Duminică, 31 martie 2013, în Club Panic! din București (Str. Academiei nr. 19), ora 16:00, Editura Herg Benet sărbătoreşte 2 ani şi jumătate de la înfiinţare. Cu această ocazie vor avea loc lecturi și discuții cu scriitori. Vor citi: Leonard Ancuța, Sorin Delaskela, Cosmin Dodoc , Sorin Lucaci, Lorena Lupu, Arnoux Maz, Cristina Nemerovschi, Beatrice Ognenovici, Cosmin Perța, Marius-Iulian Stancu, Jean-Lorin Sterian, Stoian G. Bogdan (SGB), Adrian Suciu, Marius Surleac, Raluca Șandor Gorcea, Iulian Tănase, Vlad Tăușance, Kiki Vasilescu. Invitați speciali: Oliviu Crâznic, Claudiu Komartin, Anca Mizumschi, Felix Nicolau.
“De ce literatura vie? Pentru că ne plac scriitorii care nu se sfiesc să apară la lansările de carte în blugi și bocanci. Pentru că ne plac autorii care încep frazele pe Facebook cu literă mică. Pentru că îi înțelegem pe cei care mai folosesc câte o înjurătură pe bloguri. Pentru că susținem scriitorii care ironizează criticii ridicoli. Pentru că nu credem câtuși de puțin că un scriitor devine autentic doar atunci când i se ridică statuie în piața orașului natal și este inclus în manuale școlare. Pentru că literatura se poate scrie oriunde, dacă ai o poveste de spus.” (Herg Benet)
Publicul va asculta pasaje în lectura autorilor din “Iubirea e amintirea unui viol”, “Abisex”, “Autoportret gol-pușcă”, “În burta grasă a peștelui de duminică”, “Dona Juana”, “Rock în Praga”, “Ani cu alcool și sex”, “Two Rabbit”, “Teofil și câinele de lemn”, „electric & more”, “Antume”, “Torrent”, “Mitologii amînate”, „Zeppelin Jack”, „Când ești obosit vrei acasă”, „Cucamonga”, „legende urbane”, dar și fragmente din cărțile aflate în pregătire. Discuțiile cu autorii invitați vor atinge teme actuale, în încercarea de a răspunde, printre altele, la întrebarea – „Ce îl atrage pe cititorul de astăzi la o carte și la un autor?”. Vor exista, de asemenea, concursuri cu premii în cărți și multe surprize. În premieră, la acest eveniment va exista o urnă destinată primirii de manuscrise.
În cadrul evenimentului, va fi prezentată în avanpremieră revista Radical Art, al cărei prim număr va fi lansat în luna mai.
Mă pronunţ pentru „literatura vie”, susţin ironizarea sau poate mai degrabă mă delimitez de criticii ridicoli, nu cred „câtuşi de puţin că un scriitor devine autentic doar atunci când i se ridică statuie în piaţa oraşului natal şi este inclus în manualele şcolare”, mi se pare că suntem obligaţi să ne tot învârtim în jurul câtorva cozi, mereu aceleaşi, chiar dacă acestea sunt năpădite de alopecii geriatrice de fond, provenite din obişnuinţe ce se cred aducătoare de nemurire. Numai că, pasajele din Ani cu alcool şi sex, din Dona Juana, nu duc spre acea trivialitate gustată asemănătoare producţiilor subculturale ce ne-au umplut televizoarele? Normal ar trebui să existe o limită între ce-mi place, ce gust, ce simt, cum o fac şi produsul subcultural care se vinde maselor însetate de trivialitate. Sesizăm toţi linia? Dacă răspunsul e -da-, atunci mă plec! Dacă e – nu -, atunci e jale mare! Feriţi pista de coborâre!
„Numai că, pasajele din Ani cu alcool şi sex, din Dona Juana, nu duc spre acea trivialitate gustată asemănătoare producţiilor subculturale ce ne-au umplut televizoarele?” – NU. Probabil nu aveti abilitatile necesare intre a distinge intre vulgaritatea reala, cea din viata de zi cu zi, pe care o vedetila televizor, si folosirea unor cuvinte „tari” cu scop exclusiv artistic, cum este cazul titlurilor pe care le citati mai sus.