„Care sunt limitele cuvântului – în genere şi, în speţă, ale cuvântului poetic?”
nov. 1st, 2014 | By admin
La Editura Tracus Arte a apărut, în 2014, volumul de eseuri “Micelii solare” al poetei Simona-Grazia Dima, care beneficiază de două generoase cuvinte introductive semnate de Ion Pop şi Magda Cârneci, precum şi de o entuziastă postfaţă datorată lui Marius Vasileanu. Substanţa acestui volum de eseuri se constituie, în fond, ca o artă poetică originală (discret camuflată eseistic, e drept, în douăzeci de eseuri; camuflată, deoarece uneori vorbeşte şi despre subiecte în aparenţă prea puţin legate de subiect, pe care le converteşte însă în stare lirică). „Apropierea discursului poetic de extazul mistic, de rugăciune, ca pe vremuri, la abatele Brémond, nenumit, totuşi, aici, pare cumva firească în logica acestei viziuni cu miză ultimă pe transcenderi şi dezmărginiri, pe un Absolut care-şi împinge majuscula mai peste tot, sub contururile literelor mici ale realităţilor date. Recursul la figuri-reper ale filosofiei şi poeziei orientale, islamice, indiene, chineze, apare firesc în acest context argumentativ, – şi poeta se simte în largul ei în teritoriul spiritual, populat cu asceţi şi sfinţi, dedaţi îndelungului exerciţiu al lepădării de tot ceea ce li s-a părut a fi neesenţial în ataşamentul faţă de lumea materiei strâmte”, a scris profesorul Ion Pop în cuvântul introductiv. În exclusivitate pentru AgenţiadeCarte.ro, Dan Mircea Cipariu a dialogat cu Simona-Grazia Dima atât despre acest recent volum publicat dar și despre relaţia poetului cu divinul.
