spot_img

“Militarul fanfaron” – o comedie antică, un spectacol modern!

La Teatrul Masca se joacă “Militarul fanfaron” (Miles Gloriosus), adaptare a unei piese semnificative pentru opera lui Plaut.(1) Comic de situație dar și de limbaj. Umor cerebral dar și burlesc. Jocuri de cuvinte, înlocuiri de semnificații, parodie, ironie, aventură. „Prin răsturnarea normei aristotelice a dramei, Plaut instituie dramatizarea ludică a cunoscutului, prin salturi neverosimile pitoresti și dinamice, realizate de personaje arhetipale, caricaturizate, specifice unui teatru festiv și, implicit, comediei realist-burlești din oricare vreme.“(2)

Actorii și-au făcut apariția brusc, neașteptat, prin foaier, strecurându-se vocal în sala de spectacol, invitând, astfel, publicul însuși să deschidă porțile spre ʽtărâmul oglinzilorʼ. Ieșind din tiparul clasic, actorii au fost cei care și-au așteptat spectatorii pe fond de zumzet al scenei – indicație că piesa se joacă de multă vreme într-un continuum cu care noi, spectatorii din acest prezent, ne-am intersectat pentru un răstimp.

Dialog al umbrelor vii. Pentru o clipă, tăcerea se așterne: „soarele ne trage la somn…“, se aude, deși deocamdată întunericul rămâne adânc. În somnul simțurilor obișnuite se trezesc cele neobișnuite. Actorii se ascund în spatele umbrelelor negre pe care le rotesc ca pe niște roți ale vieții, aducându-ne aminte să băgăm de seamă. Roțile propriilor vieți: ale lor, ale noastre. Costumele negre de înotători sugerează trecerea inițiatică prin apele întunecate ale timpurilor, spre înțelegerea rostului de a fi. Lumina devenirii este orbitoare, personajele au nevoie de ochelarii subacvatici pentru a-si proteja ochii fizici.

Efes, peisaj marin. Negrul alternează cu albul într-o sugerare de yin și yang. Există o semantică a spațiului, caracteristică pieselor plautine. Sunetul este important, la fel și gesturile. Expresivitatea este a doua natură pentru actorii Teatrului Masca. IUBIREA plutește într-o antigravitație selenară…

Militarul fanfaron, ridiculizatul Pyrgopolinices, este desăvârșit interpretat de actorul Valentin Mihalache. Fost mercenar, deloc deștept, cu comportament copilăresc dar aflat permanent în căutare de noi aventuri erotice, Pyrgopolinices își atribuie nu numai merite de vitejie ci și de frumusețe; acea vitejie și acea frumusețe care, crede el, trezesc dorințele tuturor femeilor. „Pyrgopolinices  este structurat ca arhetipul căpitanilor burlești din teatrul comic medieval, dar și al lui Don Quijote și Cyrano de Bergerac al lui Rostand.“(3)

Departe de a fi statice, rolurile se creează, complice, unele pe altele. Personajele sunt variate, de la cooperantul Periplectomenus (Cosmin Crețu), la inteligentul Palaestrio (Aurel Sandu), la naivul Sceledrus (Sebastian Ghiță). Femeia, în piesă, este IUBIRE, mlădiere, explozie de energie. De altfel, IUBIREA despre care regizorul Mihai Mălaimare vorbește și în acest spectacol este „cel mai fascinant accelerator de particole“. Atunci și acum, femeia provoacă „slăbiciune întăritoare… frumoasa are acest efect asupra bărbatului“, recunoaște chiar militarul fanfaron.

Palaestrio, jucat magistral de talentatul Aurel Sandu, are dublu rol: se adresează direct spectatorilor anunțând etapele acțiunii, ca un autentic narator desprins din umbra vreunui amfiteatru al Greciei antice, conducându-i prin labirintul intrigii pe care el însuși o construiește. Palaestrio este, deci, și arhitectul poveștii. În confirmare, bufnița neagră imprimată, simbolic, pe plastronul costumului său alb amintește de vechea credință a magicei lumini interioare care-i conferă abilitatea de a domina, prin clarviziune, întunericul.

“Militarul fanfaron”, un spectacol-experiență, multivalent. Muzică, acrobație, coregrafie și scenografie de music-hall. Interpretare pe măsură. Viziune regizorală nouă, aer proaspăt. Mihai Mălaimare este un regizor care știe cum să trezească expresivitatea conștientă a actorului, pentru a-l deschide pulsațiilor venite dinspre spectator.

Spectatorul din rândul patru,

Cristina Poterășoiu

(1) Plaut (Titus Maccius Plautus) este considerat părintele comediei latine, prin cele douăzeci de piese de teatru care au supraviețuit timpului:

Comedia măgarilor; Ulcica; Prizonierii; Gărgăriţa; Casina; Cutiuţa cu jucării; Epidicus; Bacchidele; Casa cu stafii; Gemenii; Militarul fanfaron; Amphitryon; Pseudolus; Negustorul; Micul cartaginez; Persanul; Odgonul; Trei bănuţi; Bădăranul; Săculeţul de călătorie
(sursa: Eugen Cizek, “Istoria literaturii latine”)

(2) Traian Diaconescu

(3) Eugen Cizek, “Istoria literaturii latine”

Credit foto 1 și foto 2 – Teatrul Masca

Articole recomandate

1 COMENTARIU

  1. […] “Militarul fanfaron”, un spectacol-experiență, multivalent. Muzică, acrobație, coregrafie și scenografie de music-hall. Interpretare pe măsură. Viziune regizorală nouă, aer proaspăt. Mihai Mălaimare este un regizor care știe cum să trezească expresivitatea conștientă a actorului, pentru a-l deschide pulsațiilor venite dinspre spectator. (spectatorul din rândul patru, Cristina Poterășoiu întreaga cronică AICI) […]

LĂSAȚI UN MESAJ

Vă rugăm să introduceți comentariul dvs.!
Introduceți aici numele dvs.

Acest site folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.

Sunt permise comentariile oricărei persoane, fără discriminări pe criterii de rasă, sex, etnie, opţiune şi apartenenţă politică sau religioasă. Limbajul vulgar şi trivial în subsolul textelor nu este permis. Nu sunt permise opiniile calomnioase rasiste/şovine/xenofobe. Nu sunt permise atacuri la persoană în subsolurile textelor, ele sunt exclusiv pentru comentarii, critică literară, păreri despre text, dezbateri, etc. În caz contrar, ele vor fi scose din baza de date, fără nici o explicaţie din partea AgentiadeCarte. ro

(S)TOP CELE MAI BUNE CĂRȚI ALE ANULUI 2022

De 13 ani, AgențiadeCarte.ro propune un top anual al celor mai bune cărți. Pentru anul editorial 2022, echipa AgenţiadeCarte.ro a scanat nominalizările pentru Premiile Radio România Cultural, Observator Cultural, Ziarul de Iași, Ficțiunea OPTm și Gala Tinerilor Scriitori / Cartea de poezie a anului 2022, dar și propriile preferințe ale editorilor și colaboratorilor noștri. Astfel, propunem 85 de titluri pe care le considerăm semnificative pentru anul editorial 2022: 30 de cărți de poezie, 30 de cărți de proză, 10 cărți de critică, istorie și teorie literară, precum și 15 cărți de eseu, publicistică și memorialistică. Cititorii AgenţiadeCarte.ro pot vota și comenta titlurile alese de noi. Votul este deschis până la 31 august 2023, ora 23.00. Juriul Premiilor AgenţiadeCarte.ro este compus din scriitorii Florin Iaru, Cristian Teodorescu și Dan Mircea Cipariu (președintele asociației Euro CulturArt). Juriul va anunța, după închiderea votului pe agentiadecarte.ro, printr-un comunicat de presă, câștigătorii. Premiile, în valoare de 5000 lei, sunt finanțate de Ministerul Culturii.

(S)TOP CELE MAI BUNE CĂRȚI ALE ANULUI 2021

De 12 ani, AgențiadeCarte.ro propune un top anual al celor mai bune cărți. Pentru anul editorial 2021, echipa AgenţiadeCarte.ro a scanat nominalizările pentru Premiile Radio România Cultural, Observator Cultural, Ziarul de Iași și Gala Tinerilor Scriitori, dar și propriile preferințe ale editorilor și colaboratorilor noștri. Astfel, propunem 71 de titluri pe care le considerăm semnificative pentru anul editorial 2021:  30 de cărți de poezie, 20 de cărți de proză, 10 cărți de critică literară, istorie literară și teorie literară, precum și 11 cărți de eseu, publicistică și memorialistică. Cititorii AgenţiadeCarte.ro pot vota și comenta titlurile alese de noi. Votul este deschis până la 31 august 2022, ora 23.00.

(S)TOP CELE MAI BUNE CĂRȚI ALE ANULUI 2020

De 11 ani, AgențiadeCarte.ro propune un top anual al celor mai bune cărți. Pentru anul editorial 2020, echipa AgenţiadeCarte.ro a scanat nominalizările pentru Premiile Observator Cultural, Ziarul de Iași și Gala Tinerilor Scriitori, dar și propriile preferințe ale editorilor și colaboratorilor noștri. Astfel, propunem 74 de titluri pe care le considerăm semnificative pentru anul editorial 2020: 31 de cărți de poezie, 20 de cărți de proză, 10 cărți de critică literară, istorie literară și teorie literară, precum și 13 cărți de eseu, publicistică și memorialistică. Cititorii AgenţiadeCarte.ro pot vota și comenta titlurile alese de noi. Votul este deschis până la 31 august 2021, ora 23.00. După închiderea votului, într-un eveniment public, AgențiadeCarte.ro va premia cărțile ce vor întruni cele mai multe voturi ale publicului și ale unui juriu desemnat de Asociația Euro CulturArt. Vom acorda câte un premiu pentru fiecare secțiune a topului. (Dan Mircea Cipariu)

(S)TOP CELE MAI BUNE CĂRȚI ALE ANULUI 2019

De 10 ani, AgențiadeCarte.ro propune un top anual al celor mai bune cărți. Pentru anul editorial 2019, echipa AgenţiadeCarte.ro a scanat nominalizările pentru Premiile Radio România Cultural, Observator Cultural și Gala Tinerilor Scriitori, dar şi propriile preferinţe ale editorilor. Astfel, propunem câteva titluri pe care le considerăm semnificative pentru o viitoare istorie a literaturii române contemporane. Cititorii AgenţiadeCarte.ro pot vota și comenta titlurile alese de noi. Votul este deschis până la 31 august 2020, ora 23.00. După închiderea votului, într-un eveniment public, AgențiadeCarte.ro va premia cărțile ce vor întruni cele mai multe voturi ale publicului și ale unui juriu desemnat de Asociația Euro CulturArt. Vom acorda câte un premiu pentru fiecare secțiune a topului.

(S)TOP CELE MAI BUNE CĂRȚI ALE ANULUI 2018

În anul editorial 2018, au fost publicate câteva titluri semnificative pentru o viitoare istorie a literaturii române contemporane. Echipa AgenţiadeCarte.ro a scanat nominalizările pentru Premiile Radio România Cultural, Observator Cultural, Iocan și Gala Tinerilor Scriitori, dar şi propriile preferinţe ale editorilor. A rezultat o listă de propuneri pe care cititorii AgenţiadeCarte.ro o pot vota, comenta şi critica. Votul este deschis până la 31 august 2019, ora 23.00. După închiderea votului, într-un eveniment public, AgențiadeCarte.ro va premia cărțile ce vor întruni cele mai multe voturi ale publicului și ale unui juriu desemnat de Asociația Euro CulturArt. Vom acorda câte un premiu pentru fiecare secțiune a topului.

(S)TOP CELE MAI BUNE CĂRȚI ALE ANULUI 2017

În anul editorial 2017, au fost publicate câteva titluri semnificative pentru o viitoare istorie a literaturii române contemporane. Echipa AgenţiadeCarte.ro a scanat nominalizările pentru Premiile Radio România Cultural, Observator Cultural și Gala Tinerilor Scriitori, dar şi propriile preferinţe ale editorilor. A rezultat o listă de propuneri pe care cititorii AgenţiadeCarte.ro o pot vota, comenta şi critica. Votul este deschis până la 27 august 2018, ora 23.00. Pe 31 august 2018, de Ziua Limbii Române, într-un eveniment public, AgențiadeCarte.ro va premia cărțile ce vor întruni cele mai multe voturi. Vom acorda câte un premiu pentru fiecare secțiune a topului.

(S)TOP CELE MAI BUNE CĂRȚI ALE ANULUI 2016

Anul 2016 a propus câteva titluri semnificative pentru o viitoare istorie a literaturii române contemporane. Echipa AgenţiadeCarte.ro a scanat nominalizările pentru Premiile Radio România Cultural, Observator Cultural și Gala Tinerilor Scriitori, dar şi propriile preferinţe ale editorilor. A rezultat o listă de propuneri pe care cititorii AgenţiadeCarte.ro o pot vota, comenta şi critica. Votul este deschis până la 27 august 2017, ora 23.00.

(S)TOP CELE MAI BUNE CĂRŢI ALE ANULUI 2015

Anul 2015 a propus câteva titluri semnificative pentru o viitoare istorie a literaturii române contemporane. Echipa AgenţiadeCarte.ro a scanat nominalizările pentru Premiile Radio România Cultural, Observator Cultural, România literară, Gala Tinerilor Scriitori, dar şi propriile preferinţe ale editorilor. A rezultat o listă de propuneri pe care cititorii AgenţiadeCarte.ro o pot vota, comenta şi critica. Votul este deschis până la 15 mai 2016, ora 23.00.

(S)TOP CELE MAI BUNE CĂRŢI ALE ANULUI 2010

(S)TOP CELE MAI BUNE CĂRŢI ALE ANULUI 2010

Cotidianul cultural AgenţiadeCarte.ro este membru al Asociației Publicațiilor Literare și Editurilor din România (APLER)

 

Publicaţie culturală finanţată cu sprijinul Ministerului Culturii.

ISSN: 2248 – 1508