Umberto Saba, la 100 de ani de la publicarea ciclului de povestiri “Evreii”, în „Orizonturi culturale italo-române”

nov. 4th, 2012 | By | Category: Postcard

Ediţia din luna noiembrie 2012 a revistei interculturale bilingve „Orizonturi culturale italo-române”, coordonată de Afrodita Cionchin, propune o readucere în atenţia cititorilor a scriitorului Umberto Saba, un focus asupra artistului Dan Brad, versuri inedite de Gilda Vălcan, o traducere de Geo Vasile a unor poeme semnate de Francesco Baldassi, continuarea proiectului „Prezenţa italiană în Timişoara şi Banat” şi multe alte evenimente de actualitate. Revista poate fi citită la paginile web: www.orizonturiculturale.ro şi www.orizzonticulturali.it

Ediţia română se deschide cu o traducere inedită semnată de Doina Condrea Derer: ciclul de povestiri „Evreii” al scriitorului triestin Umberto Saba, la o sută de ani de la apariţie. Triestul, după Roma şi Milano, a fost al treilea oraş italian în ce priveşte consistenţa minorităţii evreieşti care, înainte de legile rasiale din 1938, depăşea cinci mii de persoane, ajunse la sfârşitul războiului la numai câteva sute.

În continuare, un interviu cu poeta milaneză Claudia Azzola, care a creat şi conduce revista internaţională de traducere poetică «Traduzionetradizione». În numerele până acum publicate şi-a găsit un loc semnificativ şi literatura română contemporană prin versurile Anei Blandiana, ca şi ale lui Dieter Schlesak.

Urmează un articol de Claudiu Călin despre moştenirea spirituală pe care ne-a lăsat-o Sfântul Gerhard (San Gerardo Sagredo, născut în Italia, la Veneţia, în jurul anului 980), Patronul Diecezei de Timişoara şi primul episcop, consacrat în 1030, al nou întemeiatei Dieceze de Cenad, considerat fondatorul catolicismului în Banat.

Apoi, un interesant studiu de Ştefan Damian despre românii nord-dunăreni în Istria, la începutul secolului XX, urmat de o recenzie de Ela Iakab la romanul „Teorema” al lui Pier Paolo Pasolini, sub semnul magiei irezistibile a Străinului.

Articolul De la Hollywood la Timişoara: „Dumnezeu e un mafiot” de Nick Mancuso evocă premiera din 26 octombrie 2012 la Teatrul Național Timişoara, fiind pentru a doua oară când publicul timișorean se întâlnește cu textul lui Nick Mancuso și cu autorul. La fel de apreciat pe scenele canadiene și la Hollywood, Nick Mancuso a interpretat în premieră mondială rolul vagabondului convins că este Dumnezeu din „God is a Gangster” la Festivalul Dramaturgiei Românești 2011. Povestea e reluată într-un spectacol-concept în viziunea inedită a lui Doru Iosif.

Laszlo Alexandru ne introduce Cîntul XXV din Purgatoriu, după care continuăm proiectul „Prezenţa italiană în Timişoara şi Banat” prin aportul lui Aurel Cosma Junior la această direcţie de cercetare, cu partea a doua a studiului intitulat „Urme de viaţă italiană în Banat” (1939).

Prezentăm apoi un grupaj de versuri ale poetului Francesco Baldassi, în traducerea italienistului Geo Vasile. Sub titlul „Fiecare dintre noi are cîţiva îngeri de povară”, publicăm apoi un grupaj de versuri inedite ale poetei Gilda Vălcan.

Semnalăm şi participarea artistului Dan Brad la Expoziţia cu Licitaţie de Caritate „Il Colore Degli Sfrattati” găzduită la Atrio del Comune di Savona în perioada 5-11 noiembrie 2012.

Continuăm rubrica noastră menită să îi amuze și să-i destindă pe cititori, printr-o nouă anecdotă care evocă, de data aceasta, o întâmplare din viaţa unui cuplu de tineri universitari, legată de … rostul unui pian la casa omului. Așteptăm sugestii și… istorioare de acest gen, la adresa de e-mail a revistei. Această rubrică este realizată de Sorin Vintilă.

Ediţia italiană se deschide cu o recenzie de Irma Carannante la cea mai recentă carte a lui Norman Manea apărută în Italia: Al di là della montagna, un dialog imaginar între Paul Celan şi Benjamin Fondane. Propunem apoi un interesant articol dedicat operei scriitorului Vincenzo Consolo de către italienistul George Popescu. În continuare, un dialog între filozoful român Ciprian Vălcan şi interlocutorul său italian, Andrea Rossi, despre tema sinuciderii la Cioran.

Urmează un interviu cu maestrul Corneliu Murgu, director al Operei Române din Timişoara, al cărui destin uman şi profesional este strâns legat de Italia, şi care ne vorbeşte despre realizările acestei prestigioase instituţii, pe care o conduce din 2000, deschizându-ne spre noua stagiune ce marchează şaizeci şi cinci de ani de la primul spectacol al Operei Române din Timişoara, prin premiera Faust de Charles Gounod, care a avut loc în 10 octombrie 2012.

Publicăm apoi un fragment din romanul „În Ţara lui Dumnezeu” de Tatiana Niculescu Bran, cu prezentarea şi traducerea lui Mauro Barindi. Marcăm centenarul Caragiale prin publicarea în traducere italiană a nuvelei „Calul dracului”, care reia motivul lui Belfagor din nuvela lui Machiavelli.

Geo Vasile ne prezintă antologia bilingvă româno-italiană „Poeti romeni al bivio: continuità e rottura” (Fundaţia Scrisul Românesc, Craiova 2012), iar Filippo Salvatore analizează versiunea antieroică a faptelor istorice privind Risorgimento, dată de Umberto Eco în romanul „Il Cimitero di Praga”. În continuare, textul italian al lui Aurel Cosma Junior, „Tracce di vita italiana nel Banato”, în cadrul proiectului „Prezenţa italiană în Timişoara şi Banat”. În acest număr propunem încă un autor român inedit în italiană, poetul Virgil Mazilescu, printr-un grupaj de versuri traduse de Clara Mitola”.Afrodita Carmen Cionchin, editor coordonator

Număr de vizualizări :1138


Comenteaza

Sunt permise comentariile oricărei persoane, fără discriminări pe criterii de rasă, sex, etnie, opţiune şi apartenenţă politică sau religioasă. Limbajul vulgar şi trivial în subsolul textelor nu este permis. Nu sunt permise opiniile calomnioase rasiste/şovine/xenofobe. Nu sunt permise atacuri la persoană în subsolurile textelor, ele sunt exclusiv pentru comentarii, critică literară, păreri despre text, dezbateri, etc. În caz contrar, ele vor fi scose din baza de date, fără nici o explicaţie din partea AgentiadeCarte. ro