spot_img

”Blândeţea scorpionului” de Simona-Grazia Dima, dezbătută la Filiala Timiş a Uniunii Scriitorilor din România

Vineri, 15 februarie 2013, în mijlocul unei audienţe numeroase (în rândul căreia se numărau personalităţi ale scrisului şi presei bănăţene, precum şi numeroşi iubitori de literatură), reunită în Sala cu lambriuri a revistei „Orizont” şi a Filialei Timiş a USR, a avut loc o pasionantă dezbatere în jurul volumului de eseuri critice al Simonei-Grazia Dima (Ed. Ideea Europeană, 2011), incitant intitulat ”Blândeţea scorpionului”. Întâlnirea a fost moderată de criticul Cornel Ungureanu, preşedintele filialei. Au vorbit Cornel Ungureanu, Viorel Marineasa, Adrian Dinu Rachieru, Lucian Alexiu, Ion Marin Almăjan, Eugen Bunaru, Tudor Creţu, Gheorghe Secheşan, Ştefan Ehling.

La începutul manifestării a fost ţinut un moment de reculegere pentru tatăl autoarei, Simion Dima (1930–2012), prestigiosul om de cultură timișorean, care, prin activitatea sa de jurnalist, editor şi scriitor, s-a numărat printre aceia care au „făcut istorie în viaţa intelectuală şi spirituală a Banatului” (Cornel Ungureanu); „ca absolvent al Universităţii din Bucureşti, a lucrat la revista „Contemporanul”, vreme de trei ani, înainte de a reveni în zona de vest, la Timişoara, unde, având o excelentă pregătire culturală, mult peste ceea ce se cerea de la un ziarist în acele ingrate vremuri ideologizate, nu a promovat literatura pe criterii politice, ci conform principiilor axiologice, nu ca pe o sarcină de serviciu, ci ca pe o vocaţie, devenind o personalitate culturală importantă a oraşului” (Ion Marin Almăjan). S-a bucurat de o atenţie specială şi activitatea excepţională de prozator, reporter şi redactor la revista „Orizont”, a scriitoarei şi jurnalistei Valentina Dima, soţia lui Simion Dima şi mamă a Simonei-Grazia Dima, colegă de revistă a multor scriitori timişoreni importanţi, om de mare caracter şi de inubliabilă charismă, care, deşi invitată la această întâlnire, nu a putut fi prezentă, în schimb a trimis o emoţionantă scrisoare, citită public de criticul Marian Odangiu.,

Au fost relevate calităţile de critic ale Simonei-Grazia Dima, „unul dintre cei mai activi scriitori de azi, poetă, critic literar, traducătoare” (Cornel Ungureanu), care, în viziunea aceluiaşi critic, „asemenea multor optzecişti reprezentativi, a dovedit că este dotată nu doar pentru poezie, ci şi pentru critică; citeşte până la capăt o carte, cu seriozitate, iar formulările ei sunt întotdeauna exacte şi la obiect, niciodată bombastice ori emfatice”. S-a remarcat faptul că volumul include şi scriitori timişoreni şi bănăţeni, priviţi şi analizaţi în context naţional, printre care se numără şi trei poeţi dispăruţi, Ion Chichere, Ion Monoran, Ioan Crăciun. „Opiniile critice ale S-GD despre Ion Monoran sunt printre cele mai frumoase pagini ce s-au scris despre el şi nu se va putea niciodată face abstracţie de ele” (Viorel Marineasa). Criticul Lucian Alexiu consideră Argumentul autoarei drept „nu numai un text excelent în sine, de o limpezime clasică, ci şi unul dintre cele mai puţin formaliste profesiuni de credinţă ale unui critic, menţionate într-un volum propriu; dar Simona-Grazia Dima rămâne în primul rând o poetă importantă, care are ce arăta – o operă şi merită astfel să se bucure de o mult mai mare atenţie din partea criticii”. Tudor Creţu relevă rolul jucat de autoare în cadrul cenaclului Euridice în anii 2000, unde, prezent fiind, a remarcat că „opiniile ei critice aveau greutate”; tânărului poet şi cărturar demersul autoarei i se pare asemănător „trasului cu puşca simultan pe două ţevi, având ca rezultat o dublă reverberaţie şi un amplu ecou multiplu, presupunând o cultură organic însuşită, vădită simultan în poezia şi critica S.-G. D; un volum de poeme ca Ultimul etrusc este dovada vizibilă a acestei înclinaţii duale, aceea de a alătura poeziei de autentică factură unei incursiuni bine fundamentate în trecutul cultural al umanităţii”; I. M Almăjan consideră titlul cărţii drept o formulă problematică, dezvoltând o teorie a scorpionului „ce nu poate fi blând, ci doar o întruchipare a răzbunării gratuite”, la care Viorel Marineasa citeşte şi comentează pasaje din cuvântul-înainte la volum, ce definesc scorpionul „ca pe un simbol al trăirii în paradox şi, deopotrivă, ca pe o emblemă a criticului, doar aparent aspru şi numai dintr-o iubire superioară, cea faţă de literatură; în această introducere, un text important pentru S.-G. D, ea explică sensul, pentru ea, ocupat de literatură în existenţa sa, precum şi formaţia ei culturală, evocând şi aportul unor maeştri spirituali, precum Eugen Todoran, o personalitate esenţială şi pentru mine, Daniel Vighi, ori pentru mulţi alţii din aceeaşi generaţie nu neapărat de vârstă, ci stilistică”; Adrian Dinu Rachieru o consideră pe „S.-G. D. o poetă importantă, despre care totuşi se scrie mult şi constant, iar scorpionul ei critic nu este eminamente blând, ci face loc, cu egală îndreptăţire, acolo unde consideră că este cazul, şi unor accente critice ferme”. Textele S.-G. D pot fi însă privite şi ca texte literare în sine, „ca o proză foarte bine scrisă, deseori mă întrebam ce citesc, critică sau pur şi simplu o creaţie complexă, poezie în proză ori proză de calitate, fluentă, învăluită şi în misterul poeziei, conţinând formulări memorabile; autoarea este foarte dotată şi pentru proză” (Viorel Marineasa). „Aşa cum relevă, în prezentările lor de pe coperta a patra, Livius Ciocârlie şi Daniel Cristea-Enache, S.-G. D are atuul de a fi poetă, creator şi, astfel, de a-i înţelege pe confraţi din unghiul procesului de creaţie; remarcabil mi s-a părut eseul dedicat Henriettei Yvonne Stahl, o prozatoare prea puţin studiată la noi, care, fără a fi creat numai capodopere, are o carură şi un ambitus europene” (Eugen Bunaru); Gheorghe Secheşan evidenţiază „complexitatea textelor Simonei-Grazia Dima, care se aseamănă unor straturi geologice suprapuse, lectura părând, după dezvelirea succesivă a fiecărui strat în parte, să nu se epuizeze niciodată, semn al artei autentice”. Prozatorul Ştefan Ehling este de părere că „autoarea are o formaţie culturală axată pe erudiţie, pe cunoaşterea marilor texte, iar critica pe care o face este reflectarea formaţiei sale în acest spirit”. Lucian Alexiu: „ceea ce face S.-G. D, lectura ei răbdătoare, serioasă, colegială, ni se pare un fapt de excepţie, când ea reprezintă de fapt normalitatea; văd în S.-G. D o reprezentantă a normalităţii în viaţa noastră literară, în sensul că ea promovează un climat pozitiv de atenţie colegială”.

În final, autoarea a rememorat cu emoţie traseul său intelectual şi spiritual, relaţia specială cu părinţii, rolul jucat în structurarea profilului ei creator de formaţia sa culturală timişoreană.

Articole recomandate

2 COMENTARII

  1. Felicitari! Se vede ca Timisoara este in continuare la inaltime si ca stie prea bine sa dea atentie creatorilor ei. Incep sa cred ca mai exista si alti scriitori decat Cartarescu, chiar daca nu sunt tradusi dincolo si daca nu si-au pus opera si glasul pe CD-urile postmoderniste.

  2. Sunt drepte prezentarile facute la Timisoara. Ma bucur pentru ecoul meritat de o voce substantiala (dubla in manifestarile ei, de poet si critic). Simona (Grazia Dima), felicitari!

LĂSAȚI UN MESAJ

Vă rugăm să introduceți comentariul dvs.!
Introduceți aici numele dvs.

Acest site folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.

Sunt permise comentariile oricărei persoane, fără discriminări pe criterii de rasă, sex, etnie, opţiune şi apartenenţă politică sau religioasă. Limbajul vulgar şi trivial în subsolul textelor nu este permis. Nu sunt permise opiniile calomnioase rasiste/şovine/xenofobe. Nu sunt permise atacuri la persoană în subsolurile textelor, ele sunt exclusiv pentru comentarii, critică literară, păreri despre text, dezbateri, etc. În caz contrar, ele vor fi scose din baza de date, fără nici o explicaţie din partea AgentiadeCarte. ro

(S)TOP CELE MAI BUNE CĂRȚI ALE ANULUI 2022

De 13 ani, AgențiadeCarte.ro propune un top anual al celor mai bune cărți. Pentru anul editorial 2022, echipa AgenţiadeCarte.ro a scanat nominalizările pentru Premiile Radio România Cultural, Observator Cultural, Ziarul de Iași, Ficțiunea OPTm și Gala Tinerilor Scriitori / Cartea de poezie a anului 2022, dar și propriile preferințe ale editorilor și colaboratorilor noștri. Astfel, propunem 85 de titluri pe care le considerăm semnificative pentru anul editorial 2022: 30 de cărți de poezie, 30 de cărți de proză, 10 cărți de critică, istorie și teorie literară, precum și 15 cărți de eseu, publicistică și memorialistică. Cititorii AgenţiadeCarte.ro pot vota și comenta titlurile alese de noi. Votul este deschis până la 31 august 2023, ora 23.00. Juriul Premiilor AgenţiadeCarte.ro este compus din scriitorii Florin Iaru, Cristian Teodorescu și Dan Mircea Cipariu (președintele asociației Euro CulturArt). Juriul va anunța, după închiderea votului pe agentiadecarte.ro, printr-un comunicat de presă, câștigătorii. Premiile, în valoare de 5000 lei, sunt finanțate de Ministerul Culturii.

(S)TOP CELE MAI BUNE CĂRȚI ALE ANULUI 2021

De 12 ani, AgențiadeCarte.ro propune un top anual al celor mai bune cărți. Pentru anul editorial 2021, echipa AgenţiadeCarte.ro a scanat nominalizările pentru Premiile Radio România Cultural, Observator Cultural, Ziarul de Iași și Gala Tinerilor Scriitori, dar și propriile preferințe ale editorilor și colaboratorilor noștri. Astfel, propunem 71 de titluri pe care le considerăm semnificative pentru anul editorial 2021:  30 de cărți de poezie, 20 de cărți de proză, 10 cărți de critică literară, istorie literară și teorie literară, precum și 11 cărți de eseu, publicistică și memorialistică. Cititorii AgenţiadeCarte.ro pot vota și comenta titlurile alese de noi. Votul este deschis până la 31 august 2022, ora 23.00.

(S)TOP CELE MAI BUNE CĂRȚI ALE ANULUI 2020

De 11 ani, AgențiadeCarte.ro propune un top anual al celor mai bune cărți. Pentru anul editorial 2020, echipa AgenţiadeCarte.ro a scanat nominalizările pentru Premiile Observator Cultural, Ziarul de Iași și Gala Tinerilor Scriitori, dar și propriile preferințe ale editorilor și colaboratorilor noștri. Astfel, propunem 74 de titluri pe care le considerăm semnificative pentru anul editorial 2020: 31 de cărți de poezie, 20 de cărți de proză, 10 cărți de critică literară, istorie literară și teorie literară, precum și 13 cărți de eseu, publicistică și memorialistică. Cititorii AgenţiadeCarte.ro pot vota și comenta titlurile alese de noi. Votul este deschis până la 31 august 2021, ora 23.00. După închiderea votului, într-un eveniment public, AgențiadeCarte.ro va premia cărțile ce vor întruni cele mai multe voturi ale publicului și ale unui juriu desemnat de Asociația Euro CulturArt. Vom acorda câte un premiu pentru fiecare secțiune a topului. (Dan Mircea Cipariu)

(S)TOP CELE MAI BUNE CĂRȚI ALE ANULUI 2019

De 10 ani, AgențiadeCarte.ro propune un top anual al celor mai bune cărți. Pentru anul editorial 2019, echipa AgenţiadeCarte.ro a scanat nominalizările pentru Premiile Radio România Cultural, Observator Cultural și Gala Tinerilor Scriitori, dar şi propriile preferinţe ale editorilor. Astfel, propunem câteva titluri pe care le considerăm semnificative pentru o viitoare istorie a literaturii române contemporane. Cititorii AgenţiadeCarte.ro pot vota și comenta titlurile alese de noi. Votul este deschis până la 31 august 2020, ora 23.00. După închiderea votului, într-un eveniment public, AgențiadeCarte.ro va premia cărțile ce vor întruni cele mai multe voturi ale publicului și ale unui juriu desemnat de Asociația Euro CulturArt. Vom acorda câte un premiu pentru fiecare secțiune a topului.

(S)TOP CELE MAI BUNE CĂRȚI ALE ANULUI 2018

În anul editorial 2018, au fost publicate câteva titluri semnificative pentru o viitoare istorie a literaturii române contemporane. Echipa AgenţiadeCarte.ro a scanat nominalizările pentru Premiile Radio România Cultural, Observator Cultural, Iocan și Gala Tinerilor Scriitori, dar şi propriile preferinţe ale editorilor. A rezultat o listă de propuneri pe care cititorii AgenţiadeCarte.ro o pot vota, comenta şi critica. Votul este deschis până la 31 august 2019, ora 23.00. După închiderea votului, într-un eveniment public, AgențiadeCarte.ro va premia cărțile ce vor întruni cele mai multe voturi ale publicului și ale unui juriu desemnat de Asociația Euro CulturArt. Vom acorda câte un premiu pentru fiecare secțiune a topului.

(S)TOP CELE MAI BUNE CĂRȚI ALE ANULUI 2017

În anul editorial 2017, au fost publicate câteva titluri semnificative pentru o viitoare istorie a literaturii române contemporane. Echipa AgenţiadeCarte.ro a scanat nominalizările pentru Premiile Radio România Cultural, Observator Cultural și Gala Tinerilor Scriitori, dar şi propriile preferinţe ale editorilor. A rezultat o listă de propuneri pe care cititorii AgenţiadeCarte.ro o pot vota, comenta şi critica. Votul este deschis până la 27 august 2018, ora 23.00. Pe 31 august 2018, de Ziua Limbii Române, într-un eveniment public, AgențiadeCarte.ro va premia cărțile ce vor întruni cele mai multe voturi. Vom acorda câte un premiu pentru fiecare secțiune a topului.

(S)TOP CELE MAI BUNE CĂRȚI ALE ANULUI 2016

Anul 2016 a propus câteva titluri semnificative pentru o viitoare istorie a literaturii române contemporane. Echipa AgenţiadeCarte.ro a scanat nominalizările pentru Premiile Radio România Cultural, Observator Cultural și Gala Tinerilor Scriitori, dar şi propriile preferinţe ale editorilor. A rezultat o listă de propuneri pe care cititorii AgenţiadeCarte.ro o pot vota, comenta şi critica. Votul este deschis până la 27 august 2017, ora 23.00.

(S)TOP CELE MAI BUNE CĂRŢI ALE ANULUI 2015

Anul 2015 a propus câteva titluri semnificative pentru o viitoare istorie a literaturii române contemporane. Echipa AgenţiadeCarte.ro a scanat nominalizările pentru Premiile Radio România Cultural, Observator Cultural, România literară, Gala Tinerilor Scriitori, dar şi propriile preferinţe ale editorilor. A rezultat o listă de propuneri pe care cititorii AgenţiadeCarte.ro o pot vota, comenta şi critica. Votul este deschis până la 15 mai 2016, ora 23.00.

(S)TOP CELE MAI BUNE CĂRŢI ALE ANULUI 2010

(S)TOP CELE MAI BUNE CĂRŢI ALE ANULUI 2010

Cotidianul cultural AgenţiadeCarte.ro este membru al Asociației Publicațiilor Literare și Editurilor din România (APLER)

 

Publicaţie culturală finanţată cu sprijinul Ministerului Culturii.

ISSN: 2248 – 1508