Nu votez un preşedinte căruia nu-i pasă de cultură şi care refuză spiritul critic!

nov. 4th, 2014 | By | Category: La Țintă!

„Promovarea culturii române şi a valorilor româneşti trebuie să devină o prioritate şi în reprezentarea externă a Preşedinţiei României, care trebuie să schimbe complet discursul defetist şi injurios la adresa societăţii româneşti. În egală măsură, politica noastră externă trebuie să transmită această mândrie de a fi român.” Nu este un citat din tovarăşul Nicolae Ceauşescu! Este un fragment din programul prezidenţial al domnului Victor Viorel Ponta (VICTOR PONTA PREŞEDINTE – MAREA UNIRE A ROMÂNILOR, pagina 30). Pentru cineva care este iniţiat în mecanismele şi structurile culturale, acest text, într-o limbă de lemn-bumbac naţionalist-comunistă, arată teribila repulsie faţă de spiritul critic pe care îl poate presupune un act ori un produs cultural superior. Dacă, de pildă, nu reprezinţi „opinia, părerea sau atitudinea celui ce nu are încredere în reuşita unei acţiuni”, conform definiţiei DEX pentru defetism, să zicem chiar în reuşita unei acţiuni a Preşedintelui PSD Victor Viorel Ponta, poţi ajunge să exersezi sensul secund dat pentru defetism: „infracţiune care constă în lansarea, răspândirea sau publicarea, în timp de război, de zvonuri sau de informaţii false, exagerate sau tendenţioase, relative la situaţia economică, politică şi socială a ţării” (DEX, Editura Univers Enciclopedic, 1998, pagina 270). Pentru actualul ministru interimar al culturii, dl. Victor Viorel Ponta, „promovarea culturii române şi a valorilor româneşti” este o lungă listă bifată de neîmpliniri. Dacă în mandatul domnului Adrian Năstase şi al academicianului Răzvan Theodorescu au fost inaugurate cinci muzee naţionale, Muzeul Naţional de Artă Contemporană, Muzeul Naţional al Hărţilor şi Cărţii Vechi (o donaţie chiar a familiei Năstase!), Muzeul Cinegetic de la Posada, Muzeul de Artă Vasile Grigore (pictorul şi colecţionarul a fost unchiul lui Adrian Năstase!), Muzeul de Artă Ion Irimescu, Guvernul Ponta a desfiinţat Biblioteca Pedagogică Naţională „I.C. Petrescu” din Bucureşti şi nu a găsit nici până acum un sediu pentru Muzeul Naţional al Literaturii Române, deşi dl. Ponta a promis că va rezolva situaţia. Numai protestele publice ferme au făcut ca Muzeul Ţăranului Român şi Muzeul Antipa să nu fie desfiinţate. Deşi accesul democratic al cetăţeanului român la resurse culturale de calitate este prevăzut în Constituţie, la articolul 33, Guvernarea Ponta s-a îngrijit, prin Ordonanța Guvernului nr. 17 din 23 august 2012, să radă finanţarea proiectelor culturale ale Administraţiei Fondului Cultural Naţional (AFCN), oprind banii de la Loteria Română pentru a acoperi şi în acest fel cheltuielile pupuliste şi pentru pomeni electorale. Practic, AFCN este în moarte clinică, fără banii de la Loterie  nu se mai poate finanţa niciun proiect cultural în 2015! În acest moment, industriile culturale din România sunt cele mai decapitalizate şi mai lipsite de susţinerea statului. Lipsa infrastructurii culturale ne aduce în situaţia unei ţări neunificate, în care tribalizarea şi talibanizarea spaţiului cultural sunt doar în folosul baronilor locali. Nu îl votez pe dl.Victor Viorel Ponta din următoarele motive: este un arogant fără opera culturală a domnului Adrian Năstase, nu i-a păsat şi nici nu îi pasă de instituţiile culturale din România (motiv pentru care le-a tăiat din bugete), nu a făcut nimic pentru a găst un sediu pentru Muzeul Naţional al Literaturii Române din Bucureşti, a făcut ca PSD să fie nefrecventabil pentru intelectualii cu simpatii de stânga, are un discurs naţionalist-comunist de care s-ar înspăimânta până şi Popescu-Dumnezeu (ideologul şi textierul lui Nicolae Ceauşescu)! Acum, cu ajutorul primit de la Vadim Tudor şi de la viitorul său ministru al culturii, dl. Daniel Barbu (de la PLR-ul lui Călin Popescu Tăriceanu), dl. Ponta poate visa liniştit spre noi culmi de progres şi civilizaţie! Pe mine şi cred că pe mulţi alţi intelectuali (de stânga sau de dreapta) să nu conteze!

Dl. Ponta nu poate afirma că nu ştie despre gravele probleme de infrastructură culturală ale României. A primit de la mine, domnia sa, dl. Liviu Dragnea, dl.Ionuţ Vulpescu şi dl. Bogdan Teodorescu, un program cu mai multe soluţii intitulat Programul USL – CULTURĂ PENTRU ROMÂNIA. Pe 2 septembrie 2011 am trimis o scrisoare electronică în care propuneam Programul USL – CULTURĂ PENTRU ROMÂNIA. Pe 15 noiembrie 2011, domnul Victor Ponta a avut amabilitatea să-mi răspundă astfel: „Am primit programul dumneavoastra si va multumesc pentru initiativa. Il vom supune analizei noastre”. Pe 17 februarie 2012, domnul Crin Antonescu a avut amabilitatea să-mi răspundă astfel: „Am primit e-mailul dumneavoastră, „Programul USL – Cultură pentru România” şi vreau să vă mulţumesc pentru analiza detaliată pe care aţi realizat-o. După cum bineştiţi, Uniunea Social Liberală a prezentat, în decursul anului 2011, viziunile sale în ceea ce priveşte economia, educaţia, administraţia publică, agriculturaşi dezvoltarea satului, turismul, mediul şi strategia energetică. Înţelegem importanţa culturii pentru dezvoltarea şi progresul societăţii şi vă asigur căsuntem interesaţi să dezbatem împreună, când va veni momentul, principiile programului pentru cultură”. Pe 17 septembrie 2012, i-am trimis o ultimă scrisoare electronică domnului Ponta: “În ultimele luni v-am trimis un program pentru cei care fac parte din industriile creative şi culturale din România. Nu am primit nici-un răspuns, semn că propunerile celor din societatea civilă nu vă interesează! (…)Acum trăiesc o mare lehamite şi acest sentiment aparţine, din păcate, multora dintre cei care v-au sprijint în vremuri de restrişte! Nu mă mai aştept la o reacţie a domniei voastre ori a partidului pe cre îl conduceţi. V-am scris doar cu gândul că lipsa unei astfel de reacţii ar putea să anunţe un viitor fără prea multe speranţe şi fără prea multe realizări!”. Am avut gura aurită!

Dan Mircea CIPARIU

P.S. Public ca un document de istorie recentă şi chiar de istorie literarăProgramul USL – CULTURĂ pentru România!” pe care l-am trimis liderilor USL pe 2 septembrie 2011, atunci când USL era în opoziţie, nu la guvernare!

P.S.2. Votez cu un om al culturii, dl.Johannis!

Programul USL – CULTURĂ pentru România!

Până acum, nici-un partid nu a propus electoratului o viziune de politici publice pentru cultura naţională. O viziune care să facă din cultură nu numai un bun de tezaurizat pentru viitor, ci şi un tezaur pentru prezent!

Nu a fost prezentată publicului o viziune privind administrarea culturii naţionale. Adică a elementului esenţial privind securitatea naţională: asigurarea identitară a naţiunii române! Asta nu se poate face doar cu vorbe goale spuse la tribună, ci cu legi şi mecanisme care să apere şi să stimuleze creaţia. În acest moment, în România nu există o viziune privind administrarea culturii naţionale. Nici la nivel de organizare şi infrastructură, nici la nivel legislativ şi, cel mai grav, nici la nivelul unor politici publice privind finanţarea transparentă a produselor şi proiectelor culturale. Utilitatea legală a Ministerului Culturii şi Patrimoniului Naţional se reduce, din păcate, doar la certificatele de descărcare arheologică, multe dintre ele stârnind adevărate scandaluri mediatice. Într-o ţară în care din bugetul oficial al culturii nu s-a dat nici-un leu în ultimii ani pentru achiziţia de cărţi destinate bibliotecilor publice judeţene, în care artiştii au primit sume infime pentru proiectele lor, utilitatea ministerului de resort e văzută doar ca resursă consumatoare pentru clientela de partid şi de stat!

În România sunt aproximativ 100.000 de oameni care îşi câştigă existenţa din industriile culturale (12.000 de creatori profesionişti de artă şi interpreţi profesionişti fac parte din ANUC, o asociaţie a şase uniuni de creatori reprezentative la nivel naţional: Uniunea Arhitecţilor din România -UAR, Uniunea Artiştilor Plastici din România – UAP, Uniunea Cineaştilor din România -UCIN, Uniunea Compozitorilor şi Muzicologilor din România – UCMR, Uniunea Scriitorilor din România – USR, Uniunea Teatrală din România – UNITER; în industria editorială şi de distribuţie a cărţii lucrează aproximativ 20.000 de oameni, reprezentând aproximativ 5000 edituri care au cerut, în 2010,  ISBN Bibliotecii Naţionale a României; în industria spectacolului, filmului, divertismentului şi a produselor şi serviciilor bazare pe copyright lucrează aproximativ 70.000 de oameni). 100.000 de oameni cu familiile lor, adică aproximativ 400.000 de electori cărora, până în acest moment, nici-un partid nu le-a oferit un set de resurse legislative, financiare şi fiscale, precum şi politici culturale publice prin care operele şi produsele culturale să fie valorizate social şi economic.

Pentru cei 400.000 de români ce îşi susţin existenţa din produse şi servicii culturale, USL propune un program politic coerent dedicat susţinerii culturii în România. Un program prin care proprietăţile artiştilor, drepturile lor de autor!, să fie apărate de autorităţile române în confruntarea dură pe care artiştii români o au cu proprietăţi culturale din Uniunea Europeană bine susţinute de sisteme profesioniste de promovare şi de distribuţie.

Programul USL – CULTURĂ pentru România! – va asigura un suport legislativ, financiar şi fiscal, social şi de infrastructură pentru operele şi produsele culturale. Vor beneficia de acest program, direct şi indirect, peste 2 milioane de români: artişti, editori, distribuitori şi creatori de produse culturale, producători şi manageri culturali, deţinători de drepturi de autor, bursierii statului român, profesorii şi cercetătorii.

Programul USL – CULTURĂ pentru România!

SUPORT LEGISLATIV

În mandatul de patru ani, USL se angajează să realizeze sau să amendeze următoarele legi:

O nouă Lege a Sponsorizării prin care să fie încurajate actul de mecenat şi sponsorizările pentru evenimente şi opere cultural-ştiinţifice, pentru produse culturale.

Legea Produselor Culturale prin care să fie reglementate condiţiile de exercitare a activităţii contractuale de comercializare a produselor culturale. O lege care să facă diferenţa, fiscal şi financiar, între cuie, prezervative şi carte, spectacol şi lucrări de artă. Astfel încât, distribuţia şi vânzarea acestor opere culturale să nu mai ajungă la cheremul marilor reţele de hypermarket-uri care iau un procent de până la 60% din preţul de vânzare al unui produs cultural.

Legea Mall-urilor Culturale. O lege care să pună pe picioare toată infrastructura necesară difuzării şi receptării unor produse culturale de calitate. Statul va realiza, printr-un parteneriat public-privat, un sistem de distribuţie a produsului cultural care să acopere geografic măcar capitalele de judeţ ale României.

Lege privind acordarea tichetelor de carte pentru profesori şi bursieri.

Modificarea Legii 186 din 19 mai 2003, Lege privind susţinerea şi promovarea culturii scrise şi a lecturii, prin care să fie înfiinţat Centrul  Naţional al Culturii Scrise, instituţie publică având personalitate juridică, în subordinea  Academiei Române. Centrul  Naţional al Culturii Scrise va avea ca principale scopuri şi obiective susţinerea creaţiei, producţiei şi distribuţiei cărţii şi publicaţiilor literar-ştiinţifice, promovarea operelor autohtone şi a autorilor acestora în ţară şi în străinătate, dezvoltarea lecturii la toate categoriile de public, cu precădere în rândul copiilor şi tineretului, organizarea evidenţei şi activităţilor de valorificare a  patrimoniului editorial naţional. Centrul  Naţional al Culturii Scrise este ordonator secundar de credite şi gestionează Fondul Naţional al Culturii Scrise, care provine din următoarele surse: sumele colectate drept remuneraţie compensatorie pentru copia privată; 2% din impozitul datorat către stat de firmele care sunt înscrise în Registrul Naţional al Culturii Scrise; taxele şi contribuţiile pentru înscrierea în Registrul Naţional al Culturii Scrise; 2% din profitul Companiei Naţionale Loteria Română; sumele provenite din colectarea timbrului literar; subvenţii de la bugetul de stat, stabilite de Parlamentul României.

SUPORT FISCAL

-TVA de 5 % pentru carte.

-Baza de impozitare de 16% pentru drepturile de autor.

SUPORT FINANCIAR

-100 Euro – tichete de carte – pentru aproximativ 250.000 de profesori din învăţământul preuniversiar şi universitar

-100 Euro – tichete de carte – pentru bursierii din învăţământul universitar şi preuniversitar

-100 de burse de creaţie anuale de câte 3000 Euro pentru proiecte literare, vizuale, muzicale, arhitecturale şi de design

-asigurarea financiară de la Bugetul de Stat pentru achiziţiile publice de carte, reviste literare şi de cultură, precum şi de opere vizuale

-asigurarea financiară de Bugetul de Stat pentru Fondul de Mobilitate pentru creatorii români prin care să fie asigurate anual costurile de transport, diurnă şi cazare pentru 100 de oameni de cultură români invitaţi la festivaluri, seminarii şi evenimente culturale de talie internaţională şi internaţională

SUPORT DE INFRASTRUCTURĂ

În mandatul de patru ani, ne angajăm să realizăm în fiecare capitală de judeţ, printr-un parteneriat public-privat, câte un Mall Cultural în care să fie difuzate produsele culturale. În fapt, vom construi o reţea naţională de distribuţie şi promovare a produselor culturale, cu informaţii despre vânzarea produselor culturale în timp real.

Număr de vizualizări :2356


Comenteaza

Sunt permise comentariile oricărei persoane, fără discriminări pe criterii de rasă, sex, etnie, opţiune şi apartenenţă politică sau religioasă. Limbajul vulgar şi trivial în subsolul textelor nu este permis. Nu sunt permise opiniile calomnioase rasiste/şovine/xenofobe. Nu sunt permise atacuri la persoană în subsolurile textelor, ele sunt exclusiv pentru comentarii, critică literară, păreri despre text, dezbateri, etc. În caz contrar, ele vor fi scose din baza de date, fără nici o explicaţie din partea AgentiadeCarte. ro