Premiera operei “Rigoletto” de Verdi reînvie orașul Chicago din vremea prohibiţiei

feb. 18th, 2014 | By | Category: Eveniment

Opera Naţională Bucureşti prezintă joi, 20 februarie 2014, începând cu ora 19.00, premiera operei “Rigoletto” de Verdi, în viziunea regizorului de origine australiană Stephen Barlow, cu o scenografie semnată de artistul grec Yannis Thavoris. Cu o distribuţie internaţională, spectacolul dirijat de Cristian Sandu va reînvia orașul Chicago din vremea prohibiţiei. Următoarele reprezentaţii vor avea loc în 21, 22, 23 februarie 2014. “Cred că mesajul operei Rigoletto este că o viaţă este ternă fără iubire. Singura iubire din această operă este distrusă, adică iubirea Gildei pentru un bărbat care nu există: Gualtier Maldé, invenţia ducelui, pentru care ea cântă această frumoasă arie „Caro Nome”. Măcar pentru Julieta Romeo exista, Romeo nu pretindea că este altul, dar ducele îşi inventează un personaj. Este o lume mohorâtă, sălbatică şi de nelocuit în absenţa iubirii. Cred că este o lume în care niciunul dintre noi nu trebuie să trăiască” – a declarat regizorul Stephen Barlow.

Acțiunea, în piesa de teatru care a inspirat  libretul, se petrece la Paris în secolul al XIV-lea. Compozitorul însuşi a fost nevoit să mute acţiunea în Italia în secolul al XVI-lea pentru a respecta restricţiile impuse de cenzură. În noua montare acţiunea a fost plasată de Stephen Barlow la Chicago, la începutul anului 1929; o perioadă „efervescentă”, după cum numește regizorul perioada prohibiției, o lume condusă de gangsteri și dominată de jocuri de noroc, contrabandă cu alcool, prostituție.

Am dorit să găsesc un timp şi un loc diferit unde putem spune această poveste, pentru a o pune   într-o nouă lumină şi a o aduce mai aproape de zilele noastre, mărturiseşte regizorul.

Rolurile principale vor fi interpretate de soliştii invitaţi Lucian Petrean şi Martin Fülöp (Rigoletto), Shoushik Barsoumian – SUA şi Romina Casucci – Italia (Gilda), Robert Nagy şi Paul Tabone – Australia (Ducele). Alături de invitaţi, vor evolua artişti ai Operei Naţionale Bucureşti precum Horia Sandu (Sparafucile), Andrei Lazăr (Borsa), Daniel Pop (Marullo), Adriana Alexandru (Giovanna), Marius Boloş (Monterone), alături de Orchestra şi  Corul Operei Naţionale Bucureşti, condus de maestrul  Stelian Olariu.

Baritonul Lucian Petrean, finalist al Concorso Lirico Internazionale Alfredo Giacomotti de la Pavia – Italia (2012), are în repertoriu roluri importante din opere ca Rigoletto şi La traviata de Giuseppe Verdi,  Tosca de Giacomo Puccini; Cavalerria Rusticana de Pietro Mascagni etc. 

Solist al Operei Maghiare din Cluj-Napoca din anul 1994 şi al Operei Naţionale Române din acelaşi oraş din anul 1997, baritonul Martin Fülöp este (din 1999) invitat permanent al Operei din Budapesta şi al Teatrului Erkel din acelaşi oraş. Între 1997-2000 şi în anul 2004 a cântat în Italia, la Teatro Verdi din Florenţa, unde a interpretat roluri precum Giorgio Germont, Escamillo, Contele di Luna.

Shoushik Barsoumian, soprană americană de origine armeană s-a perfecţionat recent cu renumita soprana Mirella Freni (Italia). A cântat pe numeroase scene din lume, în diferite roluri din opere ca La Bohème de Giacomo Puccini, Macbeth de Giuseppe Verdi, La Voix Humaine de Francis Poulenc, Albert Herring de Benjamin Britten.

Câştigătoare a numeroase concursuri de canto internaţionale precum “Luigi Denza”, “Città di Mercato San Severino”, “Francesco Paolo Tosti”, soprana italiancă Romina Casucci a cântat pe numeroase scene din Marea Britanie, Japonia, Italia,  SUA.

Repertoriul artistei conţine roluri din operele Nabucco, La Traviata, Rigoletto, Moise în Egipt, La Bohème etc.

Cu un debut fulminant în Cavalerul rozelor la Opera de Stat din Viena şi apoi la Semperoper Dresden, tenorul Robert Nagy a păşit pe unele din cele mai importante scene ale lumii. Lucia di Lemmermoor, Faust, Bărbierul din Sevilla, Cenuşăreasa, Carmina Burana, Manon, Rigoletto, Anna Bolena, Elixirul dragostei, sau Requiemul de G. Verdi sunt doar câteva din titlurile abordate de Robert Nagy.

Licenţiat la Trinity College of Music din Londra în canto, pian şi teorie muzicală, tenorul australian Paul Tabone a colaborat de-a lungul carierei cu regizorii Trevor Green, John Wregg, Judith Roberts. Repertoriul de operă şi musical cuprinde roluri din opere ca Turandot de Giaccomo Puccini (Împăratul Altoum), Tosca de Giacomo Puccini, Rigoletto de G. Verdi, Love Never Dies (continuarea poveştii din musical-ul Fantoma de la Operă).

PREMIERĂ

Joi, 20 februarie, ora 19.00
Rigoletto

Operă în trei acte şi patru tablouri de Giuseppe Verdi

Libretul de Francesco Maria Piave după drama „Regele petrece” de Victor Hugo

Un spectacol de Stephen Barlow

Dirijor: Cristian Sandu

Scenografia: Yannis Thavoris

Lighting design: Warren Letton

Coregrafia: Victoria Newlyn

Maestru de cor: Stelian Olariu

Distribuţii:

20, 22 februarie, ora 19.00

Rigoletto – Lucian Petrean (invitat)
Gilda – Shoushik Barsoumian (SUA, invitată)
Ducele – Robert Nagy (invitat)
Sparafucile – Horia Sandu
Maddalena – Iva Mrvoš (Serbia, invitată)
Borsa – Andrei Lazăr
Contele Ceprano – Octavian Dumitru (invitat)
Marullo – Daniel Pop
Giovanna – Adriana Alexandru
Monterone – Marius Boloş
Contesa Ceprano – Elena Dincă (invitată)
Paj – Claudia Caia (invitată)

21, 23 februarie, ora 19.00
Rigoletto
– Martin Fülöp (invitat)
Gilda – Romina Casucci (Italia, invitată)
Ducele – Paul Tabone (Australia, invitat)
Sparafucile – Petre Burcă (invitat)
Maddalena – Polina Garaeva (Rusia, invitată)
Borsa – Andrei Lazăr
Contele Ceprano – Octavian Dumitru (invitat)
Marullo – Daniel Pop
Giovanna – Adriana Alexandru
Monterone – Marius Boloş
Contesa Ceprano – Elena Dincă (invitată)
Paj – Claudia Caia (invitată)

Cu participarea Orchestrei şi a Corului Operei Naţionale Bucureşti
Următoarele reprezentaţii: 21, 22, 23 februarie 2014, 14, 15 martie 2014, 2 aprilie 2014 si 7 mai 2014


Număr de vizualizări :841


Comenteaza

Sunt permise comentariile oricărei persoane, fără discriminări pe criterii de rasă, sex, etnie, opţiune şi apartenenţă politică sau religioasă. Limbajul vulgar şi trivial în subsolul textelor nu este permis. Nu sunt permise opiniile calomnioase rasiste/şovine/xenofobe. Nu sunt permise atacuri la persoană în subsolurile textelor, ele sunt exclusiv pentru comentarii, critică literară, păreri despre text, dezbateri, etc. În caz contrar, ele vor fi scose din baza de date, fără nici o explicaţie din partea AgentiadeCarte. ro