spot_img

Emil Constantinescu, invitat la „Întâlnirile SpectActor”

Duminică, 10 februarie 2013, de la ora 11:00, la Teatrul Național “Marin Sorescu”, Craiova, fostul președinte al României (1996-2000), prof. univ. dr. Emil Constantinescu va susține conferința “Ieșirea din labirint”, în cadrul Întâlnirilor SpectActor. Moderator, Nicolae Coande.

Din anul 2009 până în prezent la T.N. Marin Sorescu au susținut prelegeri pe diverse teme personalități precum: Ion Caramitru, Radu Beligan, Varujan Vosganian, Andrei Marga, Solomon Marcus, Răzvan Theodorescu, Matei Vișniec, Gabriela Adameșteanu, ASR Radu al României, Dan Grigore, Cristian Țopescu, Eugen Negrici, Florin Zamfirescu, Adrian Cioroianu, Adrian Streinu Cercel, Jean Askenasy, Dan C. Mihăilescu, Cristian Bădiliță, Dorel Vișan.

Emil Constantinescu s-a născut la 19 noiembrie 1939 la Tighina (astăzi Republica Moldova), ca fiu al unui inginer agronom originar din partea de sud a României. Este Doctor în Geologie al Universităţii Bucureşti; Doctor ès Sciences al Universităţii Duke, SUA. În prezent, este profesor la Şcoala Doctorală a Universităţii Bucureşti. În 1991–1992 a fost visiting professor la Universitatea Duke, SUA.

Autor a 12 cărţi de specialitate, dintre care „Mineralogy in the System of Earth Sciences” publicată la Imperial College Press, London, a fost lansată la Departamentul de Geologie al Universităţii Cambridge în prezenţa prof. John Deer, fost vicecancelor (rector) al Universităţii Cambridge. A publicat peste 60 de studii în cele mai importante reviste ştiinţifice din ţară şi din lume. Este membru de onoare şi membru ales al Societăţilor geologice şi mineralogice din Marea Britanie, Germania, SUA, Grecia, Japonia; al Societăţii de Geografie din Franţa şi al Societăţii „National Geographic” din SUA. A susţinut conferinţe la Universităţile Tübingen, München, Oxford, Stanford, Harvard, Berkeley, Columbia, Georgetown, Indiana, Rio de Janeiro, Buenos Aires, Lima, Sydney, Melbourne, Praga, Varşovia, Bratislava, Turku, Cairo, Lublin, Kiev.

Distins cu Premiul Academiei Române (1980); Palmas Academicas Marele Colan de Aur, conferit de Academia Braziliană de Litere, Rio de Janeiro (2000); medalii de aur şi onorifice ale Universităţii Comenius din Bratislava; Universităţii Caroline din Praga şi Universităţii din Sao Paolo; Medalia Arthur Bertrand, acordată de Academia de Ştiinţe, Institut de France; medalii conferite de Institutul Naţional de Ştiinţe şi Arte din Franţa, Universitatea Paris–Sorbonne şi Universitatea din Amsterdam; Premiul Omul de Stat European al Anului (1998), New York; Premiul Asociaţiei Barourilor Americane, Atlanta; Premiul Aristide Calvani, Paris; Premiul Centrului Democratic, Washington; Premiul European Coudenhove – Kalergi, Berna.

Este Doctor Honoris Causa al Universităţilor din Liège, Atena, Montréal, New Delhi, Beijing, Ankara, Sofia, Maribor, Chişinău, Bangkok, Astana şi al Ecole Normale Supérieure – Paris.

În planul activităţii civice se angajează, din decembrie 1989, împreună cu alţi colegi universitari şi intelectuali reputaţi în efortul de democratizare a României, în apărarea drepturilor şi libertăţilor fundamentale ale omului, în constituirea societăţii civile. S-a numărat printre personalităţile care, după violenţele comise împotriva profesorilor şi studenţilor de minerii care au invadat Bucureştiul în iunie 1990, au fondat asociaţia Solidaritatea Universitară al cărei purtător de cuvântnaţional a fost. Este membru-fondator şi vicepreşedinte al Alianţei Civice (1990-1996) şi preşedinte al Academiei Civice (1990-1993). A.C. şi Solidaritatea Universitară, împreună cu alte formaţiuni civice şi partide democratice, au format Convenţia Democratică din România (CDR), al cărui prim preşedinte, prin rotaţie, a fost (1991). La propunerea Solidarităţii Universitare şi Alianţei Civice a fost ales, în urma unui scrutin preliminar, candidat unic al CDR în alegerile prezidenţiale din 1992. A intrat în al doilea tur de scrutin şi a obţinut 38% din voturi în confruntarea cu preşedintele în funcţie, marcând prima mare victorie a opoziţiei democratice anticomuniste.

A fost președinte al CDR (1992-1996). Sub conducerea lui Emil Constantinescu, CDR a câştigat în 1996 alegerile locale şi parlamentare, iar Emil Constantinescu a fost ales, prin vot direct, Preşedintele României, pentru un mandat de patru ani.

În perioada mandatului său prezidenţial (1996 – 2000), România s-a angajat într-un larg proces de reformă în economie, justiţie şi administraţie. A fost accelerată privatizarea şi restructurarea industriei de stat. S-au adoptat legea de restituire a terenurilor agricole şi pădurilor confiscate de regimul comunist, legea de acces la dosarele întocmite de poliţia politică a fostului Departament de Securitate, legea bugetelor locale, legile de combatere a corupţiei şi a spălării banilor. Au fost modificate şi completate legea administraţiei locale, Codul penal, garanţiile pentru respectarea drepturilor omului în procesele penale şi civile. Ca mediator între autorităţile statului, Preşedintele Constantinescu a reuşit să solidarizeze forţele politice şi societatea civilă în depăşirea unor momente de criză guvernamentală, parlamentară şi socială, în soluţionarea unor probleme esenţiale privind regimul juridic al proprietăţii

Preşedintele Constantinescu a lansat, împreună cu preşedintele Bill Clinton la Bucureşti „Parteneriatul Strategic România-SUA” şi România a obţinut începerea negocierii de aderare la UE (Helsinki 1999) şi stabilirea unui număr de 36 de europarlamentari (Nisa 2000). Au fost substanţial îmbunătăţite relaţiile bilaterale de colaborare cu alte state, precum şi cooperarea trilaterală cu ţări învecinate, contribuind la stabilitatea Europei Centrale şi de Sud-Est. A iniţiat şi susţinut mari proiecte de dezvoltare a infrastructurii regionale „Renaşterea Drumului Mătăsii”, „România la Răscruce” şi transportul petrolului şi gazelor din Asia Centrală în Europa Centrală (conducta Constanţa-Trieste).

După terminarea mandatului prezidenţial (decembrie 2000), Emil Constantinescu şi-a reluat activitatea universitară şi demersurile pentru consolidarea rolului organizaţiilor neguvernamentale ca preşedinte al Asociaţiei pentru Educaţie Cetăţenească– ASPEC, al Fundaţiei Române pentru Democraţie – FRD (www.frd.org.ro)  şi preşedinte – fondator al Institutului pentru Cooperare Regională şi Prevenirea Conflictelor – INCOR (www.incor.ro).  În 2006 a lansat Forumul Generaţia Europeană XXI pentru a stimula formarea unei meritocraţii româneşti, tânără şi nouă, capabilă să impună cu demnitate identitatea noastră naţională la nivelele de vârf ale noii Europe (www.generatiaeuropeana.ro ). În 2008 a fondat Forumul Academic Român (www.far.org.ro), al cărui Board Internaţional include personalităţi marcante, printre care Boutros-Boutros Ghali, secretar general ONU (1992-1996), Frederico Major, director UNESCO (1987-1999), Ivo Slaus, preşedintele Academiei Mondiale pentru Artă şi Ştiinţă (2011-prezent).

Este membru fondator şi membru în Comitetul director al Clubului Politic Balcanic (2001-prezent), membru în board-ul directorilor Institutului East–West din New York (2001- 2008), în prezent director emeritus SUA; membru al Înaltului Consiliu al Organizaţiei Mondiale a Francofoniei (2003-2007); din 2006 membru în Board-ul Internaţional al Centrului Internaţional pentru Tranziţie Democratică (ICDT) de la Budapesta

Din 2007 co-chairman al World Justice Project, iar din 2008 unul din directorii WSJ.  În 2008 fondează împreună cu Lech Walesa, preşedintele Poloniei (1990-1995), Jelio Jelev, preşedintele Bulgariei (1990-1997), Frederik Willem de Klerk, preşedintele Africii de Sud (1989-1994), Kim Young-sam, preşedintele Republicii Coreea (1993-1998), Francisco Guillermo Flores Perez, preşedintele Republicii El Salvador (1999-2004) Forumul Noilor Democraţii.

Din 2009 este invitat permanent şi speaker la Oslo Freedom Forum. Din 2009 este membru în Board-ul Institutului pentru Diplomaţie Culturală (ICD) din Berlin, iar din 2011 este preşedintele Academiei de Diplomaţie Culturală din Berlin Din 2010 este membru în Comitetul Director Internaţional al Habitat for Humanity, una dintre cele mai mari organizaţii umanitare din lume, fondată de preşedintele Jimmy Carter.

Din 2010 felow al Academiei Mondiale de Artă şi Ştiinţă (WAAS). În 2011 este ales în Board of Trustees WAAS.

A fost invitat să facă parte din juriile care acordă importante premii internaţionale: Premiul european Coudenhove – Kalergi, Premiul Lech Walesa, Gdansk, Premiul Vaclav Havel pentru Disidenţă Creativă, Oslo Freedom Forum, Tesla Memorial Price, Global Round Table, Brusseles.

Articole recomandate

LĂSAȚI UN MESAJ

Vă rugăm să introduceți comentariul dvs.!
Introduceți aici numele dvs.

Acest site folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.

Sunt permise comentariile oricărei persoane, fără discriminări pe criterii de rasă, sex, etnie, opţiune şi apartenenţă politică sau religioasă. Limbajul vulgar şi trivial în subsolul textelor nu este permis. Nu sunt permise opiniile calomnioase rasiste/şovine/xenofobe. Nu sunt permise atacuri la persoană în subsolurile textelor, ele sunt exclusiv pentru comentarii, critică literară, păreri despre text, dezbateri, etc. În caz contrar, ele vor fi scose din baza de date, fără nici o explicaţie din partea AgentiadeCarte. ro

(S)TOP CELE MAI BUNE CĂRȚI ALE ANULUI 2022

De 13 ani, AgențiadeCarte.ro propune un top anual al celor mai bune cărți. Pentru anul editorial 2022, echipa AgenţiadeCarte.ro a scanat nominalizările pentru Premiile Radio România Cultural, Observator Cultural, Ziarul de Iași, Ficțiunea OPTm și Gala Tinerilor Scriitori / Cartea de poezie a anului 2022, dar și propriile preferințe ale editorilor și colaboratorilor noștri. Astfel, propunem 85 de titluri pe care le considerăm semnificative pentru anul editorial 2022: 30 de cărți de poezie, 30 de cărți de proză, 10 cărți de critică, istorie și teorie literară, precum și 15 cărți de eseu, publicistică și memorialistică. Cititorii AgenţiadeCarte.ro pot vota și comenta titlurile alese de noi. Votul este deschis până la 31 august 2023, ora 23.00. Juriul Premiilor AgenţiadeCarte.ro este compus din scriitorii Florin Iaru, Cristian Teodorescu și Dan Mircea Cipariu (președintele asociației Euro CulturArt). Juriul va anunța, după închiderea votului pe agentiadecarte.ro, printr-un comunicat de presă, câștigătorii. Premiile, în valoare de 5000 lei, sunt finanțate de Ministerul Culturii.

(S)TOP CELE MAI BUNE CĂRȚI ALE ANULUI 2021

De 12 ani, AgențiadeCarte.ro propune un top anual al celor mai bune cărți. Pentru anul editorial 2021, echipa AgenţiadeCarte.ro a scanat nominalizările pentru Premiile Radio România Cultural, Observator Cultural, Ziarul de Iași și Gala Tinerilor Scriitori, dar și propriile preferințe ale editorilor și colaboratorilor noștri. Astfel, propunem 71 de titluri pe care le considerăm semnificative pentru anul editorial 2021:  30 de cărți de poezie, 20 de cărți de proză, 10 cărți de critică literară, istorie literară și teorie literară, precum și 11 cărți de eseu, publicistică și memorialistică. Cititorii AgenţiadeCarte.ro pot vota și comenta titlurile alese de noi. Votul este deschis până la 31 august 2022, ora 23.00.

(S)TOP CELE MAI BUNE CĂRȚI ALE ANULUI 2020

De 11 ani, AgențiadeCarte.ro propune un top anual al celor mai bune cărți. Pentru anul editorial 2020, echipa AgenţiadeCarte.ro a scanat nominalizările pentru Premiile Observator Cultural, Ziarul de Iași și Gala Tinerilor Scriitori, dar și propriile preferințe ale editorilor și colaboratorilor noștri. Astfel, propunem 74 de titluri pe care le considerăm semnificative pentru anul editorial 2020: 31 de cărți de poezie, 20 de cărți de proză, 10 cărți de critică literară, istorie literară și teorie literară, precum și 13 cărți de eseu, publicistică și memorialistică. Cititorii AgenţiadeCarte.ro pot vota și comenta titlurile alese de noi. Votul este deschis până la 31 august 2021, ora 23.00. După închiderea votului, într-un eveniment public, AgențiadeCarte.ro va premia cărțile ce vor întruni cele mai multe voturi ale publicului și ale unui juriu desemnat de Asociația Euro CulturArt. Vom acorda câte un premiu pentru fiecare secțiune a topului. (Dan Mircea Cipariu)

(S)TOP CELE MAI BUNE CĂRȚI ALE ANULUI 2019

De 10 ani, AgențiadeCarte.ro propune un top anual al celor mai bune cărți. Pentru anul editorial 2019, echipa AgenţiadeCarte.ro a scanat nominalizările pentru Premiile Radio România Cultural, Observator Cultural și Gala Tinerilor Scriitori, dar şi propriile preferinţe ale editorilor. Astfel, propunem câteva titluri pe care le considerăm semnificative pentru o viitoare istorie a literaturii române contemporane. Cititorii AgenţiadeCarte.ro pot vota și comenta titlurile alese de noi. Votul este deschis până la 31 august 2020, ora 23.00. După închiderea votului, într-un eveniment public, AgențiadeCarte.ro va premia cărțile ce vor întruni cele mai multe voturi ale publicului și ale unui juriu desemnat de Asociația Euro CulturArt. Vom acorda câte un premiu pentru fiecare secțiune a topului.

(S)TOP CELE MAI BUNE CĂRȚI ALE ANULUI 2018

În anul editorial 2018, au fost publicate câteva titluri semnificative pentru o viitoare istorie a literaturii române contemporane. Echipa AgenţiadeCarte.ro a scanat nominalizările pentru Premiile Radio România Cultural, Observator Cultural, Iocan și Gala Tinerilor Scriitori, dar şi propriile preferinţe ale editorilor. A rezultat o listă de propuneri pe care cititorii AgenţiadeCarte.ro o pot vota, comenta şi critica. Votul este deschis până la 31 august 2019, ora 23.00. După închiderea votului, într-un eveniment public, AgențiadeCarte.ro va premia cărțile ce vor întruni cele mai multe voturi ale publicului și ale unui juriu desemnat de Asociația Euro CulturArt. Vom acorda câte un premiu pentru fiecare secțiune a topului.

(S)TOP CELE MAI BUNE CĂRȚI ALE ANULUI 2017

În anul editorial 2017, au fost publicate câteva titluri semnificative pentru o viitoare istorie a literaturii române contemporane. Echipa AgenţiadeCarte.ro a scanat nominalizările pentru Premiile Radio România Cultural, Observator Cultural și Gala Tinerilor Scriitori, dar şi propriile preferinţe ale editorilor. A rezultat o listă de propuneri pe care cititorii AgenţiadeCarte.ro o pot vota, comenta şi critica. Votul este deschis până la 27 august 2018, ora 23.00. Pe 31 august 2018, de Ziua Limbii Române, într-un eveniment public, AgențiadeCarte.ro va premia cărțile ce vor întruni cele mai multe voturi. Vom acorda câte un premiu pentru fiecare secțiune a topului.

(S)TOP CELE MAI BUNE CĂRȚI ALE ANULUI 2016

Anul 2016 a propus câteva titluri semnificative pentru o viitoare istorie a literaturii române contemporane. Echipa AgenţiadeCarte.ro a scanat nominalizările pentru Premiile Radio România Cultural, Observator Cultural și Gala Tinerilor Scriitori, dar şi propriile preferinţe ale editorilor. A rezultat o listă de propuneri pe care cititorii AgenţiadeCarte.ro o pot vota, comenta şi critica. Votul este deschis până la 27 august 2017, ora 23.00.

(S)TOP CELE MAI BUNE CĂRŢI ALE ANULUI 2015

Anul 2015 a propus câteva titluri semnificative pentru o viitoare istorie a literaturii române contemporane. Echipa AgenţiadeCarte.ro a scanat nominalizările pentru Premiile Radio România Cultural, Observator Cultural, România literară, Gala Tinerilor Scriitori, dar şi propriile preferinţe ale editorilor. A rezultat o listă de propuneri pe care cititorii AgenţiadeCarte.ro o pot vota, comenta şi critica. Votul este deschis până la 15 mai 2016, ora 23.00.

(S)TOP CELE MAI BUNE CĂRŢI ALE ANULUI 2010

(S)TOP CELE MAI BUNE CĂRŢI ALE ANULUI 2010

Cotidianul cultural AgenţiadeCarte.ro este membru al Asociației Publicațiilor Literare și Editurilor din România (APLER)

 

Publicaţie culturală finanţată cu sprijinul Ministerului Culturii.

ISSN: 2248 – 1508