spot_img

Revista interculturală bilingvă „Orizonturi culturale italo-române”, numărul de aprilie

De curând, a apărut numărul de aprilie al revistei interculturale bilingve „Orizonturi culturale italo-române”, realizat de Afrodita Carmen Cionchin, director al revistei. Cititorii vor găsi mărturii-document dedicate Timişoarei, prin dialoguri şi portrete cu personalităţi de seamă ale urbei, din diferite domenii, informaţii despre volumul “Mircea Eliade. Le forme della Tradizione e del Sacro (Mircea Eliade. Formele Tradiţiei şi ale Sacrului)”, îngrijit de Giovanni Casadio şi Pietro Mander, apărut în 2012 la Edizioni Mediterranee din Roma, despre dezbaterea organizată de Institutul Goethe la începutul lunii martie– Traducătorul literar în Europa de Sud-Est: situaţia actuală şi perspective, despre cele patru pobleme ale “traducătorului literei” ş.a.m.d.

„Prezentăm cititorilor noutăţile pe care le aduce numărul din aprilie al revistei interculturale bilingve „Orizonturi culturale italo-române / Orizzonti culturali italo-romeni”, înregistrată în Italia cu ISSN 2240-9645 şi accesibilă la adresele www.orizonturiculturale.ro şi www.orizzonticulturali.it.

Ediţia română propune o nouă rubrică: „Restituiri culturale”. Prin preţioasa colaborare a regizorului timişorean Victor Popa, din acest număr publicăm săptămânal, în format multumedia (video şi audio), o serie de mărturii-document dedicate Timişoarei, prin dialoguri şi portrete cu personalităţi de seamă ale urbei, din diferite domenii – literatură, muzică, arte plastice, ştiinţă – dar şi cu nume de marcă din alte zone ale ţării. Este o nouă modalitate prin care, în cadrul rubricii noastre permanente „Obiectiv Timişoara”, susţinem candidatura oraşului de pe Bega la titlul de Capitală Europeană a Culturii în 2021. Începem cu Octavian Paler vorbind despre spiritul Timişoarei. Vă invităm să ne urmăriţi!

Urmează recenzia Constantinei Raveca Buleu la volumul „Mircea Eliade. Le forme della Tradizione e del Sacro” („Mircea Eliade. Formele Tradiţiei şi ale Sacrului”), îngrijit de Giovanni Casadio şi Pietro Mander, apărut în 2012 la Edizioni Mediterranee din Roma, sinteză a lucrărilor congresului organizat în 2007 la Perugia, cu ocazia centenarului naşterii marelui istoric şi filosof al religiilor. În continuare, eliadistul italian Giovanni Casadio se opreşte asupra volumului semnat de Mihaela Gligor, „Între filosofie şi medicină. Folclorul medical în viziunea lui Mircea Eliade şi Valeriu Bologa” (2012), dedicat schimbului epistolar dintre Mircea Eliade şi medicul și folcloristul ardelean Valeriu Lucian Bologa (1892-1971), care a fost profesor de istoria medicinei și farmaciei la Facultatea de Medicină din Cluj și fondator al școlii științifice locale împreună cu maestrul său, francezul Jules Guiart.

Pe 14 martie, la librăria Bastilia din Bucureşti a avut loc dezbaterea organizată de Institutul Goethe – „Traducătorul literar în Europa de Sud-Est: situaţia actuală şi perspective”, primul, se pare, dintr-o serie de evenimente similare ce se vor desfăşura pe parcursul anului 2013. Cerasela Barbone ne prezintă o sinteză a intervenţiilor lui Ciprian Şiulea, jurnalist şi traducător, Andy Jelčić, vicepreşedintele Consiliului European al Asociaţiilor Traducătorilor Literari (CEATL), şi Peter Bergsma, preşedintele Reţelei Europene a Centrelor Internaţionale pentru Traducători (RECIT).

Prin colaborarea cu revista „tradurre. pratiche teorie strumenti”, propunem cititorilor noştri un interesant articol de Alberto Bramati, pornind de la reflecţia asupra traducerii, caracterizată prin opoziţia dintre sens şi literă.

Publicăm apoi partea a doua a „Scurtăturilor” lui Umberto Saba, în traducerea Doinei Condrea Derer, şi două proze scurte în stilul caracteristic lui Stefano Benni, cu traducerea lui Laszlo Alexandru.

De curând, Asociaţia de Tenis a Statelor Unite a selecţionat grafica realizată de Diana Toma pentru campionatul US OPEN 2013. De origine din Timişoara, artista locuieşte acum în Statele Unite şi, în interviul realizat de Oana Grimacovschi, ne vorbeşte despre experienţele şi reuşitele ei profesionale, dar şi despre noile proiecte pe care le are pentru acest an.

Marian Rădulescu ne arată apoi că în filmul „Evanghelia după Matei” al lui Pier Paolo Pasolini se poate intui acel ceva imposibil de explicat care este partea „apofatică” de taină şi poezie a operei sale, remarcată şi de monahul Nicolae Steinhardt.

Zsuzsanna Kopeczny, arheolog la Muzeul Banatului din Timişoara, evocă multiplele legături culturale ale Timişoarei cu Italia în Evul Mediu, iar Anca-Domnica Ilea analizează regresia spre alte regnuri la Dino Buzzati şi Contele de Lautréamont.

Ediţia italiană debutează cu o prezentare a lui Andrei Pleşu, care nu a fost tradus până acum în italiană, ca şi a cărţii sale „Despre frumuseţea uitată a vieţii”.

Urmează traducerea recenziei sus-menţionate a cercetătoarei Constantina Buleu, ca şi originalul italian al recenziei profesorului Giovanni Casadio.

În continuare, o privire asupra felului în care Timișoara se pregătește pentru competiția Capitale Europene ale Culturii, care poate determina dezvoltarea și revigorarea orașului prin intermediul culturii. Totul într-un interviu cu Lavinia Simion, consilier în cadrul Direcţiei Comunicare, Compartimentul Instituţii Culturale de la Primăria Timişoara.

Propunem apoi „Psalmul leprosului” de Benjamin Fundoianu tradus pentru noi de Irma Carannante şi prezentat de Giovanni Rotiroti, un fragment italian inedit din romanul „Moartea unui dansator de tangode Stelian Tănase, cu prezentarea şi traducerea lui Mauro Barindi, respectiv un fragment italian inedit din romanul „Parohia” de Dan Coman, cu o prezentare şi traducere de Clara Mitola.

Urmează apoi un articol de Walter Scudero, autorul unui recent volum despre canonicul italian Rogerius (Ruggero di Puglia), cel care ne-a lăsat poemul „Carmen Miserabile super Destructione Regni Hungariae per Tartaros facta” („Cântec de jale despre distrugerea Regatului Ungariei de către tătari”), un document cu valoare europeană excepţională, singurul scris de un martor ocular la invazia mongolă (tătară) din 1241-42, care a înspăimântat Europa, pustiind Rusia, Polonia, Transilvania şi Ungaria, provocând distrugeri mari şi la Oradea (locuitorii sunt măcelăriţi fără milă, arhivele arse, orăşelele şi cetatea devastate). Publicăm, în prima traducere italiană realizată în 2012, capitolul care tratează tocmai devastarea cetăţii Oradea.

Încheiem cu un grupaj de versuri ale poetului şi criticului literar Stefano Raimondi.”

Afrodita Carmen Cionchin, director al revistei

Articole recomandate

LĂSAȚI UN MESAJ

Vă rugăm să introduceți comentariul dvs.!
Introduceți aici numele dvs.

Acest site folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.

Sunt permise comentariile oricărei persoane, fără discriminări pe criterii de rasă, sex, etnie, opţiune şi apartenenţă politică sau religioasă. Limbajul vulgar şi trivial în subsolul textelor nu este permis. Nu sunt permise opiniile calomnioase rasiste/şovine/xenofobe. Nu sunt permise atacuri la persoană în subsolurile textelor, ele sunt exclusiv pentru comentarii, critică literară, păreri despre text, dezbateri, etc. În caz contrar, ele vor fi scose din baza de date, fără nici o explicaţie din partea AgentiadeCarte. ro

(S)TOP CELE MAI BUNE CĂRȚI ALE ANULUI 2022

De 13 ani, AgențiadeCarte.ro propune un top anual al celor mai bune cărți. Pentru anul editorial 2022, echipa AgenţiadeCarte.ro a scanat nominalizările pentru Premiile Radio România Cultural, Observator Cultural, Ziarul de Iași, Ficțiunea OPTm și Gala Tinerilor Scriitori / Cartea de poezie a anului 2022, dar și propriile preferințe ale editorilor și colaboratorilor noștri. Astfel, propunem 85 de titluri pe care le considerăm semnificative pentru anul editorial 2022: 30 de cărți de poezie, 30 de cărți de proză, 10 cărți de critică, istorie și teorie literară, precum și 15 cărți de eseu, publicistică și memorialistică. Cititorii AgenţiadeCarte.ro pot vota și comenta titlurile alese de noi. Votul este deschis până la 31 august 2023, ora 23.00. Juriul Premiilor AgenţiadeCarte.ro este compus din scriitorii Florin Iaru, Cristian Teodorescu și Dan Mircea Cipariu (președintele asociației Euro CulturArt). Juriul va anunța, după închiderea votului pe agentiadecarte.ro, printr-un comunicat de presă, câștigătorii. Premiile, în valoare de 5000 lei, sunt finanțate de Ministerul Culturii.

(S)TOP CELE MAI BUNE CĂRȚI ALE ANULUI 2021

De 12 ani, AgențiadeCarte.ro propune un top anual al celor mai bune cărți. Pentru anul editorial 2021, echipa AgenţiadeCarte.ro a scanat nominalizările pentru Premiile Radio România Cultural, Observator Cultural, Ziarul de Iași și Gala Tinerilor Scriitori, dar și propriile preferințe ale editorilor și colaboratorilor noștri. Astfel, propunem 71 de titluri pe care le considerăm semnificative pentru anul editorial 2021:  30 de cărți de poezie, 20 de cărți de proză, 10 cărți de critică literară, istorie literară și teorie literară, precum și 11 cărți de eseu, publicistică și memorialistică. Cititorii AgenţiadeCarte.ro pot vota și comenta titlurile alese de noi. Votul este deschis până la 31 august 2022, ora 23.00.

(S)TOP CELE MAI BUNE CĂRȚI ALE ANULUI 2020

De 11 ani, AgențiadeCarte.ro propune un top anual al celor mai bune cărți. Pentru anul editorial 2020, echipa AgenţiadeCarte.ro a scanat nominalizările pentru Premiile Observator Cultural, Ziarul de Iași și Gala Tinerilor Scriitori, dar și propriile preferințe ale editorilor și colaboratorilor noștri. Astfel, propunem 74 de titluri pe care le considerăm semnificative pentru anul editorial 2020: 31 de cărți de poezie, 20 de cărți de proză, 10 cărți de critică literară, istorie literară și teorie literară, precum și 13 cărți de eseu, publicistică și memorialistică. Cititorii AgenţiadeCarte.ro pot vota și comenta titlurile alese de noi. Votul este deschis până la 31 august 2021, ora 23.00. După închiderea votului, într-un eveniment public, AgențiadeCarte.ro va premia cărțile ce vor întruni cele mai multe voturi ale publicului și ale unui juriu desemnat de Asociația Euro CulturArt. Vom acorda câte un premiu pentru fiecare secțiune a topului. (Dan Mircea Cipariu)

(S)TOP CELE MAI BUNE CĂRȚI ALE ANULUI 2019

De 10 ani, AgențiadeCarte.ro propune un top anual al celor mai bune cărți. Pentru anul editorial 2019, echipa AgenţiadeCarte.ro a scanat nominalizările pentru Premiile Radio România Cultural, Observator Cultural și Gala Tinerilor Scriitori, dar şi propriile preferinţe ale editorilor. Astfel, propunem câteva titluri pe care le considerăm semnificative pentru o viitoare istorie a literaturii române contemporane. Cititorii AgenţiadeCarte.ro pot vota și comenta titlurile alese de noi. Votul este deschis până la 31 august 2020, ora 23.00. După închiderea votului, într-un eveniment public, AgențiadeCarte.ro va premia cărțile ce vor întruni cele mai multe voturi ale publicului și ale unui juriu desemnat de Asociația Euro CulturArt. Vom acorda câte un premiu pentru fiecare secțiune a topului.

(S)TOP CELE MAI BUNE CĂRȚI ALE ANULUI 2018

În anul editorial 2018, au fost publicate câteva titluri semnificative pentru o viitoare istorie a literaturii române contemporane. Echipa AgenţiadeCarte.ro a scanat nominalizările pentru Premiile Radio România Cultural, Observator Cultural, Iocan și Gala Tinerilor Scriitori, dar şi propriile preferinţe ale editorilor. A rezultat o listă de propuneri pe care cititorii AgenţiadeCarte.ro o pot vota, comenta şi critica. Votul este deschis până la 31 august 2019, ora 23.00. După închiderea votului, într-un eveniment public, AgențiadeCarte.ro va premia cărțile ce vor întruni cele mai multe voturi ale publicului și ale unui juriu desemnat de Asociația Euro CulturArt. Vom acorda câte un premiu pentru fiecare secțiune a topului.

(S)TOP CELE MAI BUNE CĂRȚI ALE ANULUI 2017

În anul editorial 2017, au fost publicate câteva titluri semnificative pentru o viitoare istorie a literaturii române contemporane. Echipa AgenţiadeCarte.ro a scanat nominalizările pentru Premiile Radio România Cultural, Observator Cultural și Gala Tinerilor Scriitori, dar şi propriile preferinţe ale editorilor. A rezultat o listă de propuneri pe care cititorii AgenţiadeCarte.ro o pot vota, comenta şi critica. Votul este deschis până la 27 august 2018, ora 23.00. Pe 31 august 2018, de Ziua Limbii Române, într-un eveniment public, AgențiadeCarte.ro va premia cărțile ce vor întruni cele mai multe voturi. Vom acorda câte un premiu pentru fiecare secțiune a topului.

(S)TOP CELE MAI BUNE CĂRȚI ALE ANULUI 2016

Anul 2016 a propus câteva titluri semnificative pentru o viitoare istorie a literaturii române contemporane. Echipa AgenţiadeCarte.ro a scanat nominalizările pentru Premiile Radio România Cultural, Observator Cultural și Gala Tinerilor Scriitori, dar şi propriile preferinţe ale editorilor. A rezultat o listă de propuneri pe care cititorii AgenţiadeCarte.ro o pot vota, comenta şi critica. Votul este deschis până la 27 august 2017, ora 23.00.

(S)TOP CELE MAI BUNE CĂRŢI ALE ANULUI 2015

Anul 2015 a propus câteva titluri semnificative pentru o viitoare istorie a literaturii române contemporane. Echipa AgenţiadeCarte.ro a scanat nominalizările pentru Premiile Radio România Cultural, Observator Cultural, România literară, Gala Tinerilor Scriitori, dar şi propriile preferinţe ale editorilor. A rezultat o listă de propuneri pe care cititorii AgenţiadeCarte.ro o pot vota, comenta şi critica. Votul este deschis până la 15 mai 2016, ora 23.00.

(S)TOP CELE MAI BUNE CĂRŢI ALE ANULUI 2010

(S)TOP CELE MAI BUNE CĂRŢI ALE ANULUI 2010

Cotidianul cultural AgenţiadeCarte.ro este membru al Asociației Publicațiilor Literare și Editurilor din România (APLER)

 

Publicaţie culturală finanţată cu sprijinul Ministerului Culturii.

ISSN: 2248 – 1508