spot_img

În martie în „Orizonturi culturale italo-române”

Numărul din martie al revistei interculturale bilingve „Orizonturi culturale italo-române / Orizzonti culturali italo-romeni”, accesibilă la adresele www.orizonturiculturale.ro şi www.orizzonticulturali.it, aduce multe noutăți despre care Afrodita Carmen Cionchin, directorul publicației, a scris o prezentare. AgențiadeCarte.ro prezintă, mai jos, textul integral.


Ediţia română se deschide sub semnul Expo Milano 2015, programată pentru perioada 1 mai – 31 octombrie 2015, căreia, începând din acest număr, revista noastră îi va dedica, în ambele ediţii lingvistice, o atenţie constantă, prezentând publicului român şi italian aspectele cele mai semnificative ale viitoarei expoziţii universale, cu un interes special pentru participarea României. Pavilionul României va fi construit pe o suprafaţă de 887 de metri pătraţi, în zona centrală a expoziţiei, lângă spaţiul dedicat Italiei şi regiunilor sale. Bugetul prevăzut: 3,5 milioane de euro, iar tema centrală: „Hrănirea planetei, energie pentru viaţă”.
În 2014, Radioul sărbătoreşte 90 de ani de existenţă în Italia. O poveste care începe de la Guglielmo Marconi (1874-1937), cel care a inventat acest minunat mijloc de comunicare fără fir, fiind laureat al Premiului Nobel pentru fizică în 1909. O prezentare de Raluca Niţă.
Urmează o pagină dedicată scriitoarei Matilde Serao (1856-1927), printre cele mai prolifice din întreaga literatură italiană, cu peste şaptezeci de opere la activ, care a rămas în istorie şi datorită faptului că a fost prima femeie din Italia care a fondat şi condus un ziar, cotidianul „Il Giorno” de la Napoli.
Semnalăm apoi centenarul naşterii lui Renato Dulbecco, născut la 22 februarie 1914 la Catanzaro, laureat al Premiului Nobel pentru medicină în 1975. Pentru a înţelege extraordinara contribuţie pe care a avut-o în domeniul ştiinţei, e de-ajuns să ne gândim că astăzi, fără studiile sale, mai mult ca sigur tumorile ar fi în continuare învăluite în mister. Ba mai mult. Poate că astăzi nu s-ar vorbi de medicină personalizată, de secvenţialitatea genomului şi de susceptibilitate la anumite boli.
În 2014 se împlinesc 90 de ani de la naşterea cunoscutului dramaturg şi om de cultură Paul Everac (1924-2011), pe numele său adevărat Petre Constantinescu. Prin preţioasa colaborare a regizorului Victor Popa, îl evocăm printr-un material video realizat la Timişoara în 1999, cu ocazia unei lansări de carte. Everac se referă, printre altele, la promovarea şi difuzarea culturii române în străinătate şi în mod special în Italia, având în vedere experienţa de director al Institutului Român de Cultură şi Cercetare Umanistică „Nicolae Iorga” de la Veneţia în perioada 1995-1997.
Publicăm, în română şi în traducere italiană, un eseu semnat de Ivan Evseev, reputat specialist în domeniul folcloristicii şi al mitologiei româneşti şi universale, ilustru reprezentant al Comunităţii Ruşilor Lipoveni, căreia i-a dedicat volumul „Gândurile şi tristeţile unui rus lipovean” (Bucureşti, Editura CRLR, 2005).
Semnalăm noua rubrică „Umberto Saba traduceri”, dedicată traducerilor din opera în proză a marelui scriitor triestin al începutului de secol XX, rubrică pe care o realizăm prin colaborarea italienistei Doina Condrea Derer. În acest număr publicăm nuvela „Un om”.
Printre aspectele cele mai impresionante din „Divina Comedie” se află modul în care Dante contopeşte meditaţia raţională şi fantezia artistică: felul în care îmbină ştiinţa şi poezia. Un exemplu îl constituie situaţia copiilor văzuţi în expediţia în lumea de-apoi. Potrivit exigenţelor creştine, lipsa botezului blochează drumul spre mântuire. Copiii morţi înainte de vreme n-au comis păcate individuale, dar n-au avut oportunitatea de-a se spăla de păcatul originar. Salvarea le e refuzată dintr-o cauzalitate teologică, dar ispăşirea le e atenuată într-o zonă de suferinţă limitată. Un eseu de Laszlo Alexandru.
Sub titlul „Oriunde, numai să fiu departe de-acest trup”, publicăm un grupaj de versuri de Piergiorgio Viti, în traducerea lui Geo Vasile.
Pentru prima dată în Italia o colecţie de aproximativ şaizeci de opere purtând semnătura impresionistului Renoir (1841-1919) a fost expusă vizitatorilor la Galeria Civică de Artă Modernă şi Contemporană din Torino (GAM Torino). Un reportaj de Elena Hanganu.
În 7 februarie 2014 s-au desfăşurat la Verona lucrările Forumului economic România-Italia, al doilea din acest an, după cel de la Florenţa, organizat de Reprezentanţa Camerei de Comerţ a României în Italia. O atenţie specială a fost acordată atragerii investiţiilor italiene şi străine în ţara noastră. Eugen Terteleac, preşedintele Reprezentanţei Cciro Italia, a anunţat şi prima recunoaştere anuală a valorii întreprinzătorilor români din Italia: titlul „Întreprinzătorul Român în Italia 2013” i-a revenit doamnei Monica Petrică pentru promovarea produselor tradiţionale româneşti.

Ediţia italiană prezintă, în oglindă, articolul de fond privitor la Expo Milano 2015, urmat de o pagină dedicată unei afaceri italiene de succes în România: „Grand Hotel Italia” din Cluj-Napoca, un hotel de cinci stele condus de Antonio Batani, un nume de marcă al industriei hoteliere italiene.
Semnalăm apoi, prin recenzii semnate de colaboratorii noştri, apariţia volumului de versuri „Vedute” de Benjamin Fondane-Fundoianu, îngrijit de Giovanni Rotiroti şi Irma Carannante (Edizioni Joker 2014), ca şi a două volume Cioran: „Emil Cioran. L’intellettuale senza patria. Intervista con Jason Weiss” (a cura di Antonio Di Gennaro, con traduzione di Pierpaolo Trillini, Mimesis Edizioni, 2014), respectiv „Il nulla. Lettere a Marin Mincu (1987-1989)”, îngrijit şi tradus de Giovanni Rotiroti, cu o postfaţă de Mircea Ţuglea şi o anexă de Antonio Di Gennaro (Mimesis Edizioni, 2014).
În continuare, un fragment italian inedit din romanul „Soldații – Poveste din Ferentari” (Polirom 2013) de Adrian Şchiop, cu o prezentare şi traducere de Mauro Barindi.
Propunem apoi un studiu semnat de Laszlo Aşexandru şi tradus de Serafina Pastore, dedicat lui Roberto Benigni şi trubadurilor de azi ai lui Dante.
Urmează traducerea italiană, realizată de Natasha Danila, a eseului lui Ivan Evseev dedicat ruşilor lipoveni din România, şi un fragment dintr-un roman inedit al lui Daniel Vighi, în traducerea Valentinei Elia.
Semnalăm apoi, printr-o recenzie semnată de Monica Fekete, volumul „De la cuvinte la cărţi” (Presa Universitară Clujeană, 2012) de Mariana Istrate, ca şi Forumul economic România-Italia de la Verona, printr-un articol în limba italiană.

Afrodita Carmen Cionchin, director al revistei

Articole recomandate

LĂSAȚI UN MESAJ

Vă rugăm să introduceți comentariul dvs.!
Introduceți aici numele dvs.

Acest site folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.

Sunt permise comentariile oricărei persoane, fără discriminări pe criterii de rasă, sex, etnie, opţiune şi apartenenţă politică sau religioasă. Limbajul vulgar şi trivial în subsolul textelor nu este permis. Nu sunt permise opiniile calomnioase rasiste/şovine/xenofobe. Nu sunt permise atacuri la persoană în subsolurile textelor, ele sunt exclusiv pentru comentarii, critică literară, păreri despre text, dezbateri, etc. În caz contrar, ele vor fi scose din baza de date, fără nici o explicaţie din partea AgentiadeCarte. ro

(S)TOP CELE MAI BUNE CĂRȚI ALE ANULUI 2022

De 13 ani, AgențiadeCarte.ro propune un top anual al celor mai bune cărți. Pentru anul editorial 2022, echipa AgenţiadeCarte.ro a scanat nominalizările pentru Premiile Radio România Cultural, Observator Cultural, Ziarul de Iași, Ficțiunea OPTm și Gala Tinerilor Scriitori / Cartea de poezie a anului 2022, dar și propriile preferințe ale editorilor și colaboratorilor noștri. Astfel, propunem 85 de titluri pe care le considerăm semnificative pentru anul editorial 2022: 30 de cărți de poezie, 30 de cărți de proză, 10 cărți de critică, istorie și teorie literară, precum și 15 cărți de eseu, publicistică și memorialistică. Cititorii AgenţiadeCarte.ro pot vota și comenta titlurile alese de noi. Votul este deschis până la 31 august 2023, ora 23.00. Juriul Premiilor AgenţiadeCarte.ro este compus din scriitorii Florin Iaru, Cristian Teodorescu și Dan Mircea Cipariu (președintele asociației Euro CulturArt). Juriul va anunța, după închiderea votului pe agentiadecarte.ro, printr-un comunicat de presă, câștigătorii. Premiile, în valoare de 5000 lei, sunt finanțate de Ministerul Culturii.

(S)TOP CELE MAI BUNE CĂRȚI ALE ANULUI 2021

De 12 ani, AgențiadeCarte.ro propune un top anual al celor mai bune cărți. Pentru anul editorial 2021, echipa AgenţiadeCarte.ro a scanat nominalizările pentru Premiile Radio România Cultural, Observator Cultural, Ziarul de Iași și Gala Tinerilor Scriitori, dar și propriile preferințe ale editorilor și colaboratorilor noștri. Astfel, propunem 71 de titluri pe care le considerăm semnificative pentru anul editorial 2021:  30 de cărți de poezie, 20 de cărți de proză, 10 cărți de critică literară, istorie literară și teorie literară, precum și 11 cărți de eseu, publicistică și memorialistică. Cititorii AgenţiadeCarte.ro pot vota și comenta titlurile alese de noi. Votul este deschis până la 31 august 2022, ora 23.00.

(S)TOP CELE MAI BUNE CĂRȚI ALE ANULUI 2020

De 11 ani, AgențiadeCarte.ro propune un top anual al celor mai bune cărți. Pentru anul editorial 2020, echipa AgenţiadeCarte.ro a scanat nominalizările pentru Premiile Observator Cultural, Ziarul de Iași și Gala Tinerilor Scriitori, dar și propriile preferințe ale editorilor și colaboratorilor noștri. Astfel, propunem 74 de titluri pe care le considerăm semnificative pentru anul editorial 2020: 31 de cărți de poezie, 20 de cărți de proză, 10 cărți de critică literară, istorie literară și teorie literară, precum și 13 cărți de eseu, publicistică și memorialistică. Cititorii AgenţiadeCarte.ro pot vota și comenta titlurile alese de noi. Votul este deschis până la 31 august 2021, ora 23.00. După închiderea votului, într-un eveniment public, AgențiadeCarte.ro va premia cărțile ce vor întruni cele mai multe voturi ale publicului și ale unui juriu desemnat de Asociația Euro CulturArt. Vom acorda câte un premiu pentru fiecare secțiune a topului. (Dan Mircea Cipariu)

(S)TOP CELE MAI BUNE CĂRȚI ALE ANULUI 2019

De 10 ani, AgențiadeCarte.ro propune un top anual al celor mai bune cărți. Pentru anul editorial 2019, echipa AgenţiadeCarte.ro a scanat nominalizările pentru Premiile Radio România Cultural, Observator Cultural și Gala Tinerilor Scriitori, dar şi propriile preferinţe ale editorilor. Astfel, propunem câteva titluri pe care le considerăm semnificative pentru o viitoare istorie a literaturii române contemporane. Cititorii AgenţiadeCarte.ro pot vota și comenta titlurile alese de noi. Votul este deschis până la 31 august 2020, ora 23.00. După închiderea votului, într-un eveniment public, AgențiadeCarte.ro va premia cărțile ce vor întruni cele mai multe voturi ale publicului și ale unui juriu desemnat de Asociația Euro CulturArt. Vom acorda câte un premiu pentru fiecare secțiune a topului.

(S)TOP CELE MAI BUNE CĂRȚI ALE ANULUI 2018

În anul editorial 2018, au fost publicate câteva titluri semnificative pentru o viitoare istorie a literaturii române contemporane. Echipa AgenţiadeCarte.ro a scanat nominalizările pentru Premiile Radio România Cultural, Observator Cultural, Iocan și Gala Tinerilor Scriitori, dar şi propriile preferinţe ale editorilor. A rezultat o listă de propuneri pe care cititorii AgenţiadeCarte.ro o pot vota, comenta şi critica. Votul este deschis până la 31 august 2019, ora 23.00. După închiderea votului, într-un eveniment public, AgențiadeCarte.ro va premia cărțile ce vor întruni cele mai multe voturi ale publicului și ale unui juriu desemnat de Asociația Euro CulturArt. Vom acorda câte un premiu pentru fiecare secțiune a topului.

(S)TOP CELE MAI BUNE CĂRȚI ALE ANULUI 2017

În anul editorial 2017, au fost publicate câteva titluri semnificative pentru o viitoare istorie a literaturii române contemporane. Echipa AgenţiadeCarte.ro a scanat nominalizările pentru Premiile Radio România Cultural, Observator Cultural și Gala Tinerilor Scriitori, dar şi propriile preferinţe ale editorilor. A rezultat o listă de propuneri pe care cititorii AgenţiadeCarte.ro o pot vota, comenta şi critica. Votul este deschis până la 27 august 2018, ora 23.00. Pe 31 august 2018, de Ziua Limbii Române, într-un eveniment public, AgențiadeCarte.ro va premia cărțile ce vor întruni cele mai multe voturi. Vom acorda câte un premiu pentru fiecare secțiune a topului.

(S)TOP CELE MAI BUNE CĂRȚI ALE ANULUI 2016

Anul 2016 a propus câteva titluri semnificative pentru o viitoare istorie a literaturii române contemporane. Echipa AgenţiadeCarte.ro a scanat nominalizările pentru Premiile Radio România Cultural, Observator Cultural și Gala Tinerilor Scriitori, dar şi propriile preferinţe ale editorilor. A rezultat o listă de propuneri pe care cititorii AgenţiadeCarte.ro o pot vota, comenta şi critica. Votul este deschis până la 27 august 2017, ora 23.00.

(S)TOP CELE MAI BUNE CĂRŢI ALE ANULUI 2015

Anul 2015 a propus câteva titluri semnificative pentru o viitoare istorie a literaturii române contemporane. Echipa AgenţiadeCarte.ro a scanat nominalizările pentru Premiile Radio România Cultural, Observator Cultural, România literară, Gala Tinerilor Scriitori, dar şi propriile preferinţe ale editorilor. A rezultat o listă de propuneri pe care cititorii AgenţiadeCarte.ro o pot vota, comenta şi critica. Votul este deschis până la 15 mai 2016, ora 23.00.

(S)TOP CELE MAI BUNE CĂRŢI ALE ANULUI 2010

(S)TOP CELE MAI BUNE CĂRŢI ALE ANULUI 2010

Cotidianul cultural AgenţiadeCarte.ro este membru al Asociației Publicațiilor Literare și Editurilor din România (APLER)

 

Publicaţie culturală finanţată cu sprijinul Ministerului Culturii.

ISSN: 2248 – 1508