Marţi, 29 aprilie 2014, de la ora 18:00, la Librăria Bastilia (Piaţa Romană nr. 5, București), va avea loc lansarea volumului ”De gustibus. Breviar de gastrosofie”, de Mădălina Diaconu, recent apărut în Colecţia Sophia a Editurii Universității „Alexandru Ioan Cuza” din Iaşi. Invitaţi: Carmen Muşat, Sorin Lavric, Mădălina Diaconu. Parteneri: Editura Universităţii „Alexandru Ioan Cuza” din Iaşi, Grupul Librarium – Librăria Bastilia, Think Factory Iaşi. Lansarea volumului va prilejui o dezbatere pe tema tendinţelor filosofiei actuale la care este invitat şi publicul. În acest sens, Editura Universităţii „Alexandru Ioan Cuza” din Iaşi va premia cele mai bune două intervenţii cu câte un exemplar din volumul lansat.

Marţi, 29 aprilie 2014, ora 13.00, în Rotonda Muzeului Național al Literaturii Române din Bucureşti (B-dul Dacia nr. 12), sub genericul „Confluenţe”, debutează un ciclu de evenimente culturale prin care publicului bucureştean îi sunt prezentate nume importante ale literaturii române contemporane, din geografii şi generaţii literare diferite. Invitaţii acestei prime ediţii „Confluenţe” sunt scriitorii piteşteni şi Biblioteca Județeană ”Dinicu Golescu” – Argeș. Participă: Mihai Octavian Sachelarie (directorul Bibliotecii Județene ”Dinicu Golescu”), Nicoleta Popa, Denisa Popescu, Mircea Bârsilă, Dumitru Augustin Doman, Nicolae Oprea și Cristian Meleșteu. Amfitrioni: Marian Drăghici și Dan Mircea Cipariu. Partener media: AgențiadeCarte.ro.

Vineri, 25 aprilie 2014, în Rotonda Muzeului Național al Literaturii Române din București (MNLR) şi sâmbătă, 26 aprilie 2014, la sediul Fundaţiei Naţionale pentru Ştiinţă şi Artă din Bucureşti, a avut loc a VIII-a ediţie a Colocviului Naţional al Tinerilor Critici Literari. Evenimentul a fost organizat de Fundaţia Naţională pentru Ştiinţă şi Artă (FNSA) şi Muzeul Naţional al Literaturii Române din Bucureşti (MNLR), iar partenerii media ai evenimentului au fost Radio România Cultural, revista ,,Cultura”, AgentiadeCarte.ro şi revista ,,Caiete critice”. Invitaţi: Bianca Burţa-Cernat, Paul Cernat, Teodora Dumitru, Mihai Iovănel, Cristina Balinte, Raluca Dună, Oana Soare, Ana-Maria Dascălu, Bogdan Dascălu, Vasile Mihalache, Cătălin Sturza, Adina Diniţoiu (Bucureşti), Crina Bud (Baia Mare), Emanuela Ilie, Bogdan Creţu, Şerban Axinte, Doris Mironescu (Iaşi), Andrei Terian (Sibiu), Alex Goldiş, Claudiu Turcuș, Ioan Pop-Curşeu (Cluj-Napoca), Adrian Jicu (Bacău). Invitaţii speciali ai colocviului au fost prof.univ.dr.Ion Pop, prof.univ.dr.Mircea Martin, prof.univ.dr.Ion Simuţ (Oradea), prof. univ. dr. Nicolae Mecu, prof. univ. dr. Lucian Chișu, conf. univ. dr. Ioan Cristescu şi cercetător Tudor Nedelcea (Craiova). Prima dezbatere, „Cartea şi spiritul critic în societatea informaţiei şi a formatelor”, a fost moderată de criticul literar Paul Cernat. A doua dezbatere s-a intitulat “Genurile biograficului. O privire critică” şi a fost moderată de profesorul şi criticul literar Eugen Simion. Organizatorul colocviului a fost scriitorul Dan Mircea Cipariu.

Dl.Nicolae Manolescu reproşează Internetului că nu are “spirit critic”. Nu-l bănuiesc pe distinsul profesor şi critic literar că face o confuzie regretabilă între mediu, mijloc, suport şi conţinut. Spaima că reţeaua web este o ameninţare la adresa culturii, a literaturii, a spiritualităţii şi chiar a umanităţii e una, însă, de actualitate pentru foarte mulţi intelectuali care nu exersează mijlocul numit Internet. Cum sunt din fire optimist, cred că noile tehnologii ale informaţiei şi ale comunicării vor face actul lecturii din ce în ce mai democratic, oferindu-ne, într-o mare de informaţii şi între miliarde de acte de divertisment, şi produse culturale de calitate. Cartea ca obiect de hârtie care provoacă sinestezii nu va dispărea şi va fi, pentru cei iniţiaţi, o altă formă de rezistenţă în post-posmodernitate sau post-istorie. Lectura va avea un tot mai pronunţat caracter utilitar şi info-educaţional, iar cartea de valoare estetică va interesa doar pe cei care vor găsi în gimnastica limbajului şi a gândirii şi în construcţiile ficţionale temeiuri pentru devenire şi pentru un altfel de a fi. Aşa cum poezia şi umanitatea noastră nu vor dispărea din cauza tehnologiilor, nici cartea pe suportul de hârtie nu va urma profeţitul sfârşit!