spot_img

Un act de acuzare pe adresa propriilor noastre laşităţi

La jumătatea acestui an, editura „Tracus Arte” şi-a mai adăugat la palmares un nou eveniment editorial: romanul-poem „Să locuieşti într-un lătrat de câine”, al jurnalistului, scriitorului şi bloggerului „Adevărul” Ştefan Mitroi (volum care a fost îngrijit de tânărul dar redutabilul filolog Teodor Dună şi a cărui copertă este semnată de faimosul artist plastic Eugen Mihăescu) La prima vedere, o carte despre una dintre multele probleme dramatice ale României de după 1989, ignorată sistematic şi rămasă deci în suspensie, de un sfert de secol: lumea „copiilor străzii”. Deveniţi, între timp, „cetăţeni ai străzii”, într-o ţară a Europei civilizate.


Din punctul de vedere al spaţiului vital în care se desfăşoară aparenta „acţiune” a romanului, zic impropriu „lume”, deoarece este vorba de un perimetru bolnav, străjuit de ziduri imperceptibile, care îl izolează de fervoarea oraşului, situat undeva între parcul Gării de Nord, Depou, Piaţa Matache, spălătoria de maşini de pe Titulescu şi bulevardul Griviţa, în fapt un ţarc ce găzduieşte câteva dintre gurile de canal ale Capitalei, unde au fost deversate destinele unor prunci pe care proprii lor părinţi i-au socotit a fi rebuturi ale propriilor cărnuri. O „rezervaţie” care le livrează micuţilor şi adolescenţilor o „recuzită” ontică îngrozitoare: canalele sau vagoanele-adăpost, pungile cu droguri, hrana pe apucate, bolile, ierarhiile sociale-instiutite pe forţa brută, şobolanii, foamea, jefuriea călătorilor anesteziaţi de băutură, violurile, vânzarea nou-născutului „toboşar”, grămezile de moloz, cimitirul, experienţele sexuale greţoase cu nişte occidentali pedofili, uciderea unui tovarăş sau reportajele exotice, cu vedete-„aurolaci”, realizate de o televiziune olandeză.

Aşa încât, ostracizate la periferiile umanităţii (Coniac, unul dintre personaje chiar declară cu fermitate: „Vă garantez eu că un om poate să existe şi fără să se ştie de el!”), aceste boţuri gânditoare nu au altă cale decât să refuze bazarul existenţei pestilenţiale care li se oferă şi să încerce să reinventeze lumea după placul lor. Astfel, asemenea Ducesei din „Alice în Ţara minunilor”, care descoperea o morală în orice banalitate, „mucea”, micul narator, în vârstă de 11 ani, porneşte să definească lumea dintr-o perspectivă gnoseologică de o puritate cutremurătoare, care dezghioacă înţelesurile lucrurilor din perspectiva unei acţiuni, care s-a petrecut şi la care a reflectat grav într-un timp trecut, dar continuu („atunci când…”). Este, de fapt, timpul îngheţat al copilăriei sale. Iată câteva exemple relevante: „Trenul e atunci când e frig şi stai în dreptul unui geam iar prin faţa ta trece tot întunericul”; „Copil e atunci când îţi lipsesc aproape toţi ani din viaţă”; „Linie moartă e atunci când poţi ajunge oriunde cu un tren care stă tot timpul pe loc”; „Casa de copii e atunci când te naşti fără părinţi”;„Copil al străzii e atunci când cerul este toţi pereţii casei”; „Ninsoarea e atunci când îţi dai sufletul de gol”.

Aşezat în miezul acestei Geneze personale ca într-un hamac, „mucea” îşi cristalizează singur şi în mod natural sistemul axiologic: trăieşte alături de un bunic imaginar, care este simbolul unei protecţii suverane şi care nu seamănă deloc cu preotul ce l-a izgonit cândva de lângă poarta unei biserici de pe Griviţa, (deci  sigur!, „nu e rudă cu Dumnezeu”!), poartă îndelungi conversaţii cu prietenul său devotat, câinele Codiţă, iniţiază jocuri erotice cu Pişpirica (fugită de la casa de copii fiindcă nu suporta „dragostea ca la fabrică”, pe care „n-o simţeai venind de la oameni”), călătoreşte în vis într-un vagon poştal doldora cu scrisori şi, mai ales, îşi face o preocupare de bază din număratul stelelor. Pe scurt, un poem-capodoperă al scriitorului Ştefan Mitroi.

Spuneam la început că, aparent, tema volumului este promiscuitatea proximă şi lăuntrică a copiilor străzii din România contemporană. Eu cred că, de fapt, între aceste coperte, s-a strigat un tratat tulburător despre pierderea involuntară a oricărei candori. Un spaţiu unde vina nu se mai poate pasa. Cu nici un fel de argument! Mucea, Ţâţoasa, Coniac, Şchiopu, Pişpirica, Moşu, Semafor, Filosoful, Usturoi, Piticu, Vedetă, Janina sau plutonierul Grămadă sunt tot atâtea feţe ale situării noastre eronate faţă da adevăr, suntem chiar noi înşine, aceia despre care evităm să aducem aminte, atunci când ne spovedim.

Din această perspectivă, „Să locuieşti într-un lătrat de câine” este un act de acuzare a propriilor noastre laşităţi postdecembriste.

Ciprian CHIRVASIU

Articole recomandate

LĂSAȚI UN MESAJ

Vă rugăm să introduceți comentariul dvs.!
Introduceți aici numele dvs.

Acest site folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.

Sunt permise comentariile oricărei persoane, fără discriminări pe criterii de rasă, sex, etnie, opţiune şi apartenenţă politică sau religioasă. Limbajul vulgar şi trivial în subsolul textelor nu este permis. Nu sunt permise opiniile calomnioase rasiste/şovine/xenofobe. Nu sunt permise atacuri la persoană în subsolurile textelor, ele sunt exclusiv pentru comentarii, critică literară, păreri despre text, dezbateri, etc. În caz contrar, ele vor fi scose din baza de date, fără nici o explicaţie din partea AgentiadeCarte. ro

(S)TOP CELE MAI BUNE CĂRȚI ALE ANULUI 2022

De 13 ani, AgențiadeCarte.ro propune un top anual al celor mai bune cărți. Pentru anul editorial 2022, echipa AgenţiadeCarte.ro a scanat nominalizările pentru Premiile Radio România Cultural, Observator Cultural, Ziarul de Iași, Ficțiunea OPTm și Gala Tinerilor Scriitori / Cartea de poezie a anului 2022, dar și propriile preferințe ale editorilor și colaboratorilor noștri. Astfel, propunem 85 de titluri pe care le considerăm semnificative pentru anul editorial 2022: 30 de cărți de poezie, 30 de cărți de proză, 10 cărți de critică, istorie și teorie literară, precum și 15 cărți de eseu, publicistică și memorialistică. Cititorii AgenţiadeCarte.ro pot vota și comenta titlurile alese de noi. Votul este deschis până la 31 august 2023, ora 23.00. Juriul Premiilor AgenţiadeCarte.ro este compus din scriitorii Florin Iaru, Cristian Teodorescu și Dan Mircea Cipariu (președintele asociației Euro CulturArt). Juriul va anunța, după închiderea votului pe agentiadecarte.ro, printr-un comunicat de presă, câștigătorii. Premiile, în valoare de 5000 lei, sunt finanțate de Ministerul Culturii.

(S)TOP CELE MAI BUNE CĂRȚI ALE ANULUI 2021

De 12 ani, AgențiadeCarte.ro propune un top anual al celor mai bune cărți. Pentru anul editorial 2021, echipa AgenţiadeCarte.ro a scanat nominalizările pentru Premiile Radio România Cultural, Observator Cultural, Ziarul de Iași și Gala Tinerilor Scriitori, dar și propriile preferințe ale editorilor și colaboratorilor noștri. Astfel, propunem 71 de titluri pe care le considerăm semnificative pentru anul editorial 2021:  30 de cărți de poezie, 20 de cărți de proză, 10 cărți de critică literară, istorie literară și teorie literară, precum și 11 cărți de eseu, publicistică și memorialistică. Cititorii AgenţiadeCarte.ro pot vota și comenta titlurile alese de noi. Votul este deschis până la 31 august 2022, ora 23.00.

(S)TOP CELE MAI BUNE CĂRȚI ALE ANULUI 2020

De 11 ani, AgențiadeCarte.ro propune un top anual al celor mai bune cărți. Pentru anul editorial 2020, echipa AgenţiadeCarte.ro a scanat nominalizările pentru Premiile Observator Cultural, Ziarul de Iași și Gala Tinerilor Scriitori, dar și propriile preferințe ale editorilor și colaboratorilor noștri. Astfel, propunem 74 de titluri pe care le considerăm semnificative pentru anul editorial 2020: 31 de cărți de poezie, 20 de cărți de proză, 10 cărți de critică literară, istorie literară și teorie literară, precum și 13 cărți de eseu, publicistică și memorialistică. Cititorii AgenţiadeCarte.ro pot vota și comenta titlurile alese de noi. Votul este deschis până la 31 august 2021, ora 23.00. După închiderea votului, într-un eveniment public, AgențiadeCarte.ro va premia cărțile ce vor întruni cele mai multe voturi ale publicului și ale unui juriu desemnat de Asociația Euro CulturArt. Vom acorda câte un premiu pentru fiecare secțiune a topului. (Dan Mircea Cipariu)

(S)TOP CELE MAI BUNE CĂRȚI ALE ANULUI 2019

De 10 ani, AgențiadeCarte.ro propune un top anual al celor mai bune cărți. Pentru anul editorial 2019, echipa AgenţiadeCarte.ro a scanat nominalizările pentru Premiile Radio România Cultural, Observator Cultural și Gala Tinerilor Scriitori, dar şi propriile preferinţe ale editorilor. Astfel, propunem câteva titluri pe care le considerăm semnificative pentru o viitoare istorie a literaturii române contemporane. Cititorii AgenţiadeCarte.ro pot vota și comenta titlurile alese de noi. Votul este deschis până la 31 august 2020, ora 23.00. După închiderea votului, într-un eveniment public, AgențiadeCarte.ro va premia cărțile ce vor întruni cele mai multe voturi ale publicului și ale unui juriu desemnat de Asociația Euro CulturArt. Vom acorda câte un premiu pentru fiecare secțiune a topului.

(S)TOP CELE MAI BUNE CĂRȚI ALE ANULUI 2018

În anul editorial 2018, au fost publicate câteva titluri semnificative pentru o viitoare istorie a literaturii române contemporane. Echipa AgenţiadeCarte.ro a scanat nominalizările pentru Premiile Radio România Cultural, Observator Cultural, Iocan și Gala Tinerilor Scriitori, dar şi propriile preferinţe ale editorilor. A rezultat o listă de propuneri pe care cititorii AgenţiadeCarte.ro o pot vota, comenta şi critica. Votul este deschis până la 31 august 2019, ora 23.00. După închiderea votului, într-un eveniment public, AgențiadeCarte.ro va premia cărțile ce vor întruni cele mai multe voturi ale publicului și ale unui juriu desemnat de Asociația Euro CulturArt. Vom acorda câte un premiu pentru fiecare secțiune a topului.

(S)TOP CELE MAI BUNE CĂRȚI ALE ANULUI 2017

În anul editorial 2017, au fost publicate câteva titluri semnificative pentru o viitoare istorie a literaturii române contemporane. Echipa AgenţiadeCarte.ro a scanat nominalizările pentru Premiile Radio România Cultural, Observator Cultural și Gala Tinerilor Scriitori, dar şi propriile preferinţe ale editorilor. A rezultat o listă de propuneri pe care cititorii AgenţiadeCarte.ro o pot vota, comenta şi critica. Votul este deschis până la 27 august 2018, ora 23.00. Pe 31 august 2018, de Ziua Limbii Române, într-un eveniment public, AgențiadeCarte.ro va premia cărțile ce vor întruni cele mai multe voturi. Vom acorda câte un premiu pentru fiecare secțiune a topului.

(S)TOP CELE MAI BUNE CĂRȚI ALE ANULUI 2016

Anul 2016 a propus câteva titluri semnificative pentru o viitoare istorie a literaturii române contemporane. Echipa AgenţiadeCarte.ro a scanat nominalizările pentru Premiile Radio România Cultural, Observator Cultural și Gala Tinerilor Scriitori, dar şi propriile preferinţe ale editorilor. A rezultat o listă de propuneri pe care cititorii AgenţiadeCarte.ro o pot vota, comenta şi critica. Votul este deschis până la 27 august 2017, ora 23.00.

(S)TOP CELE MAI BUNE CĂRŢI ALE ANULUI 2015

Anul 2015 a propus câteva titluri semnificative pentru o viitoare istorie a literaturii române contemporane. Echipa AgenţiadeCarte.ro a scanat nominalizările pentru Premiile Radio România Cultural, Observator Cultural, România literară, Gala Tinerilor Scriitori, dar şi propriile preferinţe ale editorilor. A rezultat o listă de propuneri pe care cititorii AgenţiadeCarte.ro o pot vota, comenta şi critica. Votul este deschis până la 15 mai 2016, ora 23.00.

(S)TOP CELE MAI BUNE CĂRŢI ALE ANULUI 2010

(S)TOP CELE MAI BUNE CĂRŢI ALE ANULUI 2010

Cotidianul cultural AgenţiadeCarte.ro este membru al Asociației Publicațiilor Literare și Editurilor din România (APLER)

 

Publicaţie culturală finanţată cu sprijinul Ministerului Culturii.

ISSN: 2248 – 1508