spot_img

”Eu sunt Tu”

Sâmbătă, 30 noiembrie 2013, de la ora 12.00, la Galeria Cirus din Mediaș, va avea loc vernisajul expoziției de grafică, pictură și obiect ”Eu sunt Tu” semnată de surorile Cristina Ploscariu și Dorina Cioplea. Gazda evenimentului va fi artistul vizual Vasile Popescu iar scriitorul Dan Mircea Cipariu este invitat să vorbească despre acest demers artistic.


”Sunt conștientă de faptul că dacă nu aș fi avut-o pe Dorina, Sora mea dragă, nimic nu ar fi fost la fel. Eu nu aș fi fost la fel. Încet, încet se strâng în ființa ei suflete pe care eu le-am iubit dintotdeauna. Pe care noi le-am iubit de dinainte să ne naștem. Această trăire este atât interioară, cât și exterioară. Lângă Dorina, îi simt pe Cei Plecați, la nivel de epidermă. Confortul înțelegerii fără cuvinte, din care se naște mental, mai întâi, devenind apoi material, un demers artistic, substitut al poveștilor pe care ea le inventa mereu pentru a calma stările mele de frică. Acum ne vindecăm reciproc. Orice aș face, oriunde aș fi, închid ochii, îmi iau Sora de mână și TOTUL trece.” (Cristina PLOSCARIU)

”Fiecare dintre noi ar fi putut fi Cealaltă iar faptul că ne-am născut așa și nu invers ține doar de hazard. Lucrările din această expoziție demonstrează faptul că am plecat din același punct (același loc, aceeași familie, aceeași moștenire genetică etc) și, din când în când, ne putem întâlni în același punct. Și că, deși suntem personalități distincte și, uneori, chiar contrastante, avem și foarte multe lucruri în comun sau în completare. <Eu sunt Tu> este, de asemenea, pentru mine cel puțin, încă un exercițiu de apropiere și regăsire, atât personală cât și artistică. Sora mea este artistul în care, dacă ar trebui să aleg, aș alege să mă reîncarnez și omul ale cărui spaime și trăiri le cunosc uneori mai bine ca pe ale mele” (Dorina CIOPLEA)

”Un discurs despre nevoia de Celălalt, mai cu seamă când Celălalt este ruda ta de sânge cea mai apropiată, capătă sens identitar şi plastic prin asumarea unei polifonii a discursului despre EU. Două artiste, în acelaşi timp şi două surori, au ales, prin formule post-expresioniste (Cristina), (non)figurative şi de colaj și pictură (Dorina), să rezoneze spiritual şi vizual cu mitologiile subiective ce se nasc din tensiunea creată între biografie şi destin artistic. Apelul la relaţia matriţă a lumii, Adam şi Eva, este apelul la relaţia proteică şi interşanjabilă între două partituri ce au conştiinţa (auto)reprezentării conceptuale în Celălalt. Celalalt este şi parte, şi întreg. Celălalt este şi limita biografică, şi de destin. Celălalt sunt şi EU, şi nevoia mea de TU. Celălalt este şi partea feminină, şi masculină, şi binele, şi răul. Hazardul, cu toate legile sale, nu face altceva decât să consfinţească acest principiu cosmic al avatarului biografic, dar şi a celui artistic. Întoarcerea la un punct zero al biograficului, în care te poţi (re)inventa, se poate face prin nevoie terapeutică de Celălalt. „EU sunt TU” este, astfel, o expoziţie care creează şi tensiune plastică, şi sentimentul că izbăvirea e posibilă numai când ai conştiinţa fragilităţii biografice şi a efemerităţii. (Dan Mircea CIPARIU)

Cristina Ploscariu s-a născut la Târgu-Jiu în 1984. Este absolventă a Universității de Vest Timișoara, Facultatea de Artă și Design, specializarea Pedagogia artelor, 2003-2007, clasa profesorului Ioan Augustin Pop. Masterandă a aceleiași facultăți, specializarea grafică (materie și concept), 2007-2009, clasa Suzanei Fântânariu. Începând din 2007 este profesor de arte plastice la Liceul de Arte ”Constantin Brăiloiu”. A participat la mai multe expoziții de grup din Târgu Jiu, Timișoara, Vâlcea, Deva, Petroșani. Prezentă la Tabăra de creație de la Petroșani în 2012. Expoziții personale: ”Primul drum al Walkiriilor”, în 2011; ”Cale(n)dar către Ziditor” (împreună cu artistul plastic Daniel Șerban), 2013, la Galeriile Municipale de Artă Târgu Jiu. Este unul dintre inițiatorii Expoziției Naționale de grup ”Egografie”, ajunsă deja la cea de-a patra ediție. Are lucrări în mai multe colecții particulare din țară.

Dorina Cioplea s-a născut în 1987 la Târgu-Jiu. Absolventă şi licenţiată a Universităţii „Constantin Brâncuşi”, secţia Pedagogie – Arte Plastice şi Decorative și a Liceului de Muzică și Arte Plastice ”Constantin Brăiloiu” Târgu-Jiu. Prezentă cu lucrări de pictură, grafică și instalații în mai multe expoziţii de grup (Târgu-Jiu, Petroșani, Timișoara, București) încă din timpul liceului. Activează în presa scrisă şi audio-vizuală din 2007, lucrând ca reporter, redactor, redactor cultural, secretar şi coordonator de redacţie, editor coordonator. Din decembrie 2011 și până în septembrie 2012 a fost managerul Galeriei Galateea din București, prima galerie de ceramică din țară, iar timp de o jumătate de an a reprezentat imaginea editurii bucureștene Tracus Arte. În ultimul timp a ales să se implice și în proiecte curatoriale. În octombrie 2013, expoziția personală ”(I`m) personal”, alături de artistul Ștefan Strâmtu, la Muzeul Județean de Istorie Gorj, din Târgu-Jiu.

Articole recomandate

LĂSAȚI UN MESAJ

Vă rugăm să introduceți comentariul dvs.!
Introduceți aici numele dvs.

Acest site folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.

Sunt permise comentariile oricărei persoane, fără discriminări pe criterii de rasă, sex, etnie, opţiune şi apartenenţă politică sau religioasă. Limbajul vulgar şi trivial în subsolul textelor nu este permis. Nu sunt permise opiniile calomnioase rasiste/şovine/xenofobe. Nu sunt permise atacuri la persoană în subsolurile textelor, ele sunt exclusiv pentru comentarii, critică literară, păreri despre text, dezbateri, etc. În caz contrar, ele vor fi scose din baza de date, fără nici o explicaţie din partea AgentiadeCarte. ro

(S)TOP CELE MAI BUNE CĂRȚI ALE ANULUI 2022

De 13 ani, AgențiadeCarte.ro propune un top anual al celor mai bune cărți. Pentru anul editorial 2022, echipa AgenţiadeCarte.ro a scanat nominalizările pentru Premiile Radio România Cultural, Observator Cultural, Ziarul de Iași, Ficțiunea OPTm și Gala Tinerilor Scriitori / Cartea de poezie a anului 2022, dar și propriile preferințe ale editorilor și colaboratorilor noștri. Astfel, propunem 85 de titluri pe care le considerăm semnificative pentru anul editorial 2022: 30 de cărți de poezie, 30 de cărți de proză, 10 cărți de critică, istorie și teorie literară, precum și 15 cărți de eseu, publicistică și memorialistică. Cititorii AgenţiadeCarte.ro pot vota și comenta titlurile alese de noi. Votul este deschis până la 31 august 2023, ora 23.00. Juriul Premiilor AgenţiadeCarte.ro este compus din scriitorii Florin Iaru, Cristian Teodorescu și Dan Mircea Cipariu (președintele asociației Euro CulturArt). Juriul va anunța, după închiderea votului pe agentiadecarte.ro, printr-un comunicat de presă, câștigătorii. Premiile, în valoare de 5000 lei, sunt finanțate de Ministerul Culturii.

(S)TOP CELE MAI BUNE CĂRȚI ALE ANULUI 2021

De 12 ani, AgențiadeCarte.ro propune un top anual al celor mai bune cărți. Pentru anul editorial 2021, echipa AgenţiadeCarte.ro a scanat nominalizările pentru Premiile Radio România Cultural, Observator Cultural, Ziarul de Iași și Gala Tinerilor Scriitori, dar și propriile preferințe ale editorilor și colaboratorilor noștri. Astfel, propunem 71 de titluri pe care le considerăm semnificative pentru anul editorial 2021:  30 de cărți de poezie, 20 de cărți de proză, 10 cărți de critică literară, istorie literară și teorie literară, precum și 11 cărți de eseu, publicistică și memorialistică. Cititorii AgenţiadeCarte.ro pot vota și comenta titlurile alese de noi. Votul este deschis până la 31 august 2022, ora 23.00.

(S)TOP CELE MAI BUNE CĂRȚI ALE ANULUI 2020

De 11 ani, AgențiadeCarte.ro propune un top anual al celor mai bune cărți. Pentru anul editorial 2020, echipa AgenţiadeCarte.ro a scanat nominalizările pentru Premiile Observator Cultural, Ziarul de Iași și Gala Tinerilor Scriitori, dar și propriile preferințe ale editorilor și colaboratorilor noștri. Astfel, propunem 74 de titluri pe care le considerăm semnificative pentru anul editorial 2020: 31 de cărți de poezie, 20 de cărți de proză, 10 cărți de critică literară, istorie literară și teorie literară, precum și 13 cărți de eseu, publicistică și memorialistică. Cititorii AgenţiadeCarte.ro pot vota și comenta titlurile alese de noi. Votul este deschis până la 31 august 2021, ora 23.00. După închiderea votului, într-un eveniment public, AgențiadeCarte.ro va premia cărțile ce vor întruni cele mai multe voturi ale publicului și ale unui juriu desemnat de Asociația Euro CulturArt. Vom acorda câte un premiu pentru fiecare secțiune a topului. (Dan Mircea Cipariu)

(S)TOP CELE MAI BUNE CĂRȚI ALE ANULUI 2019

De 10 ani, AgențiadeCarte.ro propune un top anual al celor mai bune cărți. Pentru anul editorial 2019, echipa AgenţiadeCarte.ro a scanat nominalizările pentru Premiile Radio România Cultural, Observator Cultural și Gala Tinerilor Scriitori, dar şi propriile preferinţe ale editorilor. Astfel, propunem câteva titluri pe care le considerăm semnificative pentru o viitoare istorie a literaturii române contemporane. Cititorii AgenţiadeCarte.ro pot vota și comenta titlurile alese de noi. Votul este deschis până la 31 august 2020, ora 23.00. După închiderea votului, într-un eveniment public, AgențiadeCarte.ro va premia cărțile ce vor întruni cele mai multe voturi ale publicului și ale unui juriu desemnat de Asociația Euro CulturArt. Vom acorda câte un premiu pentru fiecare secțiune a topului.

(S)TOP CELE MAI BUNE CĂRȚI ALE ANULUI 2018

În anul editorial 2018, au fost publicate câteva titluri semnificative pentru o viitoare istorie a literaturii române contemporane. Echipa AgenţiadeCarte.ro a scanat nominalizările pentru Premiile Radio România Cultural, Observator Cultural, Iocan și Gala Tinerilor Scriitori, dar şi propriile preferinţe ale editorilor. A rezultat o listă de propuneri pe care cititorii AgenţiadeCarte.ro o pot vota, comenta şi critica. Votul este deschis până la 31 august 2019, ora 23.00. După închiderea votului, într-un eveniment public, AgențiadeCarte.ro va premia cărțile ce vor întruni cele mai multe voturi ale publicului și ale unui juriu desemnat de Asociația Euro CulturArt. Vom acorda câte un premiu pentru fiecare secțiune a topului.

(S)TOP CELE MAI BUNE CĂRȚI ALE ANULUI 2017

În anul editorial 2017, au fost publicate câteva titluri semnificative pentru o viitoare istorie a literaturii române contemporane. Echipa AgenţiadeCarte.ro a scanat nominalizările pentru Premiile Radio România Cultural, Observator Cultural și Gala Tinerilor Scriitori, dar şi propriile preferinţe ale editorilor. A rezultat o listă de propuneri pe care cititorii AgenţiadeCarte.ro o pot vota, comenta şi critica. Votul este deschis până la 27 august 2018, ora 23.00. Pe 31 august 2018, de Ziua Limbii Române, într-un eveniment public, AgențiadeCarte.ro va premia cărțile ce vor întruni cele mai multe voturi. Vom acorda câte un premiu pentru fiecare secțiune a topului.

(S)TOP CELE MAI BUNE CĂRȚI ALE ANULUI 2016

Anul 2016 a propus câteva titluri semnificative pentru o viitoare istorie a literaturii române contemporane. Echipa AgenţiadeCarte.ro a scanat nominalizările pentru Premiile Radio România Cultural, Observator Cultural și Gala Tinerilor Scriitori, dar şi propriile preferinţe ale editorilor. A rezultat o listă de propuneri pe care cititorii AgenţiadeCarte.ro o pot vota, comenta şi critica. Votul este deschis până la 27 august 2017, ora 23.00.

(S)TOP CELE MAI BUNE CĂRŢI ALE ANULUI 2015

Anul 2015 a propus câteva titluri semnificative pentru o viitoare istorie a literaturii române contemporane. Echipa AgenţiadeCarte.ro a scanat nominalizările pentru Premiile Radio România Cultural, Observator Cultural, România literară, Gala Tinerilor Scriitori, dar şi propriile preferinţe ale editorilor. A rezultat o listă de propuneri pe care cititorii AgenţiadeCarte.ro o pot vota, comenta şi critica. Votul este deschis până la 15 mai 2016, ora 23.00.

(S)TOP CELE MAI BUNE CĂRŢI ALE ANULUI 2010

(S)TOP CELE MAI BUNE CĂRŢI ALE ANULUI 2010

Cotidianul cultural AgenţiadeCarte.ro este membru al Asociației Publicațiilor Literare și Editurilor din România (APLER)

 

Publicaţie culturală finanţată cu sprijinul Ministerului Culturii.

ISSN: 2248 – 1508