura clasica a unui film, primul dintre acestea fiind Sleep din 1963 în care Warhol îl filmează pe prietenul său, poetul John Giorno, în timp ce doarme, deși inițial Warhol dorea să o distribuie pe Brigitte Bardot în rolul principal. Filmul va fi proiectat la galeria Galateca pe 11 decembrie. Printre cele mai importante filme se mai numara si Kiss (1963; va fi proiectat la galeria Galateca pe 14 decembrie), Empire (1964; va fi proiectat la galeria Galateca pe 13 decembrie), Screen Test (1964), Blow Job (1964), Batman Dracula (1964), Poor Little Rich Girl (1965), Chelsea Girls (1966). În anii 70 filmele acestuia au intrat într-un con de umbră fiind retrase din circuitul cinematografelor, însă după moartea artistului în 1987 filmele au început sa fie incluse în programele muzeelor, galeriilor si festivalurilor de film din America și Europa. Filmele lui Andy Warhol au avut o influență directă asupra generațiilor de tineri cineaști și sunt astăzi acreditate de teoreticieni și critici de film ca avand o importanță decisivă în dezvoltarea cinematografiei în ultimii 50 de ani.

Proiectul este realizat în parteneriat cu Festivalul Internațional de Film Experimental București BIEFF, ediția a 5-a.

Filmele sunt aduse în România cu sprijinul Muzeului Andy Warhol din Pittsburgh.

Parte din expoziția Henwood Library – Archive, ce poate fi vizionată până pe 30 ianuarie 2015.

O serie de produse Andy Warhol precum cărti, postere, accesorii de papetărie vor fi prezente în premieră în gallery shopul NeoGalateca.

Agențiadecarte.ro vă prezintă programul proiecțiilor.

Sleep (1963)  – proiectat la Galateca pe 11 decembrie 2014, h 17:00

Sleep este primul film de lungmetraj regizat de Andy Warhol și marchează un moment de avangardă în cinematografie prin redefinirea și inversarea reprezentării visului. Nu este un film mitic sau care invocă intrarea în transă, Warhol pur și simplu îl filmează timp de șase ore pe John Giorno în timp ce doarme. În același timp, Warhol a negat mitul regizorului atotputernic în realizarea unui film: teoreticieni precum Brakhage și Kubelka au emis niște teorii prin care un film trebuie să prezinte fiecare cadru doar o singură dată, regizorului revenindu-i rolul să controleze toate aspectele rezultatului final. Prin contrast, Warhol a făcut risipă de imagini și de fapt acesta își reclamă indiferența și autonomia față de regie în sine, față de fotografie, scenografie și lumina în toate filmele sale timpurii. Se întâmpla deseori ca artistul să lase camera să filmeze și el să plece. Sleep este valoros și pentru cadrul fix (care devine un personaj) prin care spectatorul vede personajul principal cum doarme timp de șase ore.

Potrivit scriitoarei Callie Angell în cartea sa The Films of Andy Warhol: Part II: „În luna iulie 1963, imediat după ce a cumpărat camera Bolex de 16mm, Warhol l-a întrebat prietenul și iubitul său, poetul John Giorno, dacă ar putea să îl filmeze dormind, iar imediat după acest moment Warhol a început să filmeze peste 100 de role în apartamentul Giorno.” John Giorno, ‘vedeta’ din Sleep, și-a reamintit că o influentă importantă pentru filmul lui Warhol a fost un spectacol de dans la care acesta a participat. Spectacolul Terrain coregrafiat de Yvonne Rainer conține o secțiune solo în care unul dintre dansuri se numește Sleep. Deși Warhol nu creditat-o pe Rainer că i-a influențat decizia de a face un film cu același titlu, Warhol își amintește în Popism (jurnalul din 1980 al artistului) de acest spectacol de Yvonne Rainer pe care l-a văzut Teatrul de Dans Judson, referindu-se la acesta ca fiind un „concert frumos”.

Premiera filmului Sleep a avut loc pe 17 ianuarie 1964 la cinematograful Grammercy Arts Theater – un screening pentru un eveniment special dedicat cooperativei regizorilor de film din New York. Potrivit publicației New York Post, la screening au participat doar nouă persoane – dintre care două au plecat după prima oră.

www.youtube.com/watch?v=_KhdXhyKqTk  – theatrical trailer

Empire (1964) – proiectat la Galateca pe 13 decembrie 2014, h 15:00

Clădirea Empire State Building este o vedetă!

Empire este un exemplu clasic de film experimental din perioada de început a cinematografiei lui Andy Warhol. Artistul ignoră convențiile Hollywoodiene și realizează un film care conține o singură imagine pentru o perioadă lungă de timp. Legat de producția acestui film, Warhol a declarat : „Niciodată nu mi-a plăcut ideea de a alege anumite scene și de a le pune împreună, pentru că … nu e ca în viața … ce mi-a placut la acest film conține ‘bucati de timp’ ce decurg firesc, iar fiecare moment este real.”

În noaptea de 25 iulie 1964, Warhol împreună cu un mic grup de artiști se îndreaptă spre un birou de la etajul 41 din zgârie-norul Time-Life Building din Manhattan, clădire ce oferea o vedere perfectă a Empire State Building, pe atunci cea mai înaltă clădire din lume. Aflat la șaisprezece blocuri distanță de Empire State Building, Warhol a folosit un aparat de fotografiat de 16 mm și 10 role de 33 de minute pentru acest film de avangardă artistică. Filmarea a început la h 20:00 și s-a încheiat la 2:30 în dimineața următoare.

Warhol a captat pe peliculă cerul și luminile în schimbare ale Empire State Building de la apus până la răsăritul soarelui. La premiera filmului în luna martie a anului următor, Warhol a ales să proiecteze filmul needitat în slow motion, astfel încât filmul a ajuns să dureze mai bine de opt ore.

www.warhol.org/empireat50/ – authorized clip

www.youtube.com/watch?v=O7VYWBoqrPI – trailer

Kiss (1963) – proiectat la Galateca pe 14 decembrie 2014, h 17:00

Kiss (1963) este un film experimental regizat de Andy Warhol, care ruleaza 50 minute și prezintă 12 cupluri care se sărută fiecare timp de  3 ½ minute. Cuplurile surprind relatii între un bărbat și o femeie, între două femeii, între doi bărbați, actorul Gerard Malanga sărută atât bărbați, cât și femei, iar unul dintre bărbați este de culoare (Rufus Collins). Pentru anul 1963, aceasta a fost o declarație îndrăzneață, ce reda evaporarea identității sexuale (și rasiale) prin îndeplinirea unor vise romantice. Kiss este, probabil, primul film al artistului care a fost proiectat în public. Andy Warhol sfidează convențiile cu scenele lungi și pasionale, într-o perioadă când scenele de sărut din filmele hollywoodiene era cenzurate să nu depășească mai mult de trei secunde. Conceptul a fost probabil influențat și de filmul din 1929 The Kiss în care joacă Greta Garbo și care se pare că a fost proiectat la Cinema 16, societatea de film influentă a cineastului Amos Vogel, în perioada în care Warhol își achiziona prima sa cameră de filmat Bolex.

Scene din Kiss au fost filmate începând din 1963 și au fost proiectate în cadrului unui program cinematografic săptămânal subterane organizat de Jonas Mekas. În cele din urmă, Warhol a editat o versiune de 55 de minute, în care joacă muzicianul Ed Sanders din formația The Fugs, actorul Rufus Collins, sculptorul Marisol, artistul Robert Indiana, mai multe viitoare „superstars” ce vor aparea intens în filmele ulterioare ale lui Warhol. Femeia care este filmată sărutând mai mulți bărbați este Naomi Levine, despre care Andy Warhol a declarat ca este „prima mea femeie superstar”.

Articole recomandate

LĂSAȚI UN MESAJ

Vă rugăm să introduceți comentariul dvs.!
Introduceți aici numele dvs.

Acest site folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.

Sunt permise comentariile oricărei persoane, fără discriminări pe criterii de rasă, sex, etnie, opţiune şi apartenenţă politică sau religioasă. Limbajul vulgar şi trivial în subsolul textelor nu este permis. Nu sunt permise opiniile calomnioase rasiste/şovine/xenofobe. Nu sunt permise atacuri la persoană în subsolurile textelor, ele sunt exclusiv pentru comentarii, critică literară, păreri despre text, dezbateri, etc. În caz contrar, ele vor fi scose din baza de date, fără nici o explicaţie din partea AgentiadeCarte. ro

(S)TOP CELE MAI BUNE CĂRȚI ALE ANULUI 2022

De 13 ani, AgențiadeCarte.ro propune un top anual al celor mai bune cărți. Pentru anul editorial 2022, echipa AgenţiadeCarte.ro a scanat nominalizările pentru Premiile Radio România Cultural, Observator Cultural, Ziarul de Iași, Ficțiunea OPTm și Gala Tinerilor Scriitori / Cartea de poezie a anului 2022, dar și propriile preferințe ale editorilor și colaboratorilor noștri. Astfel, propunem 85 de titluri pe care le considerăm semnificative pentru anul editorial 2022: 30 de cărți de poezie, 30 de cărți de proză, 10 cărți de critică, istorie și teorie literară, precum și 15 cărți de eseu, publicistică și memorialistică. Cititorii AgenţiadeCarte.ro pot vota și comenta titlurile alese de noi. Votul este deschis până la 31 august 2023, ora 23.00. Juriul Premiilor AgenţiadeCarte.ro este compus din scriitorii Florin Iaru, Cristian Teodorescu și Dan Mircea Cipariu (președintele asociației Euro CulturArt). Juriul va anunța, după închiderea votului pe agentiadecarte.ro, printr-un comunicat de presă, câștigătorii. Premiile, în valoare de 5000 lei, sunt finanțate de Ministerul Culturii.

(S)TOP CELE MAI BUNE CĂRȚI ALE ANULUI 2021

De 12 ani, AgențiadeCarte.ro propune un top anual al celor mai bune cărți. Pentru anul editorial 2021, echipa AgenţiadeCarte.ro a scanat nominalizările pentru Premiile Radio România Cultural, Observator Cultural, Ziarul de Iași și Gala Tinerilor Scriitori, dar și propriile preferințe ale editorilor și colaboratorilor noștri. Astfel, propunem 71 de titluri pe care le considerăm semnificative pentru anul editorial 2021:  30 de cărți de poezie, 20 de cărți de proză, 10 cărți de critică literară, istorie literară și teorie literară, precum și 11 cărți de eseu, publicistică și memorialistică. Cititorii AgenţiadeCarte.ro pot vota și comenta titlurile alese de noi. Votul este deschis până la 31 august 2022, ora 23.00.

(S)TOP CELE MAI BUNE CĂRȚI ALE ANULUI 2020

De 11 ani, AgențiadeCarte.ro propune un top anual al celor mai bune cărți. Pentru anul editorial 2020, echipa AgenţiadeCarte.ro a scanat nominalizările pentru Premiile Observator Cultural, Ziarul de Iași și Gala Tinerilor Scriitori, dar și propriile preferințe ale editorilor și colaboratorilor noștri. Astfel, propunem 74 de titluri pe care le considerăm semnificative pentru anul editorial 2020: 31 de cărți de poezie, 20 de cărți de proză, 10 cărți de critică literară, istorie literară și teorie literară, precum și 13 cărți de eseu, publicistică și memorialistică. Cititorii AgenţiadeCarte.ro pot vota și comenta titlurile alese de noi. Votul este deschis până la 31 august 2021, ora 23.00. După închiderea votului, într-un eveniment public, AgențiadeCarte.ro va premia cărțile ce vor întruni cele mai multe voturi ale publicului și ale unui juriu desemnat de Asociația Euro CulturArt. Vom acorda câte un premiu pentru fiecare secțiune a topului. (Dan Mircea Cipariu)

(S)TOP CELE MAI BUNE CĂRȚI ALE ANULUI 2019

De 10 ani, AgențiadeCarte.ro propune un top anual al celor mai bune cărți. Pentru anul editorial 2019, echipa AgenţiadeCarte.ro a scanat nominalizările pentru Premiile Radio România Cultural, Observator Cultural și Gala Tinerilor Scriitori, dar şi propriile preferinţe ale editorilor. Astfel, propunem câteva titluri pe care le considerăm semnificative pentru o viitoare istorie a literaturii române contemporane. Cititorii AgenţiadeCarte.ro pot vota și comenta titlurile alese de noi. Votul este deschis până la 31 august 2020, ora 23.00. După închiderea votului, într-un eveniment public, AgențiadeCarte.ro va premia cărțile ce vor întruni cele mai multe voturi ale publicului și ale unui juriu desemnat de Asociația Euro CulturArt. Vom acorda câte un premiu pentru fiecare secțiune a topului.

(S)TOP CELE MAI BUNE CĂRȚI ALE ANULUI 2018

În anul editorial 2018, au fost publicate câteva titluri semnificative pentru o viitoare istorie a literaturii române contemporane. Echipa AgenţiadeCarte.ro a scanat nominalizările pentru Premiile Radio România Cultural, Observator Cultural, Iocan și Gala Tinerilor Scriitori, dar şi propriile preferinţe ale editorilor. A rezultat o listă de propuneri pe care cititorii AgenţiadeCarte.ro o pot vota, comenta şi critica. Votul este deschis până la 31 august 2019, ora 23.00. După închiderea votului, într-un eveniment public, AgențiadeCarte.ro va premia cărțile ce vor întruni cele mai multe voturi ale publicului și ale unui juriu desemnat de Asociația Euro CulturArt. Vom acorda câte un premiu pentru fiecare secțiune a topului.

(S)TOP CELE MAI BUNE CĂRȚI ALE ANULUI 2017

În anul editorial 2017, au fost publicate câteva titluri semnificative pentru o viitoare istorie a literaturii române contemporane. Echipa AgenţiadeCarte.ro a scanat nominalizările pentru Premiile Radio România Cultural, Observator Cultural și Gala Tinerilor Scriitori, dar şi propriile preferinţe ale editorilor. A rezultat o listă de propuneri pe care cititorii AgenţiadeCarte.ro o pot vota, comenta şi critica. Votul este deschis până la 27 august 2018, ora 23.00. Pe 31 august 2018, de Ziua Limbii Române, într-un eveniment public, AgențiadeCarte.ro va premia cărțile ce vor întruni cele mai multe voturi. Vom acorda câte un premiu pentru fiecare secțiune a topului.

(S)TOP CELE MAI BUNE CĂRȚI ALE ANULUI 2016

Anul 2016 a propus câteva titluri semnificative pentru o viitoare istorie a literaturii române contemporane. Echipa AgenţiadeCarte.ro a scanat nominalizările pentru Premiile Radio România Cultural, Observator Cultural și Gala Tinerilor Scriitori, dar şi propriile preferinţe ale editorilor. A rezultat o listă de propuneri pe care cititorii AgenţiadeCarte.ro o pot vota, comenta şi critica. Votul este deschis până la 27 august 2017, ora 23.00.

(S)TOP CELE MAI BUNE CĂRŢI ALE ANULUI 2015

Anul 2015 a propus câteva titluri semnificative pentru o viitoare istorie a literaturii române contemporane. Echipa AgenţiadeCarte.ro a scanat nominalizările pentru Premiile Radio România Cultural, Observator Cultural, România literară, Gala Tinerilor Scriitori, dar şi propriile preferinţe ale editorilor. A rezultat o listă de propuneri pe care cititorii AgenţiadeCarte.ro o pot vota, comenta şi critica. Votul este deschis până la 15 mai 2016, ora 23.00.

(S)TOP CELE MAI BUNE CĂRŢI ALE ANULUI 2010

(S)TOP CELE MAI BUNE CĂRŢI ALE ANULUI 2010

Cotidianul cultural AgenţiadeCarte.ro este membru al Asociației Publicațiilor Literare și Editurilor din România (APLER)

 

Publicaţie culturală finanţată cu sprijinul Ministerului Culturii.

ISSN: 2248 – 1508