spot_img

“Transcrieri familiare” de Mircea şi Anca Băduţ

De curând, la Editura 3D ARTE a apărut volumul “Transcrieri familiare” de Mircea şi Anca Băduţ.

„Tată şi fiică – iată formula inedită de co-autorat pe care o propune cartea de faţă. (El, inginer, 45 de ani; fiica, elevă, 17 ani.)

Având stiluri diferite – atât în formă, cât, mai ales, în idei –, scriiturile lor sunt cuprinse aici într-o alternanţă ce conferă tonicitate lecturii. Veţi întâlni când povestiri fantastice, când poeme lirice, când descrieri cvasi-ştiinţifice, când evaziuni onirice, când eseuri psiho-sociale sau filosofice, când piese ca de jurnal intim. Când dialoguri epice, când monologuri introspective. Rând pe rând, povestirile şi poeziile lor sunt fie provocatoare, fie recesive, fie narative sau descriptive, fie psihedelice sau eliptice.

Dacă în prima jumătate a cărţii contrapunctul acesta stilistic şi ideatic (rezultat prin alternarea scriiturilor celor doi autori) se ‘joacă’ în domeniul ficţional, în partea a doua tatăl deviază un pic din zona beletristică, luându-se la trântă (oarecum donquijotesc) cu o serie de idei psihologice, antropologice, sociologice sau chiar filosofice (fie idei din gama celor care ne frământă cotidian, fie din cele ce ni se nasc doar la ocazii mai deosebite de analiză/introspecţie).

De cealaltă parte, a doua jumătate a cărţii prilejuieşte fiicei să-şi exprime gândurile/senzaţiile şi în versuri. Lirica din aceste piese nu se depărtează mult ca substanţă de cea a poemelor în proză, dar devine, firesc, mai densă, aducând cititorului provocări de alt nivel.

Contrastul dintre “firele” cu care cei doi scriitori împletesc volumul rămâne plăcut de-alungul întregului lor experiment literar (pentru că – s-o recunoaştem! – cartea de faţă e un experiment inedit la care autorii vor să ne facă părtaşi).

Credem că volumul îi va împăca atât pe cei atraşi de beletristică cât şi pe cei ce gustă provocările mai cerebrale.

Un critic literar în devenire scria după contactul cu primele texte ale Ancăi Băduţ„Ficţiunile (ei) constituie o tablă în pătrăţele pe care se plimbă gândurile, făcând să se învârtă o roată a destinului. Un joc al minţii care presupune o luptă între interior şi exterior, un suflet care se trezeşte la viaţă cu dorinţe fireşti. Dobândirea puterilor de către eul tutelar presupune biruinţa lui asupra dorinţelor sacrificate. Poemele stau sub semnul restabilirii ordinii interioare pentru care Nebunul, ca într-un joc de şah, va fi crucificat.” Sau, în particular despre ‘Viaţă într-un suflet’: “o reîntoarcere la mistică (ce) conduce aici la împăcarea ca experienţă descoperitoare a centrului existenţei, convertită într-o teologie a iubirii juvenile menite să unească, să dezbine, să asigure vidul acela iniţiatic spre care se călătoreşte prin reguli care nici măcar nu există”. Dar aceeaşi doamnă Gina Agapie ne avertizează că – în ciuda vârstei fragede – nu avem în faţă un autor simplu: „Receptorul se luptă şi el cu ţesătura textului. La cine se află de altfel cel mai important fir al (Ariadnei) acestei opere literare?”.

Destul de! aş spune.

Dar adaug totuşi o idee. Aceea că intuim ceva structural dincolo de unda morbidă ce am putea-o simţi la primul contact cu scrierile semnate Anca Băduţ. Întâlnim aici un pesimism paradoxal, diametral opus celui bacovian, închegat cu mult optimism subliminal. Ea vede/simte suferinţă, nu decadenţă; ne transmite de fapt speranţă, nu blazare. Interesant este că lirismul Ancăi nu se derulează (muzicalmente spus) într-un ritm lent, de abandon. Nu întrevedem blazajul din luciul unui lac înaintea zorilor plumburii de noiembrie, ci mai degrabă freamătul mării sub o lună chopiniană. Allegro, deci. (Ma non troppo.)

Imaginea muzicală sugerată de proza lui Mircea Băduţ? (Aici e simplu:) Rockul progresiv din prima parte alunecă mai apoi în jazz.

Dacă ar fi să-i reproşez ceva aş spune că el păcătuiește uneori prin formulări un pic prea explicite, prea logice, rămânând cumva tributar stilului tehnic practicat în cealaltă preocupare culturală. (O putem vedea ca pe o deformare profesională: a scris multe cărţi şi articole tehnico-ştiinţifice, majoritatea beneficiind de o stilistică deosebit de fluentă. De altfel, stilul scriitoricesc şi abordarea originală au făcut ca unele dintre cărţile sale tehnice – precum “Calculatorul în trei timpi” (Editura Polirom, Iaşi) – să aibă succes.)

Dacă la ceea ce scrie Anca Băduţ în această colecţie putem identifica oarece liniaritate (de inspiraţie, de preocupări), în piesele de proză ficţională ale tatălui accentul oscilează între idee (abstractă, raţională, practică – deci experimentată/experimentabilă de toată omenirea) şi trăire (emoţională/privată). Iar experimentele de „filosofie administrativă” (cum ironic le numeşte pe undeva) din partea a doua a volumului – disperse şi ele prin idei/teme –, revelează un spirit neliniștit, aflat în continuă căutare. Mai mult, deseori vom întâlni punţi între cele două lumi (beletristică şi respectiv non-ficţională): şarje cerebrale în povestirile ficţionale, şi respectiv sensibilităţi lirice presărate în eseuri.

Am să închei în nota ludică a paralelei muzicale comise anterior. Împletirea alternantă a celor doi autori îmi aminteşte de un comentariu auzit odinioară la “Radio 3” despre alternanţa compoziţiilor John Lennon şi Paul McCartney din ultimele albume Beatles: (citez aproximativ, aşa cum îmi vin din memorie cuvintele lui Florin Silviu Ursulescu) „după experimentele electro-futuriste ale lui Lennon, melodiile lui McCartney veneau pentru ascultător reconfortante ca un pahar cu lapte”. Totuşi în cazul nostru, (cartea ajungând) într-o lume cu semnificativă diversitate cum este societatea noastră, nu ne putem hazarda să afirmăm care dintre autori este John şi care Paul.” (editorii, Prefaţă)

Articole recomandate

LĂSAȚI UN MESAJ

Vă rugăm să introduceți comentariul dvs.!
Introduceți aici numele dvs.

Acest site folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.

Sunt permise comentariile oricărei persoane, fără discriminări pe criterii de rasă, sex, etnie, opţiune şi apartenenţă politică sau religioasă. Limbajul vulgar şi trivial în subsolul textelor nu este permis. Nu sunt permise opiniile calomnioase rasiste/şovine/xenofobe. Nu sunt permise atacuri la persoană în subsolurile textelor, ele sunt exclusiv pentru comentarii, critică literară, păreri despre text, dezbateri, etc. În caz contrar, ele vor fi scose din baza de date, fără nici o explicaţie din partea AgentiadeCarte. ro

(S)TOP CELE MAI BUNE CĂRȚI ALE ANULUI 2022

De 13 ani, AgențiadeCarte.ro propune un top anual al celor mai bune cărți. Pentru anul editorial 2022, echipa AgenţiadeCarte.ro a scanat nominalizările pentru Premiile Radio România Cultural, Observator Cultural, Ziarul de Iași, Ficțiunea OPTm și Gala Tinerilor Scriitori / Cartea de poezie a anului 2022, dar și propriile preferințe ale editorilor și colaboratorilor noștri. Astfel, propunem 85 de titluri pe care le considerăm semnificative pentru anul editorial 2022: 30 de cărți de poezie, 30 de cărți de proză, 10 cărți de critică, istorie și teorie literară, precum și 15 cărți de eseu, publicistică și memorialistică. Cititorii AgenţiadeCarte.ro pot vota și comenta titlurile alese de noi. Votul este deschis până la 31 august 2023, ora 23.00. Juriul Premiilor AgenţiadeCarte.ro este compus din scriitorii Florin Iaru, Cristian Teodorescu și Dan Mircea Cipariu (președintele asociației Euro CulturArt). Juriul va anunța, după închiderea votului pe agentiadecarte.ro, printr-un comunicat de presă, câștigătorii. Premiile, în valoare de 5000 lei, sunt finanțate de Ministerul Culturii.

(S)TOP CELE MAI BUNE CĂRȚI ALE ANULUI 2021

De 12 ani, AgențiadeCarte.ro propune un top anual al celor mai bune cărți. Pentru anul editorial 2021, echipa AgenţiadeCarte.ro a scanat nominalizările pentru Premiile Radio România Cultural, Observator Cultural, Ziarul de Iași și Gala Tinerilor Scriitori, dar și propriile preferințe ale editorilor și colaboratorilor noștri. Astfel, propunem 71 de titluri pe care le considerăm semnificative pentru anul editorial 2021:  30 de cărți de poezie, 20 de cărți de proză, 10 cărți de critică literară, istorie literară și teorie literară, precum și 11 cărți de eseu, publicistică și memorialistică. Cititorii AgenţiadeCarte.ro pot vota și comenta titlurile alese de noi. Votul este deschis până la 31 august 2022, ora 23.00.

(S)TOP CELE MAI BUNE CĂRȚI ALE ANULUI 2020

De 11 ani, AgențiadeCarte.ro propune un top anual al celor mai bune cărți. Pentru anul editorial 2020, echipa AgenţiadeCarte.ro a scanat nominalizările pentru Premiile Observator Cultural, Ziarul de Iași și Gala Tinerilor Scriitori, dar și propriile preferințe ale editorilor și colaboratorilor noștri. Astfel, propunem 74 de titluri pe care le considerăm semnificative pentru anul editorial 2020: 31 de cărți de poezie, 20 de cărți de proză, 10 cărți de critică literară, istorie literară și teorie literară, precum și 13 cărți de eseu, publicistică și memorialistică. Cititorii AgenţiadeCarte.ro pot vota și comenta titlurile alese de noi. Votul este deschis până la 31 august 2021, ora 23.00. După închiderea votului, într-un eveniment public, AgențiadeCarte.ro va premia cărțile ce vor întruni cele mai multe voturi ale publicului și ale unui juriu desemnat de Asociația Euro CulturArt. Vom acorda câte un premiu pentru fiecare secțiune a topului. (Dan Mircea Cipariu)

(S)TOP CELE MAI BUNE CĂRȚI ALE ANULUI 2019

De 10 ani, AgențiadeCarte.ro propune un top anual al celor mai bune cărți. Pentru anul editorial 2019, echipa AgenţiadeCarte.ro a scanat nominalizările pentru Premiile Radio România Cultural, Observator Cultural și Gala Tinerilor Scriitori, dar şi propriile preferinţe ale editorilor. Astfel, propunem câteva titluri pe care le considerăm semnificative pentru o viitoare istorie a literaturii române contemporane. Cititorii AgenţiadeCarte.ro pot vota și comenta titlurile alese de noi. Votul este deschis până la 31 august 2020, ora 23.00. După închiderea votului, într-un eveniment public, AgențiadeCarte.ro va premia cărțile ce vor întruni cele mai multe voturi ale publicului și ale unui juriu desemnat de Asociația Euro CulturArt. Vom acorda câte un premiu pentru fiecare secțiune a topului.

(S)TOP CELE MAI BUNE CĂRȚI ALE ANULUI 2018

În anul editorial 2018, au fost publicate câteva titluri semnificative pentru o viitoare istorie a literaturii române contemporane. Echipa AgenţiadeCarte.ro a scanat nominalizările pentru Premiile Radio România Cultural, Observator Cultural, Iocan și Gala Tinerilor Scriitori, dar şi propriile preferinţe ale editorilor. A rezultat o listă de propuneri pe care cititorii AgenţiadeCarte.ro o pot vota, comenta şi critica. Votul este deschis până la 31 august 2019, ora 23.00. După închiderea votului, într-un eveniment public, AgențiadeCarte.ro va premia cărțile ce vor întruni cele mai multe voturi ale publicului și ale unui juriu desemnat de Asociația Euro CulturArt. Vom acorda câte un premiu pentru fiecare secțiune a topului.

(S)TOP CELE MAI BUNE CĂRȚI ALE ANULUI 2017

În anul editorial 2017, au fost publicate câteva titluri semnificative pentru o viitoare istorie a literaturii române contemporane. Echipa AgenţiadeCarte.ro a scanat nominalizările pentru Premiile Radio România Cultural, Observator Cultural și Gala Tinerilor Scriitori, dar şi propriile preferinţe ale editorilor. A rezultat o listă de propuneri pe care cititorii AgenţiadeCarte.ro o pot vota, comenta şi critica. Votul este deschis până la 27 august 2018, ora 23.00. Pe 31 august 2018, de Ziua Limbii Române, într-un eveniment public, AgențiadeCarte.ro va premia cărțile ce vor întruni cele mai multe voturi. Vom acorda câte un premiu pentru fiecare secțiune a topului.

(S)TOP CELE MAI BUNE CĂRȚI ALE ANULUI 2016

Anul 2016 a propus câteva titluri semnificative pentru o viitoare istorie a literaturii române contemporane. Echipa AgenţiadeCarte.ro a scanat nominalizările pentru Premiile Radio România Cultural, Observator Cultural și Gala Tinerilor Scriitori, dar şi propriile preferinţe ale editorilor. A rezultat o listă de propuneri pe care cititorii AgenţiadeCarte.ro o pot vota, comenta şi critica. Votul este deschis până la 27 august 2017, ora 23.00.

(S)TOP CELE MAI BUNE CĂRŢI ALE ANULUI 2015

Anul 2015 a propus câteva titluri semnificative pentru o viitoare istorie a literaturii române contemporane. Echipa AgenţiadeCarte.ro a scanat nominalizările pentru Premiile Radio România Cultural, Observator Cultural, România literară, Gala Tinerilor Scriitori, dar şi propriile preferinţe ale editorilor. A rezultat o listă de propuneri pe care cititorii AgenţiadeCarte.ro o pot vota, comenta şi critica. Votul este deschis până la 15 mai 2016, ora 23.00.

(S)TOP CELE MAI BUNE CĂRŢI ALE ANULUI 2010

(S)TOP CELE MAI BUNE CĂRŢI ALE ANULUI 2010

Cotidianul cultural AgenţiadeCarte.ro este membru al Asociației Publicațiilor Literare și Editurilor din România (APLER)

 

Publicaţie culturală finanţată cu sprijinul Ministerului Culturii.

ISSN: 2248 – 1508