V-a plăcut Ștefan Aug. Doinaș cu poezia sa, în totalitate, nu doar “Mistrețul cu colți de argint”? Sau traducătorul care a fost? Ori dramaturgul? Prozatorul? Eseistul? L-ați admirat pentru atitudinea din perioada lui Ceaușescu, pentru ieșirile anti-regim și anul de pușcărie politică, și ați fost șocat când s-a dovedit că a fost informator al Securității? Ați apreciat publicistul și politicianul de după 1989? V-a răscolit povestea lui de dragoste (și sfârșitul ambilor protagoniști, care parcă e rupt din literatură!) cu marea balerină Irinel Liciu? Dacă răspunsurile sunt în zonă lui “da”, sigur o să va intereseze monografia critică a Mihaelei Doboș, “TABLOUL UNUI DESTIN ȘTEFAN AUG. DOINAS”, apărută la editura Adenium, nu demult. E o carte extrem de consistență, de aproape 400 de pagini, format mare, care are la bază lucrarea ei de doctorat.
Autoarea (n. 1973) este profesoară de limba și literatura română la Colegiul „Costache Negruzzi” din Iași, doctor în filologie. A absolvit Facultatea de Litere, secția română franceză, Universitatea „Al.I. Cuza” din Iași, in 1995.
Mihaela Doboș descrie, cu o singură excepție, credibil, exhaustiv opera și viața celui pe care, observă și miopii, îl prețuiește în mod deosebit. Cred că excesiva apreciere a împins-o să treacă à la légère peste episodul colaborării lui Doinaș cu Securitatea, lucru de înțeles la o îndrăgostită, dar mai greu de înghițit la o profesionistă. Îngăduința în exces nu reduce vina poetului. Cei interesați de subiect ar merită să citească volumul Mihaelei Doboș în paralel cu cel al lui George Neagoe, “Asul de pică”, unde se vorbește detailat despre informatorul plătit Doinaș. Din cauza căruia au intrat la închisoare Ion Negoițescu și Haralambie Grămescu.
Alexandru Petria
