spot_img

Răzvan Petrescu și Radu Pavel Gheo, invitaţi la Zagreb

Peste aproximativ două săptămâni, scriitorii Răzvan Petrescu și Radu Pavel Gheo vor lua parte la o serie de întâlniri cu publicul croat, grație colaborării dintre cel mai important festival independent de literatură din România – Festivalul Internațional de Literatură de la București (FILB) – și Ministerul Culturii din Croația. Cei doi prozatori vor participa la lecturi publice la Zagreb, pe 20 noiembrie 2013, în cunoscuta librărie Booksa, urmate de un dialog moderat de apreciatul critic și prozator croat Marko Pogačar. Cea de a doua întâlnire a prozatorilor români cu publicul din Croația va avea loc în cadrul universitar – Răzvan Petrescu și Radu Pavel Gheo vor lua parte la o întâlnire cu studenții Universității din Zagreb.

Cititorii croați interesați de literatura română contemporană sunt familiarizați cu numele celor doi invitați: atât Răzvan Petrescu, cât și Radu Pavel Gheo au apărut, în 2010, în traducere în antologia “Nabokov u Brasovu / Nabokov la Brașov”.

Cu ocazia vizitei din această lună, ambilor prozatori le-au fost traduse texte noi în limba croată, de către Luca Ioan Frana și Ivana Olujić.

Vizita celor doi prozatori români în Croația este sprijinită de Ministerul Culturii din Croația.

„În Croaţia m-am simţit întotdeauna aproape ca acasă; e una din puţinele ţări din lume în care aş putea trăi. Apoi, sunt convins că scriitorii din Europa Centrală şi de Est sunt cel mai bine înţeleşi exact de cititorii din spaţiul ăsta comun al nostru. Pe deasupra, faptul că merg cu Răzvan Petrescu adaugă bucuriei plăcerea de a forma o mică falangă literară împreună cu un prozator de forţă”, a declarat Radu Pavel Gheo.

„Tocmai am fost la Zagreb în urmă cu o oră, m-am uitat la clădiri şi mi-au plăcut enorm, pe Google sunt colorate, nu cred că ajung la lectura din prima seară, nici la seminarul din a doua, mă voi plimba cu mare viteză, poate rămân la Operă, poate-l conving şi pe Radu Pavel Gheo să stea cu mine, să cântăm amândoi, e unul din cei patru scriitori români pe care-i admir fără rezerve şi cu care mă bucur foarte mult că pot pleca de-aici, mi-am făcut deja bagajele, trei valize grele pline cu recenzii elogioase făcute altora.”, a mărturisit Răzvan Petrescu.

În cadrul acestei colaborări, doi importanți prozatori croați vor veni la cea de a VI-a ediție a Festivalului Internațional de Literatură de la București. Este vorba despre Marinko Koščec și Robert Perišic, a căror vizită e susținută de Centrul Național al Cărții din cadrul Institutului Cultural Român.

RĂZVAN PETRESCU (n. 1956) este eseist, prozator, dramaturg. A absolvit Facultatea de Medicină din Bucureşti în 1982 şi a profesat timp de opt ani. Între 1990 şi 1993, a fost redactor la revistele Cuvântul şi Amfiteatru, apoi la Editura Litera. Din 1996 până în 2003, a lucrat tot ca redactor la Editura Allfa, Grupul Editorial ALL. Din 2004 până în prezent, este redactor la Curtea Veche Publishing. A publicat volumele: Grădina de vară (proză scurtă), Editura Cartea Românească, 1989, premiul Fundaţiei „Liviu Rebreanu”; Eclipsa (proză scurtă), premiul oraşului Târgovişte pentru cea mai bună carte de proză a anului; Într-o după-amiază de vineri (proză scurtă), Editura Cartea Românească, 1997, premiul Cartea Anului la Salonul Naţional de Carte de la Cluj, premiul ASPRO pentru cea mai bună carte a anului şi premiul pentru proză al Asociaţiei Scriitorilor din Bucureşti; Farsa, Editura Unitext, 1994, premiul UNITER pentru cea mai bună piesă de teatru a anului; Primăvara la bufet, Editura Expansion, 1995, Marele Premiu la Concursul Naţional de Dramaturgie „Camil Petrescu“, ediţia I, şi premiul pentru dramaturgie al Uniunii Scriitorilor; Foxtrot XX (jurnal şi publicistică), Editura Cartea Românească 2008, premiul pentru proză pe 2008, acordat de Radio România Cul tural. A fost inclus în patru antologii de proză scurtă şi în manualele de limba şi literatura română pentru clasa a X-a, publicate de editurile Univers, Paralela 45 şi Rosetti. Volumul Mici schimbări de atitudine, Editura Allfa, 2003, este o selecţie (antologie) din întreaga operă a scriitorului. În 2013, la Curtea Veche Publishing, a publicat volumul Variațiuni pe o temă de Vater-Puccini. A fost tradus în Israel (Editura Nymrod, 2007) şi în Spania (Editura El Nadir, 2010).

RADU PAVEL GHEO (n. 1969, Oravița) a absolvit în 1994 Facultatea de Litere a Universității de Vest din Timișoara, după care a lucrat ca profesor, redactor radio și redactor de revistă în Iași și Timișoara. A publicat până în prezent mai multe volume: Valea Cerului Senin (Athena, 1997), Despre science fiction (Omnibooks, 2001; Tritonic, 2007), Adio, adio, patria mea cu î din î, cu â din â (Polirom, 2003; 2004; 2013), Românii e deștepți (Polirom, 2004; 2005), Fairia – o lume îndepărtată (Polirom, 2004), DEX-ul și sexul (Polirom, 2005), Tovarășe de drum. Experiența feminină în comunism (Polirom, 2008, volum coordonat în colab.), Numele mierlei (Polirom, 2008), Noapte bună, copii! (Polirom, 2010). Radu Pavel Gheo este inclus în mai multe antologii de proză și reviste de cultură din țară și străinătate. O serie de texte de-ale sale (proză scurtă și eseuri) au fost traduse în engleză, franceză, germană, maghiară, sârbă, croată, slovenă, poloneză. A scris o piesă de teatru, Hold-UP Akbar sau Toți în America, pusă în scenă de Teatrul Național din Timișoara în stagiunile 2007-2008 și 2008-2009. Printre premiile literare obținute de autor se numără: premiul Uniunii Scriitorilor, filiala Timișoara (2004, 2006, 2011), premiul „Pro-Cultura Timisiensis“, premiul Uniunii Scriitorilor „Andrei Bantaș“ pentru traducere (2007), premiul național de proză „Ziarul de Iași“ (2011), premiul „Romanul anului“ acordat de revista Tiuk! (2011) etc.

În prezent, Radu Pavel Gheo trăiește în Timișoara. Este redactor de carte și traducător la Editura Polirom și redactor la revista timișoreană Orizont. În 2003 a devenit membru al Uniunii Scriitorilor din România, iar în 2005 – membru al PEN Club România.

Festivalul Internaţional de Literatură Bucureşti (FILB), un proiect iniţiat de Oana Boca, Vasile Ernu şi Bogdan-Alexandru Stănescu, este un eveniment internaţional dedicat literaturii, ce poartă amprenta oraşului Bucureşti. FILB a debutat în toamna anului 2008 la Muzeul Ţăranului Român / Clubul Ţăranului şi de atunci are loc anual. Timp de trei zile, încercăm să rescriem harta culturală a Europei, prin întâlniri, ce includ lecturi publice, dezbateri şi dialog cu cititorii, între scriitorii români şi invitaţii din străinătate. Diversitatea este conceptul ce stă la baza teoretică a întâlnirilor, intenţia noastră fiind aceea de a deconstrui ideea preconcepută că un trecut aşezat sub circumstanţe istorice asemănătoare va da naştere unor produse culturale identice.

FILB este, astăzi, cel mai important festival independent de literatură care are loc în România.

Ediția din acest an a FILB va avea loc în perioada 4-6 decembrie și va prilejui iubitorilor de literatură din capitală întîlnirea cu scriitori din Marea Britanie, Israel, Croația, Serbia, Ungaria și Jamaica / detalii, pe www.filb.ro.

Articole recomandate

LĂSAȚI UN MESAJ

Vă rugăm să introduceți comentariul dvs.!
Introduceți aici numele dvs.

Acest site folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.

Sunt permise comentariile oricărei persoane, fără discriminări pe criterii de rasă, sex, etnie, opţiune şi apartenenţă politică sau religioasă. Limbajul vulgar şi trivial în subsolul textelor nu este permis. Nu sunt permise opiniile calomnioase rasiste/şovine/xenofobe. Nu sunt permise atacuri la persoană în subsolurile textelor, ele sunt exclusiv pentru comentarii, critică literară, păreri despre text, dezbateri, etc. În caz contrar, ele vor fi scose din baza de date, fără nici o explicaţie din partea AgentiadeCarte. ro

(S)TOP CELE MAI BUNE CĂRȚI ALE ANULUI 2022

De 13 ani, AgențiadeCarte.ro propune un top anual al celor mai bune cărți. Pentru anul editorial 2022, echipa AgenţiadeCarte.ro a scanat nominalizările pentru Premiile Radio România Cultural, Observator Cultural, Ziarul de Iași, Ficțiunea OPTm și Gala Tinerilor Scriitori / Cartea de poezie a anului 2022, dar și propriile preferințe ale editorilor și colaboratorilor noștri. Astfel, propunem 85 de titluri pe care le considerăm semnificative pentru anul editorial 2022: 30 de cărți de poezie, 30 de cărți de proză, 10 cărți de critică, istorie și teorie literară, precum și 15 cărți de eseu, publicistică și memorialistică. Cititorii AgenţiadeCarte.ro pot vota și comenta titlurile alese de noi. Votul este deschis până la 31 august 2023, ora 23.00. Juriul Premiilor AgenţiadeCarte.ro este compus din scriitorii Florin Iaru, Cristian Teodorescu și Dan Mircea Cipariu (președintele asociației Euro CulturArt). Juriul va anunța, după închiderea votului pe agentiadecarte.ro, printr-un comunicat de presă, câștigătorii. Premiile, în valoare de 5000 lei, sunt finanțate de Ministerul Culturii.

(S)TOP CELE MAI BUNE CĂRȚI ALE ANULUI 2021

De 12 ani, AgențiadeCarte.ro propune un top anual al celor mai bune cărți. Pentru anul editorial 2021, echipa AgenţiadeCarte.ro a scanat nominalizările pentru Premiile Radio România Cultural, Observator Cultural, Ziarul de Iași și Gala Tinerilor Scriitori, dar și propriile preferințe ale editorilor și colaboratorilor noștri. Astfel, propunem 71 de titluri pe care le considerăm semnificative pentru anul editorial 2021:  30 de cărți de poezie, 20 de cărți de proză, 10 cărți de critică literară, istorie literară și teorie literară, precum și 11 cărți de eseu, publicistică și memorialistică. Cititorii AgenţiadeCarte.ro pot vota și comenta titlurile alese de noi. Votul este deschis până la 31 august 2022, ora 23.00.

(S)TOP CELE MAI BUNE CĂRȚI ALE ANULUI 2020

De 11 ani, AgențiadeCarte.ro propune un top anual al celor mai bune cărți. Pentru anul editorial 2020, echipa AgenţiadeCarte.ro a scanat nominalizările pentru Premiile Observator Cultural, Ziarul de Iași și Gala Tinerilor Scriitori, dar și propriile preferințe ale editorilor și colaboratorilor noștri. Astfel, propunem 74 de titluri pe care le considerăm semnificative pentru anul editorial 2020: 31 de cărți de poezie, 20 de cărți de proză, 10 cărți de critică literară, istorie literară și teorie literară, precum și 13 cărți de eseu, publicistică și memorialistică. Cititorii AgenţiadeCarte.ro pot vota și comenta titlurile alese de noi. Votul este deschis până la 31 august 2021, ora 23.00. După închiderea votului, într-un eveniment public, AgențiadeCarte.ro va premia cărțile ce vor întruni cele mai multe voturi ale publicului și ale unui juriu desemnat de Asociația Euro CulturArt. Vom acorda câte un premiu pentru fiecare secțiune a topului. (Dan Mircea Cipariu)

(S)TOP CELE MAI BUNE CĂRȚI ALE ANULUI 2019

De 10 ani, AgențiadeCarte.ro propune un top anual al celor mai bune cărți. Pentru anul editorial 2019, echipa AgenţiadeCarte.ro a scanat nominalizările pentru Premiile Radio România Cultural, Observator Cultural și Gala Tinerilor Scriitori, dar şi propriile preferinţe ale editorilor. Astfel, propunem câteva titluri pe care le considerăm semnificative pentru o viitoare istorie a literaturii române contemporane. Cititorii AgenţiadeCarte.ro pot vota și comenta titlurile alese de noi. Votul este deschis până la 31 august 2020, ora 23.00. După închiderea votului, într-un eveniment public, AgențiadeCarte.ro va premia cărțile ce vor întruni cele mai multe voturi ale publicului și ale unui juriu desemnat de Asociația Euro CulturArt. Vom acorda câte un premiu pentru fiecare secțiune a topului.

(S)TOP CELE MAI BUNE CĂRȚI ALE ANULUI 2018

În anul editorial 2018, au fost publicate câteva titluri semnificative pentru o viitoare istorie a literaturii române contemporane. Echipa AgenţiadeCarte.ro a scanat nominalizările pentru Premiile Radio România Cultural, Observator Cultural, Iocan și Gala Tinerilor Scriitori, dar şi propriile preferinţe ale editorilor. A rezultat o listă de propuneri pe care cititorii AgenţiadeCarte.ro o pot vota, comenta şi critica. Votul este deschis până la 31 august 2019, ora 23.00. După închiderea votului, într-un eveniment public, AgențiadeCarte.ro va premia cărțile ce vor întruni cele mai multe voturi ale publicului și ale unui juriu desemnat de Asociația Euro CulturArt. Vom acorda câte un premiu pentru fiecare secțiune a topului.

(S)TOP CELE MAI BUNE CĂRȚI ALE ANULUI 2017

În anul editorial 2017, au fost publicate câteva titluri semnificative pentru o viitoare istorie a literaturii române contemporane. Echipa AgenţiadeCarte.ro a scanat nominalizările pentru Premiile Radio România Cultural, Observator Cultural și Gala Tinerilor Scriitori, dar şi propriile preferinţe ale editorilor. A rezultat o listă de propuneri pe care cititorii AgenţiadeCarte.ro o pot vota, comenta şi critica. Votul este deschis până la 27 august 2018, ora 23.00. Pe 31 august 2018, de Ziua Limbii Române, într-un eveniment public, AgențiadeCarte.ro va premia cărțile ce vor întruni cele mai multe voturi. Vom acorda câte un premiu pentru fiecare secțiune a topului.

(S)TOP CELE MAI BUNE CĂRȚI ALE ANULUI 2016

Anul 2016 a propus câteva titluri semnificative pentru o viitoare istorie a literaturii române contemporane. Echipa AgenţiadeCarte.ro a scanat nominalizările pentru Premiile Radio România Cultural, Observator Cultural și Gala Tinerilor Scriitori, dar şi propriile preferinţe ale editorilor. A rezultat o listă de propuneri pe care cititorii AgenţiadeCarte.ro o pot vota, comenta şi critica. Votul este deschis până la 27 august 2017, ora 23.00.

(S)TOP CELE MAI BUNE CĂRŢI ALE ANULUI 2015

Anul 2015 a propus câteva titluri semnificative pentru o viitoare istorie a literaturii române contemporane. Echipa AgenţiadeCarte.ro a scanat nominalizările pentru Premiile Radio România Cultural, Observator Cultural, România literară, Gala Tinerilor Scriitori, dar şi propriile preferinţe ale editorilor. A rezultat o listă de propuneri pe care cititorii AgenţiadeCarte.ro o pot vota, comenta şi critica. Votul este deschis până la 15 mai 2016, ora 23.00.

(S)TOP CELE MAI BUNE CĂRŢI ALE ANULUI 2010

(S)TOP CELE MAI BUNE CĂRŢI ALE ANULUI 2010

Cotidianul cultural AgenţiadeCarte.ro este membru al Asociației Publicațiilor Literare și Editurilor din România (APLER)

 

Publicaţie culturală finanţată cu sprijinul Ministerului Culturii.

ISSN: 2248 – 1508