De curând, a apărut numărul de februarie al revistei interculturale bilingve „Orizonturi culturale italo-române”, realizat de Afrodita Carmen Cionchin, director al revistei. Cititorii vor găsi materiale inedite despre „Opera deschisă” de Umberto Eco, despre primul volum al trilogiei „Trandafirul” de Gabriele D’Annunzio, informaţii şi aspecte ale emigraţiei italiene din regiunea Veneto, dialoguri între Laszlo Alexandru şi Ovidiu Pecican pe marginea „Purgatoriului” şi multe alte informaţii de actualitate culturală.
„Prezentăm cititorilor noutăţile pe care le aduce numărul din februarie al revistei interculturale bilingve „Orizonturi culturale italo-române / Orizzonti culturali italo-romeni”, înregistrată în Italia cu ISSN 2240-9645 şi accesibilă la adresele www.orizonturiculturale.ro şi www.orizzonticulturali.it.
Ediţia română se deschide cu o privire asupra felului în care Timișoara se pregătește pentru competiția Capitale Europene ale Culturii, care poate determina dezvoltarea și revigorarea orașului prin intermediul culturii. Totul într-un interviu cu Lavinia Simion, consilier în cadrul Direcţiei Comunicare, Compartimentul Instituţii Culturale de la Primăria Timişoara.
Horia Corneliu Cicortaş recenzează apoi volumul recent apărut „Accademia di Romania din Roma. 1922-2012”, care oferă cititorilor români, pentru prima oară în mod suficient de exhaustiv, „povestea” Școlii Române din Roma (Accademia di Romania). Este în pregătire şi versiunea italiană a cărţii.
În continuare, Leo Butnaru propune o cheie de lectură a „Operei deschise” a lui Umberto Eco din perspectiva „deschiderilor” pe care le aducea sub regimul sovietic.
Ela Iakab ne propune apoi o prezentare şi traducerea unui fragment din „Plăcerea”, primul dintre romanele trilogiei „Trandafirul” a lui Gabriele D’Annunzio.
O direcţie de interes a publicaţiei noastre o reprezintă cercetarea şi recuperarea memoriei istorice a emigraţiei italiene din România. O importantă contribuţie o aduce volumul italian Veneti in Romania de Roberto Scagno, Paolo Tomasella, Corina Ţucu, ce aprofundează un aspect al emigraţiei italiene din regiunea Veneto puţin explorat, vizând România. Ţara noastră a fost pentru câteva generaţii de emigranţi italieni o regiune în măsură să le ofere posibilităţi de creştere socială şi economică, până la instaurarea comunismului în 1948, care a dus la destrămarea comunităţilor rezidente.
Publicăm apoi partea a doua a dialogului dintre Laszlo Alexandru şi Ovidiu Pecican pe marginea „Purgatoriului”, pornind de la autoportretul pe care şi-l face Dante.
Urmează, în traducerea lui Geo Vasile, un grupaj de versuri semnate de Donatella Bisutti, poetă şi jurnalist profesionist, care a câştigat ediţia 2012 a Premiului literar Camaiore.
Sub titlul „Mereu arunc ceva din mine pentru a rămâne întreagă”, publicăm apoi un grupaj de versuri semnate de poeta şi traducătoarea Victoria Milescu.
George Popescu evocă întâlnirea cu artista Alice (Adelina di Sabatino di Diodoro), originară din Abruzzo.
Ediţia italiană debutează cu o prezentare a numărului monografic pe care prestigioasa revistă italiană „Humanitas” l-a dedicat în 2012 figurii lui Benjamin Fondane, prezentare realizată de coordonatoarea Alice Gonzi.
Gabriella Molcsan şi Antonio di Gennaro recenzează volumul Cioran in Italia (Aracne Editrice, 2012), care reuneşte intervenţiile de la congresul omonim organizat în 2011 la Roma, la Accademia di Romania, cu prilejul centenarului naşterii lui Emil Cioran.
Urmează un studiu semnat de Marisol Pezzutto şi dedicat unui subiect actual şi controversat precum manelele.
Propunem apoi o interesantă intervenţie despre experienţa profesională în Italia a Mariei Stefanache, regizor român care trăieşte de douăzeci de ani la Milano, unde a fondat un Centru de Producţii Teatrale.
În continuare, un fragment italian inedit din „Dilăr pentru o zi” de Andrei Ruse, cu o prezentare şi traducere de Mauro Barindi.
Publicăm apoi un studiu de Matteo Veronesi despre Marco Antonio Canini (1822-1891), lingvist, poet, traducător şi ideolog, figură pionieristică în ceea ce priveşte cunoaşterea culturii române în Italia.
În traducerea lui Giovanni Rotiroti, propunem un amplu poem de Zéno Bianu dedicat lui Paul Celan şi intitulat „Poema dei gradi” („Kaddish per Paul Celan”). Zéno Bianu este un scriitor francez de origine română, născut la Paris în 1950 din mamă franceză şi tată român, refugiat politic.
Filippo Salvatore de la Universitatea din Montreal, Canada, reinterpretează după circa patruzeci de ani filmul „Zabriskie Point” al marelui regizor Michelangelo Antonioni.
În încheiere, versiunea italiană a cronicii lui George Popescu dedicate artistei italiene Alice”.– Afrodita Carmen Cionchin, director al revistei
