“Liturghia Sfântului Ioan Gură de Aur” la Ateneul Român

Nov 1st, 2013 | By | Category: Eveniment

Duminică, 3 noiembrie 2013, ora 19.00, în Sala Mare a Ateneului Român se vor celebra 140 de ani de la naşterea compozitorului Serghei Rahmaninov. Cu această ocazie, Corul Filarmonicii „George Enescu”  (dirijat de Iosif Ion Prunner) i-a dedicat o seara specială. În program: Liturghia Sfântului Ioan Gură de Aur Op. 31 de Serghei Rahmaninov.

Liturghia Sfantului Ioan Gura de Aur Op. 31 este, alături de Vecernii, una dintre lucrările corale majore ale lui Serghei Rahmaninov. A fost scrisă în 1910, după turneul în Statele Unite ale Americii, perioadă în care Rahmaninov a compus Preludiile Op 32 (1910) şi Studiile-tablouri Op 33 (1911). Terminată în mai puţin de 3 săptămâni, lucrarea a fost cântată în premieră de Corul Şcolii Sinodale din Moscova la 25 noiembrie 1910. Compozitorul i se confesa într-o scrisoare prietenului său Nikita Morozov: „M-am gândit mult timp la Liturghie şi pentru mult timp m-am străduit să o scriu. Am început să lucrez la ea oarecum din întâmplare şi dintr-o dată am devenit fascinat. De mult timp n-am mai scris ceva cu atâta plăcere.” La sfârşitul secolului al XIX-lea şi începutul secolului XX, exista în rândul compozitorilor ruşi de muzică bisericească tendinţa de epurare din repertoriul sacru a influenţelor străine (în special italiene şi germane) şi de reafirmare a stilului tradiţional rusesc. Un rol esenţial în această mişcare îl avea Şcoala Sinodală de la Moscova, al cărei director era compozitorul Alexandr Kastalsky. Dacă în Vecerniile din 1915 Rahmaninov foloseşte teme preluate din cântările tradiţionale ale Bisericii Ortodoxe Ruse (stilul Znamenny), melosul Liturghiei este în întregime original. Influenţa lui Alexandr Kastalsky, căruia Rahmaninov i-a cerut îndrumarea, se simte în construcţia melodică, Kastalsky fiind el însuşi un compozitor care nu apela la citarea cântărilor tradiţionale. A avut însă unele obiecţii de făcut în privinţa esteticii subiective a muzicii lui Rahmaninov. În ceea ce priveşte reacţia Bisericii Ortodoxe Ruse, dacă în cazul Liturghiei lui Ceaikovski scrisă în 1878 autorităţile ecleziastice au calificat lucrarea ca fiind frivolă, în cazul lui Rahmaninov au considerat-o „mult prea frumoasă pentru a îndemna la rugăciune”, refuzând aprobarea sa pentru uzul liturgic.

Intrată astfel în obscuritate, lucrarea a fost reconstituită în 1980, devenind cunoscută în anii 1990 datorită creşterii interesului pentru muzica religioasă.

Structurată în 20 de părţi, Liturghia Op 31 impresionează prin bogăţia armonică ancorată în zona tonalului, cu unele aluzii modale. Rezervele care au existat la vremea apariţiei sale par inconsistente pentru ascultătorul din secolul XXI, care poate găsi aici sobrietatea şi chiar austeritatea unui Rahmaninov religios, creator al unei muzici mai degrabă meditative decât emoţionale.” – Cleopatra David

vizualizari: 613


Comenteaza

Sunt permise comentariile oricărei persoane, fără discriminări pe criterii de rasă, sex, etnie, opţiune şi apartenenţă politică sau religioasă. Limbajul vulgar şi trivial în subsolul textelor nu este permis. Nu sunt permise opiniile calomnioase rasiste/şovine/xenofobe. Nu sunt permise atacuri la persoană în subsolurile textelor, ele sunt exclusiv pentru comentarii, critică literară, păreri despre text, dezbateri, etc. În caz contrar, ele vor fi scose din baza de date, fără nici o explicaţie din partea AgentiadeCarte. ro