Luni, 22 aprilie 2013, ora 19:00, la Librăria Humanitas Kretzulescu din Bucureşti va avea loc lansarea volumului “Umbre pe ecranul tranziţiei” de Cezar Paul-Bădescu, Editura Humanitas. Invitaţi: Invitati: Dan C. Mihăilescu, Cătălin Ştefănescu, Mircea Vasilescu, Cezar Paul-Bădescu. Moderator: Radu Paraschivescu.
“Televiziunea rămâne cel mai puternic comunicator public, deşi Internetul vine tare din urmă. La rândul lui, televizorul este obiectul în faţa căruia oamenii petrec ore întregi pe zi. Privitorul riscă, mai mult ca oricând, să se transforme într-un potato couch, o legumă bipedă înarmată cu o telecomandă. Şi nu e singurul risc – nici pe departe. Televiziunea nu mai e de mult doar o variantă de divertisment sau un instrument de educare. În ultimele decenii, rosturile ei s-au diversificat, şi nu neapărat în bine. Probabil că tocmai asta l-a făcut pe Noel Coward să ricaneze: „La televizor trebuie să apari, nu să te uiţi“. Plecând de la spusa lui Coward, Cezar Paul-Bădescu fructifică ipostaza de cronicar TV şi demontează versiunea românească a acestui mecanism complicat, care seduce şi manipulează, încântă şi deprimă, intrigă şi amuză. În textele lui se aud, dacă pui urechea, ecouri din Homo videns, celebra carte a lui Giovanni Sartori. Citindu-le, ai o imagine mai clară a efectelor pe care le provoacă televiziunea atât în mentalul unei naţii, cât şi în destinele componenţilor ei. În fond, Cezar Paul-Bădescu o scrie negru pe alb: cu larga noastră complicitate, televiziunea moşeşte talente, dar şi fanatici, vedete, dar şi imbecili, bucurii, dar şi dezamăgiri.” (editorii)
CEZAR PAUL-BĂDESCU (n. 1968, Bucureşti) absolvă Facultatea de Litere a Universităţii din Bucureşti în 1994 şi masteratul în teoria literaturii şi literatură comparată în 1995. Din 1996 până în 2008 este redactor la revista Dilema(devenită apoi Dilema veche). În 1997 coordonează, tot la Dilema, un dosar care pune în discuţie mitologiile create în jurul lui Mihai Eminescu. Acest număr stârneşte numeroase reacţii în presă, determinând chiar o luare de poziţie în Parlamentul României, iar Cezar Paul-Bădescu este ameninţat cu „plutonul de execuţie” în publicaţiile extremiste. În 1999 coordonează la Editura Paralela 45 o antologie cu titlul Cazul Eminescu, demers care redeşteaptă protestele din partea naţionaliştilor. Un an mai târziu, Paul-Bădescu pri meşte o medalie pentru merite culturale din partea Preşedintelui României. Întâmplător sau nu, medalia se numeşte „Mihai Eminescu”. Cezar Paul-Bădescu debutează editorial în 1995, în volumul colectiv Tablou de familie (Editura Leka Brâncuş), care obţine Premiul pentru debut al revistei Tomis. La Editura Polirom publică romanele Tinereţile lui Daniel Abagiu (2004, reeditare în 2012) şi Luminiţa, mon amour (2006). E de asemenea prezent în antologiilePovestiri erotice româneşti (Editura Trei, 2006), Care-i faza cu cititul? (Editura Art, 2011) şi Primul meu job (Editura Art, 2011). Din 2007, Cezar Paul-Bădescu este şeful departamentului Cultură al ziarului Adevărul. El a fost totodată redactorul-şef al suplimentului Adevărul literar şi artistic până când acesta a fost desfiinţat, în 2011. În prezent, scrie săptămânal în rubrica sa de analiză a fenomenului televizual, „Cultura pe sticlă“, pe care o ţine în Dilema cu începere din 2003.
