Scriitoarea Tóth Krisztina vine la București

nov. 21st, 2014 | By | Category: Eveniment

La începutul lunii decembrie, la invitaţia Institutului Balassi – Institutul Maghiar din Bucureşti şi a Festivalului Internaţional de Literatură din Bucureşti (FILB) soseşte în capitală scriitoarea şi poeta Tóth Krisztina. În ajunul festivalului, în data de 2 decembrie 2014, începând cu ora 19.00, la Librăria Bastilia (Piaţa Romana 5) autoarea va citi din propriile scrieri şi va dialoga cu scriitorul Cezar Paul-Bădescu despre schimbarea de regim, ca temă literară. Care este rolul literaturii în prelucrarea trecutului? Cum se transpune în text realitatea, sub pana unui scriitor? Unde se termină istoria şi unde începe ficţiunea? Ce se poate spune şi ce nu se poate spune nici astăzi, după 25 de ani de la schimbarea de regim?

Parteneri: Festivalul Internaţional de Literatură din Bucureşti, Librăria Bastilia.

Sponsor: Nemzeti Kulturális Alap (Fondul Naţional Cultural din Ungaria).

www.bukarest.balassiintezet.hu/ro/salon-literar-cu-toth-krisztina/

În data de 4 decembrie 2014, ora 18.00, pe scena Festivalului Internaţional de Literatură din Bucureşti, la Clubul Ţăranului (Monetăriei nr. 3) Tóth Krisztina va citi o nuvelă din cel mai recent volum al său, intitulat Pillanatragasztó (Superglue). Lectura va fi urmată de discuţii cu scriitorii Serghei Jadan (Ukraina), Najwan Darwish (Palestina), Adela Greceanu, Radu Vancu şi Ștefan Manasia (România).

www.filb.ro/

Tóth Krisztina este reprezentanta de marcă a prozei şi poeziei contemporane maghiare. A publicat numeroase volume de poezie (Őszi kabátlobogás – Fluturarea pardesiului, 1989; A beszélgetés fonala – Firul discuţiei, 1994; Az árnyékember – Omul umbră, 1997; Porhó – Zăpadă de praf, 2001; Síró ponyva – Prelată plângătoare, 2004) şi de proză (Vonalkód – Cod de bare, 2006; Hazaviszlek, jó? – Te iau acasă, bine?, 2009; Pixel, 2011; Pillanatragasztó – Superglue, 2014). Pentru întreaga sa operă poetică i s-a decernat, în anul 2000, prestigiosul premiu literar József Attila. Poeziile sale au fost traduse în limbile engleză, franceză, germană, spaniolă, finlandeză, sârbă, cehă şi poloneză. Este novatoarea tradiţiilor obiective ale poeziei. Proza ei se distinge printr-o exactitate narativă de excepţie, are un stil tăios, nelipsit de umor. Este o adevărată descoperire s-o citeşti pe Tóth Krisztina – se scrie în recenzia ediţiei în limba franceză a volumului Vonalkód (Cod de bare). În nuvelele sale Tóth Krisztina abordează lumea de dinainte de ’89 prin prisma individului şi a poveştilor cotidiene. Regimul trecut, elementele sale materiale sau de mentalitate apar, ca nişte râuri subterane, chiar şi în acele scrieri ale căror poveste nu se situează neapărat în acea epocă. Datorită sensibilităţii şi clarităţii cu care autoarea observă lumea, scrierile sale oglindesc realitatea istorică dintr-o perspectivă mai puţin obişnuită.

„Copilăria nu se termină încetul cu încetul, treptat, ci într-un singur moment neașteptat, irevocabil, care câteodată survine deja la mijlocul anilor copilăriei, altădată, însă, abia la vârsta noastră tânără, adultă. Aș dori să povestesc despre un băiat și o fată. I-am putea numi Fanny și Alexander, dar mai bine să nu le dăm aceste două nume, pentru că ele vor mai apărea în cursul istorisirii și numai ar încurca cititorii. Hai, să le spunem doar Băiat și Fată, așa va fi cel mai simplu. Astăzi, ei sunt deja oameni de vârstă mijlocie, dar în decembrie 1989, pe când se petrece această poveste, amândoi sunt încă tineri.” (Tóth Krisztina: Fanny şi Alexander – fragment)

Cezar Paul-Bădescu este jurnalist şi scriitor. Din 1996 a fost redactor la revista de cultură Dilema. În 2006-2007 a fost redactorul şef al suplimentului săptămânal Media & Cultură al ziarului Cotidianul. În perioada 2007-2014 a fost redactorul şef al suplimentului Adevărul literar şi artistic, şeful departamentului Cultură al ziarului Adevărul, iar pe platforma Adevărul TV a realizat mai multe emisiuni culturale. În prezent, Cezar Paul-Bădescu realizează emisiunea Cartea cea de toate zilele de la TVR 2. Romanele sale, Tinereţile lui Daniel Abagiu (2004) şi Luminiţa, mon amour (2006) au fost foarte bine primite de critică şi de public şi au fost traduse în italiană, spaniolă şi bulgară. Anul trecut i-a apărut volumul de eseuri Umbre pe ecranul tranziţiei (2013). Împreună cu regizorul Călin Peter Netzer, a scris un scenariu după romanul Luminiţa, mon amour, care s-a plasat pe locul întâi la concursul Centrului Naţional al Cinematografiei, în octombrie 2014. În anul 2000 a primit din partea Preşedinţiei României medalia Mihai Eminescu, pentru merite culturale.

Cezar Paul-Bădescu evocă, în volumul său Tinereţile lui Daniel Abagiu, copilăria şi adolescenţa din comunism. Privirea asupra acelei perioade este când ingenuă, a copilului implicat, când obiectivată, distanţată, a maturului de mai târziu. Ceea ce reiese din volumul Tinereţile lui Daniel Abagiu e că esenţa copilăriei e aceeaşi indiferent că e trăită într-o democraţie sau într-o dictatură. Restricţiile unui regim totalitar ajung rareori să-l afecteze pe copil, pentru că el le va converti permanent în ceva benefic.

„Pe unii, cuvinte ca tovarăşa sau tovarăşu’ s-ar putea să-i umple de scîrbă sau de indignare. Pe mine nu. Din perspectiva mea, comunismul a fost ceva îngrozitor, ok, dar asta numai în plan general – social, politic, economic etc. Însă pentru mine, ca individ, el nu a fost ceva monstruos. M-am născut în ’68, deci comunismul a fost mediul în care am apărut şi am crescut, aerul pe care l-am respirat. Cum n-am luat contact cu alte realităţi, vremurile acelea cu tot ce presupuneau ele reprezentau pentru mine normalitatea. Apoi, de anii ’70-’80 se leagă copilăria şi adolescenţa mea. Cum să nu fiu, deci, melancolic?”(Cezar Paul-Bădescu: Tinereţile lui Daniel Abagiu – fragment)

Fotografia Krisztinei Tóth este făcută de EMMER Laszlo.

Număr de vizualizări :781


Comenteaza

Sunt permise comentariile oricărei persoane, fără discriminări pe criterii de rasă, sex, etnie, opţiune şi apartenenţă politică sau religioasă. Limbajul vulgar şi trivial în subsolul textelor nu este permis. Nu sunt permise opiniile calomnioase rasiste/şovine/xenofobe. Nu sunt permise atacuri la persoană în subsolurile textelor, ele sunt exclusiv pentru comentarii, critică literară, păreri despre text, dezbateri, etc. În caz contrar, ele vor fi scose din baza de date, fără nici o explicaţie din partea AgentiadeCarte. ro