spot_img

Editura Omonia a lansat “Un cărturar cipriot la Bucureşti- Epaminondas I. Frangoudis (1829-1897)”

La Editura Omonia, în colecţia „Biblioteca de Literatură Neoelenă”, a apărut cartea, “Un cărturar cipriot la Bucureşti– Epaminondas I. Frangoudis (1829-1897)”, ediţie, bilingvă dedicată personalităţii strălucitului cărturar, dascăl, orator, scriitor, jurnalist şi pictor cipriot Epaminondas I. Frangoudis (Limasol, 1829-Bucureşti, 1897). Studiu introductiv de Theodosis Pylarinos, îngrijire de ediţie şi cronologie: Elena Lazăr. Traducere: Mihai Ţipău. Volumul cuprinde toate scrierile (6), în principal discursuri, publicate de cărturarul cipriot la Bucureşti, două texte inedite şi un studiu semnat de  Rita Dobroiu despre poemul dedicat lui Alexandru Ioan Cuza de Frangoudis şi păstrat în manuscris la Biblioteca Academiei Române. Lucrarea a apărut cu sprijinul generos al Fundaţiei A.G.Leventis (Nicosia, Cipru). Apariţia cărţii coincide cu sărbătorirea a 150 de ani de la fondarea Universităţii Bucureşti. Alegerea lui Epaminondas I. Frangoudis, de „a participa” în acest fel la sărbătorire, constituie, în opinia profesorului Pylarinos, „o atipică comemorare literară dedicată acestei importante personalităţi a literelor elene şi române.”

Decorat  în urmă cu 122 de ani de regele Carol I în semn de recunoaştere a contribuţiei sale în domeniul învăţământului, Epaminondas I. Frangoudis a trăit 37 de ani la Bucureşti,  afirmându-se ca unul dintre cei mai prestigioşi reprezentanţi ai comunităţii greceşti din capitala României. Orator talentat („mişca până la lăcrămare inimile acelora care se interesează de problemele naţionale”, cum consemna un ziar grecesc al vremii care apărea la Bucureşti), profesorul originar din Limasol  îşi exprima adesea sentimentele de recunoştinţă faţă de „pământul frăţesc al Dacilor”.

În amplul  studiu introductiv, intitulat „Epaminondas I. Frangoudis. Un ilustru reprezentant al intelectualităţii eleno-române”, profesorul atenian Theodosis Pylarinos examinează textele lui Frangoudis, subliniind solida cunoaştere a Antichităţii şi erudiţia acestuia. „Textele lui, cu caracter naţional, inspirate pe pământ românesc, fie de evenimente care privesc ambele popoare, fie de persoane din rândul grecilor strâns legate de România, aparţin deopotrivă şi grecilor şi românilor. Epaminondas Frangoudis stă între ei ca o verigă de legătură de aur, constituind un model de grec cu mentalitate interculturală şi având ca piloni de referinţă Ciprul, Kerkyra, Atena, Bucureşti.” Textele acestea, al căror stil aminteşte de Thucydide, înscriindu-se în cea mai bună tradiţie a  discursului antic, servesc un dublu scop: „învigorarea conştiinţei elene, pe de o parte, şi dorinţa autorului de apropiere de români, pe de altă parte”. Panegiric luptătorilor pentru credinţă şi patrie,  cel mai amplu şi „cel mai important dintre textele reeditate acum ale lui Frangoudis”, singurul editat doar în greacă (ediţiile princeps ale celorlalte texte sunt bilingve, traducătorul lor fiind chiar autorul, care era şi interpret pe lângă Ministerul român de Externe), a fost tradus în română de neoelenistul Mihai Ţipău. Tabelul cronologic oferă bogate elemente, unele necunoscute până acum despre viaţa şi cariera primului profesor de filologie greacă de la Universitatea Bucureşti, care a devenit şi decanul Facultăţii de Litere. Emoţionante sunt amintirile şi evocările profesorilor (între ei, Nicolae Iorga, Alexandru Odobescu) şi studenţilor săi (C. Bacalbaşa) despre colegul şi, respectiv, dascălul lor cipriot. Notele cuprind elemente şi repere filologice şi istorice despre fiecare text. În corpusul de ilustraţii  color figurează pentru prima dată facsimile din manuscrisul poemului dedicat lui Cuza  şi ilustrat chiar de Frangoudis.

Înfiinţată la Bucureşti în 1991, Editura Omonia a rămas până astăzi singura casă editorială din România care şi-a fixat programatic promovarea literaturii şi a civilizaţiei Greciei moderne şi a Ciprului. Bilanţul celor douăzeci şi trei de ani de activitate îl constituie cele 135 de titluri publicate. Traducerilor apărute la Omonia, care reprezintă circa două treimi din totalul tălmăcirilor din neogreacă realizate după 1989 în România, li se adaugă lucrări semnate de prestigioşi specialişti români şi străini consacrate istoriei elenismului pe tărâmul românesc. Inaugurată în 1999, colecţia „Biblioteca de Literatură Neoelenă” găzduieşte creaţii de vârf ale elenismului din Grecia, Cipru şi diaspora în domeniile literaturii, istoriei, filosofiei, artelor. Douăzeci de ediţii bilingve oferă cititorilor români pagini memorabile din lirica neoelenă.

Articole recomandate

LĂSAȚI UN MESAJ

Vă rugăm să introduceți comentariul dvs.!
Introduceți aici numele dvs.

Acest site folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.

Sunt permise comentariile oricărei persoane, fără discriminări pe criterii de rasă, sex, etnie, opţiune şi apartenenţă politică sau religioasă. Limbajul vulgar şi trivial în subsolul textelor nu este permis. Nu sunt permise opiniile calomnioase rasiste/şovine/xenofobe. Nu sunt permise atacuri la persoană în subsolurile textelor, ele sunt exclusiv pentru comentarii, critică literară, păreri despre text, dezbateri, etc. În caz contrar, ele vor fi scose din baza de date, fără nici o explicaţie din partea AgentiadeCarte. ro

(S)TOP CELE MAI BUNE CĂRȚI ALE ANULUI 2022

De 13 ani, AgențiadeCarte.ro propune un top anual al celor mai bune cărți. Pentru anul editorial 2022, echipa AgenţiadeCarte.ro a scanat nominalizările pentru Premiile Radio România Cultural, Observator Cultural, Ziarul de Iași, Ficțiunea OPTm și Gala Tinerilor Scriitori / Cartea de poezie a anului 2022, dar și propriile preferințe ale editorilor și colaboratorilor noștri. Astfel, propunem 85 de titluri pe care le considerăm semnificative pentru anul editorial 2022: 30 de cărți de poezie, 30 de cărți de proză, 10 cărți de critică, istorie și teorie literară, precum și 15 cărți de eseu, publicistică și memorialistică. Cititorii AgenţiadeCarte.ro pot vota și comenta titlurile alese de noi. Votul este deschis până la 31 august 2023, ora 23.00. Juriul Premiilor AgenţiadeCarte.ro este compus din scriitorii Florin Iaru, Cristian Teodorescu și Dan Mircea Cipariu (președintele asociației Euro CulturArt). Juriul va anunța, după închiderea votului pe agentiadecarte.ro, printr-un comunicat de presă, câștigătorii. Premiile, în valoare de 5000 lei, sunt finanțate de Ministerul Culturii.

(S)TOP CELE MAI BUNE CĂRȚI ALE ANULUI 2021

De 12 ani, AgențiadeCarte.ro propune un top anual al celor mai bune cărți. Pentru anul editorial 2021, echipa AgenţiadeCarte.ro a scanat nominalizările pentru Premiile Radio România Cultural, Observator Cultural, Ziarul de Iași și Gala Tinerilor Scriitori, dar și propriile preferințe ale editorilor și colaboratorilor noștri. Astfel, propunem 71 de titluri pe care le considerăm semnificative pentru anul editorial 2021:  30 de cărți de poezie, 20 de cărți de proză, 10 cărți de critică literară, istorie literară și teorie literară, precum și 11 cărți de eseu, publicistică și memorialistică. Cititorii AgenţiadeCarte.ro pot vota și comenta titlurile alese de noi. Votul este deschis până la 31 august 2022, ora 23.00.

(S)TOP CELE MAI BUNE CĂRȚI ALE ANULUI 2020

De 11 ani, AgențiadeCarte.ro propune un top anual al celor mai bune cărți. Pentru anul editorial 2020, echipa AgenţiadeCarte.ro a scanat nominalizările pentru Premiile Observator Cultural, Ziarul de Iași și Gala Tinerilor Scriitori, dar și propriile preferințe ale editorilor și colaboratorilor noștri. Astfel, propunem 74 de titluri pe care le considerăm semnificative pentru anul editorial 2020: 31 de cărți de poezie, 20 de cărți de proză, 10 cărți de critică literară, istorie literară și teorie literară, precum și 13 cărți de eseu, publicistică și memorialistică. Cititorii AgenţiadeCarte.ro pot vota și comenta titlurile alese de noi. Votul este deschis până la 31 august 2021, ora 23.00. După închiderea votului, într-un eveniment public, AgențiadeCarte.ro va premia cărțile ce vor întruni cele mai multe voturi ale publicului și ale unui juriu desemnat de Asociația Euro CulturArt. Vom acorda câte un premiu pentru fiecare secțiune a topului. (Dan Mircea Cipariu)

(S)TOP CELE MAI BUNE CĂRȚI ALE ANULUI 2019

De 10 ani, AgențiadeCarte.ro propune un top anual al celor mai bune cărți. Pentru anul editorial 2019, echipa AgenţiadeCarte.ro a scanat nominalizările pentru Premiile Radio România Cultural, Observator Cultural și Gala Tinerilor Scriitori, dar şi propriile preferinţe ale editorilor. Astfel, propunem câteva titluri pe care le considerăm semnificative pentru o viitoare istorie a literaturii române contemporane. Cititorii AgenţiadeCarte.ro pot vota și comenta titlurile alese de noi. Votul este deschis până la 31 august 2020, ora 23.00. După închiderea votului, într-un eveniment public, AgențiadeCarte.ro va premia cărțile ce vor întruni cele mai multe voturi ale publicului și ale unui juriu desemnat de Asociația Euro CulturArt. Vom acorda câte un premiu pentru fiecare secțiune a topului.

(S)TOP CELE MAI BUNE CĂRȚI ALE ANULUI 2018

În anul editorial 2018, au fost publicate câteva titluri semnificative pentru o viitoare istorie a literaturii române contemporane. Echipa AgenţiadeCarte.ro a scanat nominalizările pentru Premiile Radio România Cultural, Observator Cultural, Iocan și Gala Tinerilor Scriitori, dar şi propriile preferinţe ale editorilor. A rezultat o listă de propuneri pe care cititorii AgenţiadeCarte.ro o pot vota, comenta şi critica. Votul este deschis până la 31 august 2019, ora 23.00. După închiderea votului, într-un eveniment public, AgențiadeCarte.ro va premia cărțile ce vor întruni cele mai multe voturi ale publicului și ale unui juriu desemnat de Asociația Euro CulturArt. Vom acorda câte un premiu pentru fiecare secțiune a topului.

(S)TOP CELE MAI BUNE CĂRȚI ALE ANULUI 2017

În anul editorial 2017, au fost publicate câteva titluri semnificative pentru o viitoare istorie a literaturii române contemporane. Echipa AgenţiadeCarte.ro a scanat nominalizările pentru Premiile Radio România Cultural, Observator Cultural și Gala Tinerilor Scriitori, dar şi propriile preferinţe ale editorilor. A rezultat o listă de propuneri pe care cititorii AgenţiadeCarte.ro o pot vota, comenta şi critica. Votul este deschis până la 27 august 2018, ora 23.00. Pe 31 august 2018, de Ziua Limbii Române, într-un eveniment public, AgențiadeCarte.ro va premia cărțile ce vor întruni cele mai multe voturi. Vom acorda câte un premiu pentru fiecare secțiune a topului.

(S)TOP CELE MAI BUNE CĂRȚI ALE ANULUI 2016

Anul 2016 a propus câteva titluri semnificative pentru o viitoare istorie a literaturii române contemporane. Echipa AgenţiadeCarte.ro a scanat nominalizările pentru Premiile Radio România Cultural, Observator Cultural și Gala Tinerilor Scriitori, dar şi propriile preferinţe ale editorilor. A rezultat o listă de propuneri pe care cititorii AgenţiadeCarte.ro o pot vota, comenta şi critica. Votul este deschis până la 27 august 2017, ora 23.00.

(S)TOP CELE MAI BUNE CĂRŢI ALE ANULUI 2015

Anul 2015 a propus câteva titluri semnificative pentru o viitoare istorie a literaturii române contemporane. Echipa AgenţiadeCarte.ro a scanat nominalizările pentru Premiile Radio România Cultural, Observator Cultural, România literară, Gala Tinerilor Scriitori, dar şi propriile preferinţe ale editorilor. A rezultat o listă de propuneri pe care cititorii AgenţiadeCarte.ro o pot vota, comenta şi critica. Votul este deschis până la 15 mai 2016, ora 23.00.

(S)TOP CELE MAI BUNE CĂRŢI ALE ANULUI 2010

(S)TOP CELE MAI BUNE CĂRŢI ALE ANULUI 2010

Cotidianul cultural AgenţiadeCarte.ro este membru al Asociației Publicațiilor Literare și Editurilor din România (APLER)

 

Publicaţie culturală finanţată cu sprijinul Ministerului Culturii.

ISSN: 2248 – 1508