spot_img

Meandre și revelații

Scriitorul Octavian Mihalcea a trimis, pe adresa redacției AgențiadeCarte.ro, o cronică la cel mai recent volum de poezie semnat de Anca Mizumschi, „Madrugada. Cântece de dragoste şi furie”, Editura Vinea, Bucureşti, 2013.  ”Versurile Ancăi Mizumschi, scrie Octavian Mihalcea, dau senzația că aventura trăirii se poate fractura oricând, în orice moment, privilegiat sau nu. De aici, dorința maximalelor internalizări. Lirismul se axează și pe detaliile inefabilului psihedelic, susținut de constanta încercare a depășirii limitelor.” Redăm, mai jos, cronica integrală.


Noul volum al Ancăi Mizumschi, Madrugada. Cântece de dragoste și furie (Editura Vinea, București, 2013) poate fi situat în siajul vestitei amenințări cu valoare de blestem a Domnișoarei Christina către Egor Pașchievici: „Mă vei căuta o viață-ntreagă, Egor, fără să mă găsești! Vei pieri de dorul meu (…)”.  La începutul cărții, un sugestiv „Poem orb” ne arată această cale. Pasionalitatea e în tandem cu starea prohibitivă, întru așteptarea febrilă a pedepsei, atașată, bineînțeles, registrului venusian. Plecările nocturne poartă cu ele pecetea părăsirii, cadru intens săgetător ce nu poate aparține sferei înțelegerii raționale. „Un punct fix pe coapsă” ia câteodată valoare de axis mundi, fluidă vizitare a multiplelor lumi născute dintr-o atingere. Vitalitatea poate disloca mulți pași pe malul mării, funcție revelatorie, alternativă pentru lungile așteptări la marginea apei : „De câte ori nu ți-am spus să stai ghemuit la picioarele mele?/ să te învelești cu fusta asta prin care se văd stelele ca printr-un cort/ auriu, în loc să stai așa îngropat până la gât în nisip/ așteptând nemișcat un tren care oprește în mare”. Camera unde se respiră poezie are multiforme rezonanțe, în funcție de poziția soarelui, de prea multe ori chiar acel negru astru al melancoliei. Putem descoperi „portete de sfinți abia/ desenate pe un perete ud și acoperit de cearșafuri” sau chiar „o înecată frumoasă / pe care o găsești pe plajă în zori”, totul pe ritmuri glisante, instrumentate liric. Rezonând cu universul sabatian din Sobre héroes y tumbas, Anca Mizumschi (re)prezintă o inedită sinteză a diafanului cu visceralul, neliniști, nestăpâniri ce virează brusc pe căile fluide ale lui Morfeu. Imaginarul părăsirii este prezent în multe dintre aceste poezii de dragoste, ceea ce determină diverse reacții din arealul inadecvării. Iată o fotografie sepia de interior: „Nu mă lăsa singură, fă-mi o casă fără ferestre/ și fără pereți, o casă în care să locuiesc în golul ușilor interioare/ și ceilalți să treacă prin mine ca printr-o piață de flori sub zăpadă,/ să înainteze cu lopețile în mâini, să își facă loc/ în lumina mea nemișcată”. Femeia adoptă atitudini virile iar masculul își feminizează reacțiile într-un demers turbionar cu nuanțe experimentale, axat pe metamorfoze ușor detectabile. „Atmosfera de doliu” marchează chiar momentele relaxante dintr-un demers ce poartă și semnele fanării. Așa arată un marș împotriva tuturor clișeelor, în special cele legate de dragoste. Introspectările Ancăi Mizumschi cuprind redimensionări funciare, viziuni din proximitatea extazului: „cel mai des o să facem dragoste la maternitate/ desfăcând bandajele cum îți place ție/ dinspre margine spre interior/ extenuați și fericiți/ mișcându-ne unul în corpul celuilalt ca un burghiu/ îndreptat spre miezul de lavă”. Sunt trasate direcțiile unui dezintegrant program amoros, pe fond poetico-devoțional. Artificiul, ușurința ipostazierii în cheie masculină sau feminină, dau poeziilor ființa căii de apă văzute de la înălțime. Complexul joc existențial incumbă neștiute sacrificii,  fragmentele „golului” amenințător simțindu-se adeseori. Pentru că arta este dominatoare, incisivele flagelări vor purta aura „vitraliului”, totuși un modus vivendi al posibilei claustrări. Ideea extincției creează tablouri supuse ordinii onirice:”Eu aș vrea să trec Styxul/ îmbrăcată în miere și sânge/ cu ochi somnoroși/ de femeie frumoasă/ având atât pământ sub unghii/ cât să-mi ajungă de o înmormântare/ până să mă întorc acasă unde mama e gravidă/ cu mine o să-mi țin un timp ocupat locul/ în brațele tale”. Declarațiile de dragoste invocă abandonuri absolute, trup și suflet, sinteză ce se dorește a fi fără rest. Spectacolul baroc al  corespondențelor dintre gesturi și diferite părți corporale evidențiază căi puțin bănuite pe unde se poate manifesta fiorul, alternând prezențe incendiare cu sfâșierea părăsirii. „Cioburile transparente/ murdare de spermă/ salivă și sânge/ amestecate-n pat/ în groapa comună/ săpată-n camera mea” reprezintă  strigătul  solitudinii cu nemăsurat  timbru nocturn. Versurile Ancăi Mizumschi dau senzația că aventura trăirii se poate fractura oricând, în orice moment, privilegiat sau nu. De aici, dorința maximalelor internalizări. Lirismul se axează și pe detaliile inefabilului psihedelic, susținut de constanta încercare a depășirii limitelor. Iubirea meandrică plăsmuiește imagini greu de uitat: „corpul tău are firide, laturi moi, uși în pereți care/ se deschid și umblă din tine în tine,/ o femeie ca o casă-vagon,/ și-un clopot carnivor/ mă macerează/ în fiecare seară/ până când iubirea asta/ zemuindă îmi curge pe buze/ și-mi ajunge pe bărbie/ un fir”. „Muncile” poetei pornesc de la cele odată surpate, continuând în ritmul penetrant caracteristic sentimentelor ce transformă. Ocultarea , din când în când, coagulează substanța versurilor propuse de Anca Mizumschi. Ne sunt constant solicitate rezervele aquatice, profunzimi de care nu trebuie să uităm. Pentru că, uneori, finalul așteaptă prin preajmă, undeva între plăcere și părăsire, transfigurări ale „oceanului interior”.

Octavian MIHALCEA

Articole recomandate

LĂSAȚI UN MESAJ

Vă rugăm să introduceți comentariul dvs.!
Introduceți aici numele dvs.

Acest site folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.

Sunt permise comentariile oricărei persoane, fără discriminări pe criterii de rasă, sex, etnie, opţiune şi apartenenţă politică sau religioasă. Limbajul vulgar şi trivial în subsolul textelor nu este permis. Nu sunt permise opiniile calomnioase rasiste/şovine/xenofobe. Nu sunt permise atacuri la persoană în subsolurile textelor, ele sunt exclusiv pentru comentarii, critică literară, păreri despre text, dezbateri, etc. În caz contrar, ele vor fi scose din baza de date, fără nici o explicaţie din partea AgentiadeCarte. ro

(S)TOP CELE MAI BUNE CĂRȚI ALE ANULUI 2022

De 13 ani, AgențiadeCarte.ro propune un top anual al celor mai bune cărți. Pentru anul editorial 2022, echipa AgenţiadeCarte.ro a scanat nominalizările pentru Premiile Radio România Cultural, Observator Cultural, Ziarul de Iași, Ficțiunea OPTm și Gala Tinerilor Scriitori / Cartea de poezie a anului 2022, dar și propriile preferințe ale editorilor și colaboratorilor noștri. Astfel, propunem 85 de titluri pe care le considerăm semnificative pentru anul editorial 2022: 30 de cărți de poezie, 30 de cărți de proză, 10 cărți de critică, istorie și teorie literară, precum și 15 cărți de eseu, publicistică și memorialistică. Cititorii AgenţiadeCarte.ro pot vota și comenta titlurile alese de noi. Votul este deschis până la 31 august 2023, ora 23.00. Juriul Premiilor AgenţiadeCarte.ro este compus din scriitorii Florin Iaru, Cristian Teodorescu și Dan Mircea Cipariu (președintele asociației Euro CulturArt). Juriul va anunța, după închiderea votului pe agentiadecarte.ro, printr-un comunicat de presă, câștigătorii. Premiile, în valoare de 5000 lei, sunt finanțate de Ministerul Culturii.

(S)TOP CELE MAI BUNE CĂRȚI ALE ANULUI 2021

De 12 ani, AgențiadeCarte.ro propune un top anual al celor mai bune cărți. Pentru anul editorial 2021, echipa AgenţiadeCarte.ro a scanat nominalizările pentru Premiile Radio România Cultural, Observator Cultural, Ziarul de Iași și Gala Tinerilor Scriitori, dar și propriile preferințe ale editorilor și colaboratorilor noștri. Astfel, propunem 71 de titluri pe care le considerăm semnificative pentru anul editorial 2021:  30 de cărți de poezie, 20 de cărți de proză, 10 cărți de critică literară, istorie literară și teorie literară, precum și 11 cărți de eseu, publicistică și memorialistică. Cititorii AgenţiadeCarte.ro pot vota și comenta titlurile alese de noi. Votul este deschis până la 31 august 2022, ora 23.00.

(S)TOP CELE MAI BUNE CĂRȚI ALE ANULUI 2020

De 11 ani, AgențiadeCarte.ro propune un top anual al celor mai bune cărți. Pentru anul editorial 2020, echipa AgenţiadeCarte.ro a scanat nominalizările pentru Premiile Observator Cultural, Ziarul de Iași și Gala Tinerilor Scriitori, dar și propriile preferințe ale editorilor și colaboratorilor noștri. Astfel, propunem 74 de titluri pe care le considerăm semnificative pentru anul editorial 2020: 31 de cărți de poezie, 20 de cărți de proză, 10 cărți de critică literară, istorie literară și teorie literară, precum și 13 cărți de eseu, publicistică și memorialistică. Cititorii AgenţiadeCarte.ro pot vota și comenta titlurile alese de noi. Votul este deschis până la 31 august 2021, ora 23.00. După închiderea votului, într-un eveniment public, AgențiadeCarte.ro va premia cărțile ce vor întruni cele mai multe voturi ale publicului și ale unui juriu desemnat de Asociația Euro CulturArt. Vom acorda câte un premiu pentru fiecare secțiune a topului. (Dan Mircea Cipariu)

(S)TOP CELE MAI BUNE CĂRȚI ALE ANULUI 2019

De 10 ani, AgențiadeCarte.ro propune un top anual al celor mai bune cărți. Pentru anul editorial 2019, echipa AgenţiadeCarte.ro a scanat nominalizările pentru Premiile Radio România Cultural, Observator Cultural și Gala Tinerilor Scriitori, dar şi propriile preferinţe ale editorilor. Astfel, propunem câteva titluri pe care le considerăm semnificative pentru o viitoare istorie a literaturii române contemporane. Cititorii AgenţiadeCarte.ro pot vota și comenta titlurile alese de noi. Votul este deschis până la 31 august 2020, ora 23.00. După închiderea votului, într-un eveniment public, AgențiadeCarte.ro va premia cărțile ce vor întruni cele mai multe voturi ale publicului și ale unui juriu desemnat de Asociația Euro CulturArt. Vom acorda câte un premiu pentru fiecare secțiune a topului.

(S)TOP CELE MAI BUNE CĂRȚI ALE ANULUI 2018

În anul editorial 2018, au fost publicate câteva titluri semnificative pentru o viitoare istorie a literaturii române contemporane. Echipa AgenţiadeCarte.ro a scanat nominalizările pentru Premiile Radio România Cultural, Observator Cultural, Iocan și Gala Tinerilor Scriitori, dar şi propriile preferinţe ale editorilor. A rezultat o listă de propuneri pe care cititorii AgenţiadeCarte.ro o pot vota, comenta şi critica. Votul este deschis până la 31 august 2019, ora 23.00. După închiderea votului, într-un eveniment public, AgențiadeCarte.ro va premia cărțile ce vor întruni cele mai multe voturi ale publicului și ale unui juriu desemnat de Asociația Euro CulturArt. Vom acorda câte un premiu pentru fiecare secțiune a topului.

(S)TOP CELE MAI BUNE CĂRȚI ALE ANULUI 2017

În anul editorial 2017, au fost publicate câteva titluri semnificative pentru o viitoare istorie a literaturii române contemporane. Echipa AgenţiadeCarte.ro a scanat nominalizările pentru Premiile Radio România Cultural, Observator Cultural și Gala Tinerilor Scriitori, dar şi propriile preferinţe ale editorilor. A rezultat o listă de propuneri pe care cititorii AgenţiadeCarte.ro o pot vota, comenta şi critica. Votul este deschis până la 27 august 2018, ora 23.00. Pe 31 august 2018, de Ziua Limbii Române, într-un eveniment public, AgențiadeCarte.ro va premia cărțile ce vor întruni cele mai multe voturi. Vom acorda câte un premiu pentru fiecare secțiune a topului.

(S)TOP CELE MAI BUNE CĂRȚI ALE ANULUI 2016

Anul 2016 a propus câteva titluri semnificative pentru o viitoare istorie a literaturii române contemporane. Echipa AgenţiadeCarte.ro a scanat nominalizările pentru Premiile Radio România Cultural, Observator Cultural și Gala Tinerilor Scriitori, dar şi propriile preferinţe ale editorilor. A rezultat o listă de propuneri pe care cititorii AgenţiadeCarte.ro o pot vota, comenta şi critica. Votul este deschis până la 27 august 2017, ora 23.00.

(S)TOP CELE MAI BUNE CĂRŢI ALE ANULUI 2015

Anul 2015 a propus câteva titluri semnificative pentru o viitoare istorie a literaturii române contemporane. Echipa AgenţiadeCarte.ro a scanat nominalizările pentru Premiile Radio România Cultural, Observator Cultural, România literară, Gala Tinerilor Scriitori, dar şi propriile preferinţe ale editorilor. A rezultat o listă de propuneri pe care cititorii AgenţiadeCarte.ro o pot vota, comenta şi critica. Votul este deschis până la 15 mai 2016, ora 23.00.

(S)TOP CELE MAI BUNE CĂRŢI ALE ANULUI 2010

(S)TOP CELE MAI BUNE CĂRŢI ALE ANULUI 2010

Cotidianul cultural AgenţiadeCarte.ro este membru al Asociației Publicațiilor Literare și Editurilor din România (APLER)

 

Publicaţie culturală finanţată cu sprijinul Ministerului Culturii.

ISSN: 2248 – 1508