spot_img

“Legătură fragmentară” de Eleni Ladia

La Editura Omonia, în colecţia „Biblioteca de Literatură Neoelenă” a apărut romanul “Legătură fragmentară” de Eleni Ladia. Traducere din neogreacă şi cuvânt-înainte de Claudiu Sfirschi-Lăudat, cu un cuvânt al autoarei la ediţia românească.

„Uneori, locurile acţionează asemenea unor magneţi. Cam tot astfel a luat naştere relaţia dintre cititorul român şi cărţile mele. O verigă preţioasă a fost şi este editorul şi neoelenistul Elena Lazăr, care a tradus în română romanul meu Graţia. Am crezut că, odată cu această carte, legătura mea cu România s-a încheiat. Dar nu, magnetul era mult mai puternic. În continuare, Claudiu Sfirschi-Lăudat a tradus cartea Femeia cu o corabie pe creştet, care a primit ulterior, în Grecia, Premiul de Stat pentru cea mai bună nuvelă. Acum am bucuria să poată fi citită în limba română o carte pe care o îndrăgesc mult. E vorba despre Legătură fragmentară.” – astfel reconstituie Eleni Ladia, în cuvântul înainte la cea de-a treia carte a ei tradusă în limba română, propria legătură cu România.

Romanul este epistolarul unei femei care, prin actul scrierii, se străduieşte să reconstituie o relaţie care nu a fost niciodată trăită în cotidianul ei. Destinatarul acestor epistole nostalgice, tot o femeie, devine eroina cu diverse nume a unui roman care creşte din scrisorile pe care epistolograful le citeşte şi le pune cap la cap, asemenea unor bucăţi de mozaic risipite de trecerea timpului.

Gesturi, cuvinte, şoapte, priviri, trăiri disparate se adună toate în jurul cuvintelor, cerând, asemenea morţilor din Hades, sângele celor vii pentru a se însufleţi timp de o clipă în amintirea acestora. Planurile temporale se amestecă, viitorul devine trecut, trecutul anunţă viitorul, prezentul cuprinde laolaltă trecutul şi viitorul, fiind mereu trăit cu îndoială în privinţa realităţii unei legături umane atemporale. Două figuri feminine care se completează, pentru a alcătui în cele din urmă un singur chip, supus unei sciziuni iniţiale, de dincolo de timpuri şi de formele concrete ale întrupării. Iubirea nu izbăveşte, ci leagă şi apasă prin implacabilul ei, e o forţă care zguduie temelii şi obligă la noi configurări ale sinelui. Confruntată cu alteritatea, scriitoarea-epistolograf se cufundă în abisul inconştientului, se zbate în labirintul propriilor limite, reuşind să se călăuzească, asemenea lui Theseu, după firul Memoriei. Istoria personală se confruntă cu aceea universală, aşa cum sinele fiecăruia se oglindeşte, pentru a se regăsi, în sinele celorlalţi. Mici poveşti individuale care, prinse în vâltoarea Istoriei, îşi caută sensul. Iar acesta se contureză tulbure la suprafaţa paginii, de fiecare dată când cititorul se oglindeşte în lectura unor epistole trimise asemenea unui mesaj într-o sticlă, pe mare.

Coperta a IV-a: „În Legătură fragmentară, naratoarea încearcă să recompună o legătură umană. Mânată de – aparent, indiferentele – evenimente din propria sa experienţă ulterioară, ea se îndeletnicesşte cu jocul arid al cercetării şi al restaurării. Asemenea conservatorilor de hărţi şi imagini vechi, asemenea paleografilor, naratoarea creează şi, deopotrivă, investighează. Îmbinând fragmentele rămase la îndemâna sa, ea se străduieşte să reia de la capăt scrierea pierdută sau, fie măcar şi atât, să consemneze una dintre variantele ei posibile.“

Eleni Ladia (n. 1945, Atena) a studiat arheologia şi teologia la Universitatea din Atena. Cărţile publicate de la debutul din 1973 (nuvele, povestiri, romane, poeme şi eseuri) constituie piloni ai unei opere solide, înscriindu-i numele ca pe „un caz aparte, de excepţie, în proza neoelenă”. Între titluri sunt de remarcat Somnul de bronz (povestiri, 1980), Crângul Persefonei (nuvelă, 1997), Graţia (roman, 1999), Vorbeşte, Zarathustra (poeme, 1997), Articole despre poezia lui Kavafis (1974, 1975), Poeţi şi Grecia antică (studii despre Sikelianos, Seferis, Papaditsas, 1983). În 1981, volumul Somnul de bronz a fost încununat cu Premiul al II-lea de Stat, iar în 1991 Academia din Atena i-a acordat autoarei Premiul „Uranis” pentru cartea Istoriografie. Totodată, E. Ladia, în colaborare cu D.P. Papaditsas, a tradus din greaca veche Imnurile homerice şi Imnurile orfice. Opera sa este bine cunoscută şi dincolo de hotarele Greciei, fiind tradusă în slovenă, franceză, engleză şi română (romanul Graţia, traducere şi cuvânt â-înainte de Elena Lazăr, 2003 şi microromanul Femeia cu o corabie pe cresştet, traducere, prezentare şi note de Claudiu Sfirschi- Lăudat, 2008, ambele apărute la Editura Omonia).

Claudiu Sfirschi-Lăudat are la activ cinci traduceri din limba negreacă (printre autorii traduşi: Gheorghios Vizyinos, Yorgos Seferis, Evanghelos Moutsopoulos). Traduceri ale sale se regăsesc şi în presa literară din România. În 2008, a primit Premiul Societăţii Elene a Traducătorilor de Literatură pentru cea mai bună operă grecească transpusă într-o limbă străină (Yorgos Seferis, Şase nopţi pe Acropole, Omonia, 2007). Legătură fragmentară este a doua carte de Eleni Ladia tradusă de el în română, după romanul Femeia cu o corabie pe creştet (Omonia, 2008). De asemenea, a realizat traduceri din franceză şi din greaca veche.

Înfiinţată la Bucureşti în 1991, Editura Omonia a rămas până astăzi singura casă editorială din România care şi-a fixat programatic promovarea literaturii şi a civilizaţiei Greciei moderne şi a Ciprului. Bilanţul celor douăzeci şi trei de ani de activitate îl constituie cele 135 de titluri publicate. Traducerilor apărute la Omonia, care reprezintă circa două treimi din totalul tălmăcirilor din neogreacă realizate după 1989 în România, li se adaugă lucrări semnate de prestigioşi specialiști români şi străini consacrate istoriei elenismului pe tărâmul românesc. Inaugurată în 1999, colecţia „Biblioteca de Literatură Neoelenă” găzduieşte creaţii de vârf ale elenismului din Grecia, Cipru şi diaspora în domeniile literaturii, istoriei, filosofiei, artelor. Douăzeci de ediţii bilingve oferă cititorilor români pagini memorabile din lirica neoelenă.

Articole recomandate

LĂSAȚI UN MESAJ

Vă rugăm să introduceți comentariul dvs.!
Introduceți aici numele dvs.

Acest site folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.

Sunt permise comentariile oricărei persoane, fără discriminări pe criterii de rasă, sex, etnie, opţiune şi apartenenţă politică sau religioasă. Limbajul vulgar şi trivial în subsolul textelor nu este permis. Nu sunt permise opiniile calomnioase rasiste/şovine/xenofobe. Nu sunt permise atacuri la persoană în subsolurile textelor, ele sunt exclusiv pentru comentarii, critică literară, păreri despre text, dezbateri, etc. În caz contrar, ele vor fi scose din baza de date, fără nici o explicaţie din partea AgentiadeCarte. ro

(S)TOP CELE MAI BUNE CĂRȚI ALE ANULUI 2022

De 13 ani, AgențiadeCarte.ro propune un top anual al celor mai bune cărți. Pentru anul editorial 2022, echipa AgenţiadeCarte.ro a scanat nominalizările pentru Premiile Radio România Cultural, Observator Cultural, Ziarul de Iași, Ficțiunea OPTm și Gala Tinerilor Scriitori / Cartea de poezie a anului 2022, dar și propriile preferințe ale editorilor și colaboratorilor noștri. Astfel, propunem 85 de titluri pe care le considerăm semnificative pentru anul editorial 2022: 30 de cărți de poezie, 30 de cărți de proză, 10 cărți de critică, istorie și teorie literară, precum și 15 cărți de eseu, publicistică și memorialistică. Cititorii AgenţiadeCarte.ro pot vota și comenta titlurile alese de noi. Votul este deschis până la 31 august 2023, ora 23.00. Juriul Premiilor AgenţiadeCarte.ro este compus din scriitorii Florin Iaru, Cristian Teodorescu și Dan Mircea Cipariu (președintele asociației Euro CulturArt). Juriul va anunța, după închiderea votului pe agentiadecarte.ro, printr-un comunicat de presă, câștigătorii. Premiile, în valoare de 5000 lei, sunt finanțate de Ministerul Culturii.

(S)TOP CELE MAI BUNE CĂRȚI ALE ANULUI 2021

De 12 ani, AgențiadeCarte.ro propune un top anual al celor mai bune cărți. Pentru anul editorial 2021, echipa AgenţiadeCarte.ro a scanat nominalizările pentru Premiile Radio România Cultural, Observator Cultural, Ziarul de Iași și Gala Tinerilor Scriitori, dar și propriile preferințe ale editorilor și colaboratorilor noștri. Astfel, propunem 71 de titluri pe care le considerăm semnificative pentru anul editorial 2021:  30 de cărți de poezie, 20 de cărți de proză, 10 cărți de critică literară, istorie literară și teorie literară, precum și 11 cărți de eseu, publicistică și memorialistică. Cititorii AgenţiadeCarte.ro pot vota și comenta titlurile alese de noi. Votul este deschis până la 31 august 2022, ora 23.00.

(S)TOP CELE MAI BUNE CĂRȚI ALE ANULUI 2020

De 11 ani, AgențiadeCarte.ro propune un top anual al celor mai bune cărți. Pentru anul editorial 2020, echipa AgenţiadeCarte.ro a scanat nominalizările pentru Premiile Observator Cultural, Ziarul de Iași și Gala Tinerilor Scriitori, dar și propriile preferințe ale editorilor și colaboratorilor noștri. Astfel, propunem 74 de titluri pe care le considerăm semnificative pentru anul editorial 2020: 31 de cărți de poezie, 20 de cărți de proză, 10 cărți de critică literară, istorie literară și teorie literară, precum și 13 cărți de eseu, publicistică și memorialistică. Cititorii AgenţiadeCarte.ro pot vota și comenta titlurile alese de noi. Votul este deschis până la 31 august 2021, ora 23.00. După închiderea votului, într-un eveniment public, AgențiadeCarte.ro va premia cărțile ce vor întruni cele mai multe voturi ale publicului și ale unui juriu desemnat de Asociația Euro CulturArt. Vom acorda câte un premiu pentru fiecare secțiune a topului. (Dan Mircea Cipariu)

(S)TOP CELE MAI BUNE CĂRȚI ALE ANULUI 2019

De 10 ani, AgențiadeCarte.ro propune un top anual al celor mai bune cărți. Pentru anul editorial 2019, echipa AgenţiadeCarte.ro a scanat nominalizările pentru Premiile Radio România Cultural, Observator Cultural și Gala Tinerilor Scriitori, dar şi propriile preferinţe ale editorilor. Astfel, propunem câteva titluri pe care le considerăm semnificative pentru o viitoare istorie a literaturii române contemporane. Cititorii AgenţiadeCarte.ro pot vota și comenta titlurile alese de noi. Votul este deschis până la 31 august 2020, ora 23.00. După închiderea votului, într-un eveniment public, AgențiadeCarte.ro va premia cărțile ce vor întruni cele mai multe voturi ale publicului și ale unui juriu desemnat de Asociația Euro CulturArt. Vom acorda câte un premiu pentru fiecare secțiune a topului.

(S)TOP CELE MAI BUNE CĂRȚI ALE ANULUI 2018

În anul editorial 2018, au fost publicate câteva titluri semnificative pentru o viitoare istorie a literaturii române contemporane. Echipa AgenţiadeCarte.ro a scanat nominalizările pentru Premiile Radio România Cultural, Observator Cultural, Iocan și Gala Tinerilor Scriitori, dar şi propriile preferinţe ale editorilor. A rezultat o listă de propuneri pe care cititorii AgenţiadeCarte.ro o pot vota, comenta şi critica. Votul este deschis până la 31 august 2019, ora 23.00. După închiderea votului, într-un eveniment public, AgențiadeCarte.ro va premia cărțile ce vor întruni cele mai multe voturi ale publicului și ale unui juriu desemnat de Asociația Euro CulturArt. Vom acorda câte un premiu pentru fiecare secțiune a topului.

(S)TOP CELE MAI BUNE CĂRȚI ALE ANULUI 2017

În anul editorial 2017, au fost publicate câteva titluri semnificative pentru o viitoare istorie a literaturii române contemporane. Echipa AgenţiadeCarte.ro a scanat nominalizările pentru Premiile Radio România Cultural, Observator Cultural și Gala Tinerilor Scriitori, dar şi propriile preferinţe ale editorilor. A rezultat o listă de propuneri pe care cititorii AgenţiadeCarte.ro o pot vota, comenta şi critica. Votul este deschis până la 27 august 2018, ora 23.00. Pe 31 august 2018, de Ziua Limbii Române, într-un eveniment public, AgențiadeCarte.ro va premia cărțile ce vor întruni cele mai multe voturi. Vom acorda câte un premiu pentru fiecare secțiune a topului.

(S)TOP CELE MAI BUNE CĂRȚI ALE ANULUI 2016

Anul 2016 a propus câteva titluri semnificative pentru o viitoare istorie a literaturii române contemporane. Echipa AgenţiadeCarte.ro a scanat nominalizările pentru Premiile Radio România Cultural, Observator Cultural și Gala Tinerilor Scriitori, dar şi propriile preferinţe ale editorilor. A rezultat o listă de propuneri pe care cititorii AgenţiadeCarte.ro o pot vota, comenta şi critica. Votul este deschis până la 27 august 2017, ora 23.00.

(S)TOP CELE MAI BUNE CĂRŢI ALE ANULUI 2015

Anul 2015 a propus câteva titluri semnificative pentru o viitoare istorie a literaturii române contemporane. Echipa AgenţiadeCarte.ro a scanat nominalizările pentru Premiile Radio România Cultural, Observator Cultural, România literară, Gala Tinerilor Scriitori, dar şi propriile preferinţe ale editorilor. A rezultat o listă de propuneri pe care cititorii AgenţiadeCarte.ro o pot vota, comenta şi critica. Votul este deschis până la 15 mai 2016, ora 23.00.

(S)TOP CELE MAI BUNE CĂRŢI ALE ANULUI 2010

(S)TOP CELE MAI BUNE CĂRŢI ALE ANULUI 2010

Cotidianul cultural AgenţiadeCarte.ro este membru al Asociației Publicațiilor Literare și Editurilor din România (APLER)

 

Publicaţie culturală finanţată cu sprijinul Ministerului Culturii.

ISSN: 2248 – 1508