spot_img

“Opere, vol. IX, Publicistica (1932-1934)” de Ion Vinea

De curând, a apărut volumul  “Opere, vol. IX, Publicistica (1932-1934)” de Ion Vinea, ediție critică, note și comentarii de Eelena Zaharia Filipaş și Magdalena Răduţă, proiect editorial sprijinit de Muzeul Naţional al Literaturii Române, Academia Română şi Fundaţia Naţională pentru Ştiinţă şi Artă. Scriitorul Corneliu Vasile a trimis pe adresa AgenţiadeCarte.ro un text critic despre volum, pe care-l redăm integral:

“Adunarea într-o carte și comentarea argumentată a articolelor marilor scriitori, risipite prin publicațiile altor timpuri, este o muncă științifică de mare finețe și efort, apreciată azi în special de către cercetători și studenți și de o extraordinară importanță pentru păstrarea și evidențierea spiritualității românești.

Continuând seria operelor lui Ion Vinea, doamna prof.univ.dr.Elena Zaharia Filipaș, asociind aici o tânără cercetătoare, publică acum al șaselea volum de publicistică, după cele de literatură propriu-zisă. După cum precizează în Nota introductivă, Ion Vinea editează în această perioadă ziarul politic, social și cultural „Facla” și colaborează la „Progresul social”. Tipărirea acestui volum a necesitat eforturi de corectură, opțiunea pentru anumite forme lexicale utilizate de autor (avantgardă, cohesiune, hirurg, quantum, pathefon, șomeur, technician), păstrarea unor dublete, selectarea unor articole semnate cu inițiale sau cu pseudonimele Dr.Iova, Dr.Caligari, Aladin ș.a.

Dintre articole, multe redactate într-o tonalitate vehementă, de susținător al stângii, sau ironică, pe teme sociale și politice, am ales câteva, cu tentă culturală sau referitoare la personalități culturale.

La împlinirea a o sută de ani de la publicarea romanului Roșu și negru al lui Stendhal, Vinea

spune că romancierul se plictisea, la Triest, și a cedat, pentru 1 500 de franci, dreptul de editare a primelor două ediții, ivind o carte unanim apreciată de cititori, însă care a trezit mari valuri de contestare din partea unor critici. Astfel, academicianul francez Caro contestă aparentele „contradicții psihologice”, ca și „extremismul personagiilor, fățărnicia și cinismul îngrozitor pe care-l atribuia lui Julien Sorel”. Însă Vinea îl admiră pe Stendhal, afirmând că romanul îl reprezintă pe autor și secolul său, plămădind un erou după asemănarea sa, adică timid, de o ascunsă violență, cu dorințe imense și o nepăsare prefăcută. Un roman cu o mare putere de viață și de acțiune, „stea fixă pe firmamentul literaturii mondiale”. Vinea condiționează social construcția romanului, arătând marele ecou al personalității împăratului Napoleon Bonaparte asupra  eroului, condiționarea față  sursa de inspirație, un eveniment real, cu un țăran executat pentru crimă, dar cu interpunerea scriitorului între faptele existenței și scrierea livrescă și  „uimitoarea proiecțiune a unei stări sufletești colective, concentrate într-un personaj de roman”. Mai observă contradicțiile personalității lui Stendhal, împrumutate eroului său, o logică riscată, cu mult neprevăzut, care îl atrage întotdeauna pe cititor. Ca interlocutor ideal, Stendhal își asigură nemurirea („o trainică supraviețuire”).

În alt articol, apreciază, la jubileu, ziarul „Universul”, care a sprijinit cauzele drepte, contribuind la prestigiul presei românești, chiar dacă a avut, uneori,  opinii divergente.Apreciază efortul redactorilor, realizarea pe tărâmul muncii, propagarea culturii. Luigi Cazzavillan a reușit să scoată un ziar pentru popor, citit pe tot cuprinsul țării, în situația existenței analfabetismului rural, luminând masele chiar mai mult decât de la catedră, apreciază jurnalistul Ion Vinea.

Preluând un articol din ziarul „Dreptatea”, scrie, în alte trei articole, diatribe contra lipsei de interes pentru Radiodifuziune, unde s-au suprimat concertele simfonice, piesele de teatru, comediile muzicale, dezvoltându-se numai programele de plăci de gramofon, iar revista „Radiofonia” a fost compromisă, nemaiservind intereselor publicului.Ultimul dintre aceste articole aduce în prim plan figura lui Adrian Maniu, „scriitor și poet cunoscut în această țară”, care, prin înscenarea neputinței de a rezolva sarcini nerealiste, este concediat de la Radiodifuziune, de către „ bicisnicul și ignarul Mavrodi, acest imund parazit, această rușinoasă lighioană cuibărită în cele mai de seamă instituții românești de cultură, pe cari le infestează cu suflul unei imbecilități agresive și cu secrețiunea descompunerilor lui fizice și morale.”

Intenția guvernului de a reduce șomajul intelectual prin reducerea numărului studențimii este condamnabilă, măsura implicând restrângerea învățământului secundar și reducerea accesului la instrucție și cultură. „Nu sporind numărul semidocților și al agramaților și împuținând pe al savanților se poate nimici șomajul intelectual”, scrie gazetarul, adăugând că  este necesară o schimbare de mentalitate: cultura adevărată și larg difuzată, prin ridicarea nivelului  cultural al  poporului, numită  „aristocratizare” de către filozoful socialist Georges Palante.

Același „politician incult”, Mavrodi, este ținta ironiei și persiflării, până la atacul jurnalistic violent, dezvăluindu-i-se ascensiunea neverosimilă până la funcția de secretar de stat la un nou „minister al propagandei”: „de când purta halebarda în culisele Teatrului Național din Iași și până ce a înșfăcat de  o ureche de faianță intimul recipient al oamenilor cu situație”. Prin contrast, susține Vinea, primejdia inculturii a fost sesizată la nivel înalt, de către regele Carol al II-lea, care a reunit în frontul culturii mari autentici  intelectuali: Paul Zarifopol, Rosetti, Condiescu, Arghezi, Rebreanu, Maniu, Galaction, Rădulescu-Motru, Sadoveanu. În timp ce „d.Mavrodi își sapă galeriile sale culturale pe sub pielea răbdătoare a țării, se cuibărește și prosperează…”

Opiniile lui Ion Vinea se schimbă, uneori. Dacă  întoarcerea și acțiunile regelui Carol al II-lea sunt salutate în toate articolele cu entuziasm, față de omul politic Nicolae Titulescu atitudinea critică se mai domolește, cu ocazia reluării relațiilor cu marea putere de la răsărit, când diplomatul a avut un rol important. Vinea îi critică pe liberali, dar pentru țărăniști are și, puține,  cuvinte de apreciere. În domeniul social și politic, uneori se înșală, sau dovedește naivitatea ziaristului încrezător în idealuri de egalitate, dreptate socială și viață în armonie, inclusiv între țări. Crede, de exemplu, că schimbarea unui partid cu celălalt ar rezolva problemele țării, enunțând stratificarea socială  conform  ideologiei sale: țărani, muncitori și intelectuali. Emite ideea obținerii bunei vecinătăți a țării , cu stingerea diferendelor, inclusiv teritoriale, tranșată printr-o diplomație mai maleabilă, contrazisă de evoluția evenimentelor istorice cu puțin de începerea celui de al doilea război mondial.

Numeroase personalități ale vremii apar în articolele lui Ion Vinea, jurnalistul neiertându-le greșelile sau apreciindu-le prestația: Iorga, Manoilescu, Argetoianu, Hitler, Mussolini, Roosevelt, Zelea Codreanu, Tătărăscu, regele bulgar Boris.

Acest nou volum de publicistică aduce în fața cititorului o lume dispărută, care seamănă, în multe privințe, cu lumea de astăzi, întocmirea culegerii de articole fiind o întreprindere științifică de mare acuratețe, incluzând o muncă susținută în arhive și biblioteci, răsfoind sute și mii de ziare și reviste  necunoscute astăzi, selectând titluri, coroborând date și evenimente, redactând note și comentarii pertinente. Astfel, se oferă o imagine completă a unui scriitor care a lăsat urme importante, vizibile până acum,  în literatura română. „ – Corneliu Vasile

Articole recomandate

LĂSAȚI UN MESAJ

Vă rugăm să introduceți comentariul dvs.!
Introduceți aici numele dvs.

Acest site folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.

Sunt permise comentariile oricărei persoane, fără discriminări pe criterii de rasă, sex, etnie, opţiune şi apartenenţă politică sau religioasă. Limbajul vulgar şi trivial în subsolul textelor nu este permis. Nu sunt permise opiniile calomnioase rasiste/şovine/xenofobe. Nu sunt permise atacuri la persoană în subsolurile textelor, ele sunt exclusiv pentru comentarii, critică literară, păreri despre text, dezbateri, etc. În caz contrar, ele vor fi scose din baza de date, fără nici o explicaţie din partea AgentiadeCarte. ro

(S)TOP CELE MAI BUNE CĂRȚI ALE ANULUI 2022

De 13 ani, AgențiadeCarte.ro propune un top anual al celor mai bune cărți. Pentru anul editorial 2022, echipa AgenţiadeCarte.ro a scanat nominalizările pentru Premiile Radio România Cultural, Observator Cultural, Ziarul de Iași, Ficțiunea OPTm și Gala Tinerilor Scriitori / Cartea de poezie a anului 2022, dar și propriile preferințe ale editorilor și colaboratorilor noștri. Astfel, propunem 85 de titluri pe care le considerăm semnificative pentru anul editorial 2022: 30 de cărți de poezie, 30 de cărți de proză, 10 cărți de critică, istorie și teorie literară, precum și 15 cărți de eseu, publicistică și memorialistică. Cititorii AgenţiadeCarte.ro pot vota și comenta titlurile alese de noi. Votul este deschis până la 31 august 2023, ora 23.00. Juriul Premiilor AgenţiadeCarte.ro este compus din scriitorii Florin Iaru, Cristian Teodorescu și Dan Mircea Cipariu (președintele asociației Euro CulturArt). Juriul va anunța, după închiderea votului pe agentiadecarte.ro, printr-un comunicat de presă, câștigătorii. Premiile, în valoare de 5000 lei, sunt finanțate de Ministerul Culturii.

(S)TOP CELE MAI BUNE CĂRȚI ALE ANULUI 2021

De 12 ani, AgențiadeCarte.ro propune un top anual al celor mai bune cărți. Pentru anul editorial 2021, echipa AgenţiadeCarte.ro a scanat nominalizările pentru Premiile Radio România Cultural, Observator Cultural, Ziarul de Iași și Gala Tinerilor Scriitori, dar și propriile preferințe ale editorilor și colaboratorilor noștri. Astfel, propunem 71 de titluri pe care le considerăm semnificative pentru anul editorial 2021:  30 de cărți de poezie, 20 de cărți de proză, 10 cărți de critică literară, istorie literară și teorie literară, precum și 11 cărți de eseu, publicistică și memorialistică. Cititorii AgenţiadeCarte.ro pot vota și comenta titlurile alese de noi. Votul este deschis până la 31 august 2022, ora 23.00.

(S)TOP CELE MAI BUNE CĂRȚI ALE ANULUI 2020

De 11 ani, AgențiadeCarte.ro propune un top anual al celor mai bune cărți. Pentru anul editorial 2020, echipa AgenţiadeCarte.ro a scanat nominalizările pentru Premiile Observator Cultural, Ziarul de Iași și Gala Tinerilor Scriitori, dar și propriile preferințe ale editorilor și colaboratorilor noștri. Astfel, propunem 74 de titluri pe care le considerăm semnificative pentru anul editorial 2020: 31 de cărți de poezie, 20 de cărți de proză, 10 cărți de critică literară, istorie literară și teorie literară, precum și 13 cărți de eseu, publicistică și memorialistică. Cititorii AgenţiadeCarte.ro pot vota și comenta titlurile alese de noi. Votul este deschis până la 31 august 2021, ora 23.00. După închiderea votului, într-un eveniment public, AgențiadeCarte.ro va premia cărțile ce vor întruni cele mai multe voturi ale publicului și ale unui juriu desemnat de Asociația Euro CulturArt. Vom acorda câte un premiu pentru fiecare secțiune a topului. (Dan Mircea Cipariu)

(S)TOP CELE MAI BUNE CĂRȚI ALE ANULUI 2019

De 10 ani, AgențiadeCarte.ro propune un top anual al celor mai bune cărți. Pentru anul editorial 2019, echipa AgenţiadeCarte.ro a scanat nominalizările pentru Premiile Radio România Cultural, Observator Cultural și Gala Tinerilor Scriitori, dar şi propriile preferinţe ale editorilor. Astfel, propunem câteva titluri pe care le considerăm semnificative pentru o viitoare istorie a literaturii române contemporane. Cititorii AgenţiadeCarte.ro pot vota și comenta titlurile alese de noi. Votul este deschis până la 31 august 2020, ora 23.00. După închiderea votului, într-un eveniment public, AgențiadeCarte.ro va premia cărțile ce vor întruni cele mai multe voturi ale publicului și ale unui juriu desemnat de Asociația Euro CulturArt. Vom acorda câte un premiu pentru fiecare secțiune a topului.

(S)TOP CELE MAI BUNE CĂRȚI ALE ANULUI 2018

În anul editorial 2018, au fost publicate câteva titluri semnificative pentru o viitoare istorie a literaturii române contemporane. Echipa AgenţiadeCarte.ro a scanat nominalizările pentru Premiile Radio România Cultural, Observator Cultural, Iocan și Gala Tinerilor Scriitori, dar şi propriile preferinţe ale editorilor. A rezultat o listă de propuneri pe care cititorii AgenţiadeCarte.ro o pot vota, comenta şi critica. Votul este deschis până la 31 august 2019, ora 23.00. După închiderea votului, într-un eveniment public, AgențiadeCarte.ro va premia cărțile ce vor întruni cele mai multe voturi ale publicului și ale unui juriu desemnat de Asociația Euro CulturArt. Vom acorda câte un premiu pentru fiecare secțiune a topului.

(S)TOP CELE MAI BUNE CĂRȚI ALE ANULUI 2017

În anul editorial 2017, au fost publicate câteva titluri semnificative pentru o viitoare istorie a literaturii române contemporane. Echipa AgenţiadeCarte.ro a scanat nominalizările pentru Premiile Radio România Cultural, Observator Cultural și Gala Tinerilor Scriitori, dar şi propriile preferinţe ale editorilor. A rezultat o listă de propuneri pe care cititorii AgenţiadeCarte.ro o pot vota, comenta şi critica. Votul este deschis până la 27 august 2018, ora 23.00. Pe 31 august 2018, de Ziua Limbii Române, într-un eveniment public, AgențiadeCarte.ro va premia cărțile ce vor întruni cele mai multe voturi. Vom acorda câte un premiu pentru fiecare secțiune a topului.

(S)TOP CELE MAI BUNE CĂRȚI ALE ANULUI 2016

Anul 2016 a propus câteva titluri semnificative pentru o viitoare istorie a literaturii române contemporane. Echipa AgenţiadeCarte.ro a scanat nominalizările pentru Premiile Radio România Cultural, Observator Cultural și Gala Tinerilor Scriitori, dar şi propriile preferinţe ale editorilor. A rezultat o listă de propuneri pe care cititorii AgenţiadeCarte.ro o pot vota, comenta şi critica. Votul este deschis până la 27 august 2017, ora 23.00.

(S)TOP CELE MAI BUNE CĂRŢI ALE ANULUI 2015

Anul 2015 a propus câteva titluri semnificative pentru o viitoare istorie a literaturii române contemporane. Echipa AgenţiadeCarte.ro a scanat nominalizările pentru Premiile Radio România Cultural, Observator Cultural, România literară, Gala Tinerilor Scriitori, dar şi propriile preferinţe ale editorilor. A rezultat o listă de propuneri pe care cititorii AgenţiadeCarte.ro o pot vota, comenta şi critica. Votul este deschis până la 15 mai 2016, ora 23.00.

(S)TOP CELE MAI BUNE CĂRŢI ALE ANULUI 2010

(S)TOP CELE MAI BUNE CĂRŢI ALE ANULUI 2010

Cotidianul cultural AgenţiadeCarte.ro este membru al Asociației Publicațiilor Literare și Editurilor din România (APLER)

 

Publicaţie culturală finanţată cu sprijinul Ministerului Culturii.

ISSN: 2248 – 1508