Andreea Novac și István Téglás dansează la CNDB

sept. 5th, 2013 | By | Category: Eveniment

Marți, 10 septembrie 2013, de la ora 21:00, la Centrul Național al Dansului București, Sala Stere Popescu (Bd. Mărășești, nr 80-82), AndreeaNovac și IstvánTéglás vor susține spectacolele „Despre tandrețe” și „Dance a playful body”.


Despre tandrețe
De: AndreeaNovac
Cu: Andreea Novac și Sorin Romanescu
”Andreea Novac se gătește, își prinde părul, își pune tocuri de 20 cm de pe care riscă să cadă și vă așteaptă. Vă salută, vă oferă morcovi, flori și vin, vă oferă speranțele și liniștea sa, forța sa de a imagina și singuratatea ultimului om de pe lume. Vă va cânta unul dintre cele mai frumoase cântece de dragoste scrise vreodată.
Tandrețea Andreei nu vine din iubire, ci din nevoia de a oferi pentru a primi sau din acea mare singuratate, acum afirmată și integrată, care-i dă puterea de a oferi necondiționat. Tandrețea Andreei vine din vulnerabilitatea pe care și-o asumă în fața publicului, înțelegând ca miza spectacolului este prezentul. Că nimic nu va mai fi la fel.” (organizatorii)
Dance a playful body*
Un spectacol de AndreeaNovac
Cu: IstvánTéglás
“Spectacolul Dance a playfulbody este înacelași timp despre un trup căzut, rănit, aruncat, inert, fantasmatic, fragil, furios, dezorientat. Un trup care își caută (naiv, am spune) propriile viscere (scena vomei provocate), își cercetează (cu mirată candoare) secrețiile, se confruntă cu spațiul (cu podeaua pare chiar să se ia la trântă), își descoperă elasticitatea (stranie într-un fel). Totodată se ascunde și se exhibă. Dispare după o saltea sau se arată gol în postura narcisiace. E un trup care are nevoie de percepția/afecțiunea unor spectatori. Ei îi dau oarecum forma/ființa. Dar dincolo de acest joc al abstracțiilor e totuși vorba de un trup care are un ireductibil al său. Privirea de câine bătut, cu ochii umeziți, pierdută și întrebătoare, pe care o are la un moment dat (într-o clipă de reumanizare) István Téglás presupune o carne cu personalitate. Ne întoarcem astfel la pomenita ambivalență a corporalității: sarx și soma. Uneori teología și coregrafia converg. Precum spiritul și trupul.” (Cătălin Bogdan, ArtAct Magazine)

Număr de vizualizări :851


Comenteaza

Sunt permise comentariile oricărei persoane, fără discriminări pe criterii de rasă, sex, etnie, opţiune şi apartenenţă politică sau religioasă. Limbajul vulgar şi trivial în subsolul textelor nu este permis. Nu sunt permise opiniile calomnioase rasiste/şovine/xenofobe. Nu sunt permise atacuri la persoană în subsolurile textelor, ele sunt exclusiv pentru comentarii, critică literară, păreri despre text, dezbateri, etc. În caz contrar, ele vor fi scose din baza de date, fără nici o explicaţie din partea AgentiadeCarte. ro