“Fantasticul apei în proza românească” de Laura Filipaş

apr. 24th, 2013 | By | Category: Postcard

La Editura Pro Universitaria a apărut volumul “Fantasticul apei în proza românească” de Laura Filipaş.

“Reluând o interesantă teză de doctorat, cartea urmărește această temă pe diverse paliere, precum simbolistica, mitologia, ființele acvatice, insula și specificul apei ca reverie, fabulație și coșmar.

O cuprinzătoare bibliografie include textele vizate, din literatura română și universală, scrise de Mihai Eminescu, G.Baronzi, Mihail Sadoveanu, Gala Galaction, Alexandru Macedonski, Cezar Petrescu, Vasile Voiculescu, Fănuș Neagu, de la Motte-Fouqué, Jean Giraudoux, Heinrich Heine, Maxim Gorki, Marguerite Yourcenar, Lampedusa, basme culte și folclorice,  precum și critica de specialitate: G.Călinescu, Elena Zaharia-Filipaș, Marin Beșteliu, Ovidiu Bârlea, Roger Caillos, Gilbert Durand, Adrian Fochi, Artur Gorovei, Simeon Florea Marian,  Gheorghe Vrabie, Claude-Levy Strauss etc.

„Preliminariile” subliniază deschiderea tematicii apei, în arealul românesc, către fabulos, magic și fantastic, menționând atașamentul spiritului popular față de cosmogonia acvatică, observat de Mircea Eliade. Autoarea enumeră speciile literaturii folclorice care includ tema, legendele despre bălțile orașului București, înregistrând și comentând secvențe din texte scrise de Mihai Eminescu,  Nicolae Milescu Spătarul sau Ion Budai-Deleanu.

Un mare interes prezintă considerațiile despre apa miraculoasă, apa vie și apa moartă, fântâna tinereții veșnice, loc de întâlnire pentru îndrăgostiți, sau capcană,  roua și variantele legendei Domnului de Rouă (folclorică, la Dimitrie Bolintineanu, Adrian Maniu, Ion Barbu), abluțiunile, lacrima, ordaliile, proba căratului apei în lumea rurală și în lumea basmului.

Dintre ființele acvatice, unele sunt reale și multe fantastice: peștele uriaș, fabulos, știma apei, zânele apelor, iar în literatura mediteraneeană și scandinavă cunoscutele sirene.

Insula ca paradis apare în scrieri antice și moderne,în proza  lui Mihai Eminescu, Alexandru Macedonski și Mircea Eliade, mai puțin în secolul al XX-lea. Din mitologia apelor este reținută, mai la începuturi, Geneza cerului și a pământului, deasupra apelor, apoi legenda potopului, paparudele,ploaia, miturile Dunării și afluenților ei.

Din capitolul „Apa – reverie, fabulație, coșmar”, cititorului îi rămân întipărite în memorie paginile dedicate corăbiei, ca simbol al aventurilor marine, stranietatea și amintirile tulburi ale călătorilor și, implicit, prozatorilor, despre mare, sau imaginea peștelui uriaș care lovește barajul ce îi întrerupe drumul către marea libertății.

Element primordial al existenței și spiritualității, alături de aer, pământ și foc, apa – temă generoasă a literaturii culte și folclorice –  oferă un vast câmp de observație, împreună cu pădurea, muntele sau fenomenele meteorologice, carstice și cosmice caracteristice universului naturii românești.

Cartea Laurei Filipaș, extrem de atractivă deopotrivă pentru filologii supercalificați, ca și pentru cititorii de proză și eseu, este o importantă contribuție științifică, filologică, literară și de cercetare folclorică, dedicată misterelor și mitologiei  subacvatice, în același timp o narațiune plină de surprize și prospețime.” – Corneliu Vasile

Număr de vizualizări :1564


Comenteaza

Sunt permise comentariile oricărei persoane, fără discriminări pe criterii de rasă, sex, etnie, opţiune şi apartenenţă politică sau religioasă. Limbajul vulgar şi trivial în subsolul textelor nu este permis. Nu sunt permise opiniile calomnioase rasiste/şovine/xenofobe. Nu sunt permise atacuri la persoană în subsolurile textelor, ele sunt exclusiv pentru comentarii, critică literară, păreri despre text, dezbateri, etc. În caz contrar, ele vor fi scose din baza de date, fără nici o explicaţie din partea AgentiadeCarte. ro