Miercuri, 31 iulie 2013, de la ora 18.30, la Muzeul Naţional de Artă al României, Sălile Kretzulescu, va avea loc vernisajul expoziției de gravuri semnată de Utagwa Kuniyoshi, ”Imagini ale lumii trecătoare. Războinici și poeți, actori și femei frumoase”. Expoziția poate fi vizitată în perioada 1 august – 20 octombrie 2013. Curatorul expoziţiei este Carmen Brad, specialist în arta extrem orientală.
Expoziţia face parte dintr-un proiect mai amplu, prin care Secţia de Artă Orientală îşi propune să valorifice patrimoniul de gravură japoneză al muzeului, destul de puţin cunoscut publicului.
Expoziţia prezintă o selecţie de cincizeci şi nouă de gravuri create de Utagawa Kuniyoshi (1797-1861), unul dintre ultimii mari reprezentanţi ai puternicei şcoli Utagawa, care a dominat cea mai productivă etapă a gravurii policrome japoneze.
Gravurile, majoritatea expuse în premieră, ilustrează câteva dintre temele majore ale lui Kuniyoshi. Ele oferă o imagine de ansamblu, cuprinzătoare dar nu exhaustivă, asupra operei acestui artist extrem de talentat şi imaginativ, maestru absolut al gravurii reprezentînd războinici şi eroi.
Kuniyoshi era fiul unui boiangiu din Edo. Viitorul artist şi-a făcut ucenicia în atelierul tatălui său, fiind apoi acceptat ca elev al renumitului gravor Utagawa Toyokuni I (1769-1825). După un început de carieră mai dificil, Kuniyoshi se impune cu prima sa serie importantă, publicată între anii 1827-1830, inspirată de personajele unui cunoscut roman medieval chinez, Suikoden. În anii următori, neobosita sa inventivitate artistică s-a exprimat într-un evantai tematic amplu, din care nu lipsesc reprezentările cu femei frumoase şi actori în scene de teatru kabuki, foarte preţuite de public.
Reuşitele sale artistice cele mai spectaculoase au rămas planşele şi tripticele cu scene războinice, numite musha-e. Kuniyoshi a produs o cantitate impresionantă de lucrări care înfăţişează episoade memorabile din istoria veche a Japoniei, încleştările dintre clanurile Taira şi Minamoto, faptele de arme ale unor eroi exemplari sau legende foarte cunoscute.
Kuniyoshi a transpus în gravuri faimoasa poveste a celor patruzeci şi şapte de rōnini, bazată pe un fapt real, devenită subiect literar şi artistic de relevanţă naţională, sub numele de Chūshingura (Tezaurul vasalilor fideli).
Reformele impuse după 1842 de oficialităţile shogunale au impus restricţii privind comercializarea planşelor cu actori şi curtezane. În consecinţă va cunoaşte un mare avânt compoziţia al cărei subiect este exprimat prin variate metafore vizuale, care permit artiştilor să ilustreze motive preferate de public în reprezentări acceptate de cenzura epocii. Natură profund imaginativă, Kuniyoshi s-a inspirat cu multă fantezie din vechi antologii de poezie sau alte texte literare esenţiale pentru universul cultural nipon, precum romanul prinţului Genji.
Utagawa Kuniyoshi rămîne unul dintre ultimii monştri sacri ai artei ukiyo-e, opera sa stârnind şi astăzi interesul cercetătorilor şi al publicului.
