Gabriela Adameşteanu, Marta Petreu, Petru Cimpoeşu, Varujan Vosganian, Alexandru Vlad susţin lecturi publice la “Seara Prozei”

nov. 20th, 2012 | By | Category: Eveniment

Vineri, 23 noiembrie 2012, ora 18.00, la sediul Uniunii Scriitorilor din Bucureşti, Sala Oglinzilor (Calea Victoriei nr. 115), va avea loc evenimentul “Seara Prozei”, în cadrul programului“Scriitorii la ei acasă/ Scriitori pe Calea Victoriei”. Invitaţi: Gabriela Adameşteanu, Marta Petreu, Petru Cimpoeşu, Varujan Vosganian, Alexandru Vlad. Introducere: Eugen Negrici. Întâlnirea face parte dintr-un proiect al Uniunii Scriitorilor din România, organizat cu sprijinul financiar al Guvernului României. Selecţia scriitorilor invitaţi a fost asumată de criticul literar Nicolae Manolescu, directorul revistei „România literară” şi preşedintele Uniunii Scriitorilor din România. Moderator: Dan Mircea Cipariu. „Seara Prozei propune, în premieră, lecturile publice ale celor mai premiaţi romancieri români din ultimii ani.  Cărţile scrise şi publicate de Gabriela Adameşteanu, Marta Petreu, Petru Cimpoeşu, Varujan Vosganian şi Alexandru Vlad sunt un semn că putem exporta cu succes imaginar, construcţie epică şi mitologie pe piaţa mondială a literaturii. Pentru publicul român va fi şi un privilegiu, şi o ocazie rară de a-i asculta pe aceşti importanţi scriitori citind fragmente din cărţile lor de succes. Această lectură va putea fi ascultată, în decembrie, la Radio România Cultural, coproducătorul evenimentului, care va înregistra evenimentul pentru Fonoteca Societăţii Române de Radiodifuziune”, a spus Dan Mircea Cipariu, coordonatorul proiectului.

Parteneri media: “România literară”, AgenţiadeCarte.ro, „Observator cultural”, „Luceafărul de dimineaţă”, „Viaţa Românească”. Art director: Mihai Zgondoiu. Coordonator PR: Andra Rotaru.

Gabriela Adameşteanu s-a născut la 2 aprilie 1942, la Târgu Ocna.

Absolvă  Facultatea  de Limba și Literatura Română din cadrul Universității București (1965). În perioada 1 septembrie 1965-30 decembrie 1984 – este redactor la Editura Științifică și Enciclopedică. În perioada 1 ianuarie 1985 – 1 aprilie 1990 este lector la Editura Cartea Românească. Din 1980  este  membră a Uniunii Scriitorilor din România, din ianuarie 1990 este  membră a Grupului pentru Dialog Social.

În perioada 1 aprilie 1990 – 1 septembrie 1991,  redactor-șef adjunct al revistei „22”. În perioada septembrie-decembrie 1990 participă, alături de Mircea Cărtărescu, la International Writing Program al Universității din Iowa, SUA. Septembrie 1991–mai 2005, redactor-șef al revistei „22”.

În anul 1998 inițiază un supliment de cultură al revistei „22”, devenit din ianuarie 2005 „Bucureștiul Cultural”. 1998-2002 face parte din grupul internațional de editoare și jurnaliste Women´s Edition, organizat de asociația americană Population Reference Bureau. După seminarele bi-anuale ale grupului editează suplimente ale revistei „22” pe teme privind aspecte sociale și economice ale sănătății reproducerii, violența în familie, SIDA, femeile-lider, teme care vor deveni curente în România după 2002, pregătind aderarea țării la Uniunea Europeană.

În decembrie 2001 – stagiu în Franța, la Arles, la Collège pour les traducteurs littéraires, pentru a traduce romanul „Fara îndurarea lui Christ” de Hector Bianciotti. 2002-2004  este aleasă vicepreşedintă  a Centrului PEN Român. În octombrie 2004 – rezidenţă la Ledig House, The Art Omi International Arts Center, Ghent, Statele Unite ale Americii. Din mai 2005 este redactor-şef al suplimentului „Bucureştiul Cultural”. În perioada 2004-2008 este Președintă a Centrului PEN din România. 20 ianuarie 2003-20 martie 2004,  Rezidenţă  la Maison des écrivains, Saint-Nazare, Franța.

Volume publicate:

La 9 ianuarie 1971 debutează publicistic în revista „Luceafărul” – nr. 2. În august 1975 are loc debutul editorial cu romanul „Drumul egal al fiecărei zile, publicat la  Editura Cartea Românească. Romanul este distins cu Premiul pentru Debut al Uniunii Scriitorilor din România și cu Premiul „Ion Creangă” al Academiei Române. Reeditat în 1978 de Editura Eminescu, în 1992, de Editura Litera, în 2004, de editura Institutului Cultural, în 2007 de Polirom. În 1978 Apare la editura Eminescu  traducerea romanului „Pierre și Jean” de Guy de  Maupassant, realizată  împreună cu Viorica Oancea. Reeditat în 1992 de editura Litera şi în 2012 de Grupul Editorial Litera. În 1979 apare primul volum de povestiri „Dăruiește-ți o zi de vacanță”, Editura Cartea Romaneasca, reeditat în 2002 şi în 2008 (Opere, 2). În 1984 apare la Cartea Romaneascsa romanul „Dimineaţă pierdută”, distins cu Premiul pentru Proză al Uniunii Scriitorilor din România. Reeditat în 1991, la editura Albatros, în 1997, la editura Gramar, în 2003, 2008 (Opere, 1), 2011 (colecţia Top 10+0) editura Polirom. În decembrie 1986 –   Premiera dramatizării romanului “Dimineață pierdută”, realizată de  către Cătălina Buzoianu, la Teatrul Bulandra, avându-i în distribuție pe Tamara Buciuceanu, Gina Patrichi, Irina Petrescu, Victor Rebengiuc,   Irina Petrescu, Rodica Tapalagă. Spectacolul filmat este transmis periodic de Televiziunea Română. În 1989 apare la Editura Cartea Românească volumul de proză scurtă „Vară-primăvară”, reeditat parţial în 2003, de Paralela 45, integral în 2008 (Opere 2). În 1995 apare volumul de interviuri „Obsesia politicii”, la editura Clavis. 2000 –  Apare volumul de articole și fragmente memorialistice „Cele două Românii”, la Editura  Institutului European din Iași. 2003  – Apare romanul „Întâlnirea” la editura Polirom, reeditat în 2007 şi apoi în 2008 (Opere,2). Premiul pentru Proză acordat de Ziarul de Iași şi  Premiul Revistei Ateneu. 2003 – Apare la Cartea Românească, în traducerea Gabrielei Adameșteanu, romanul „Fără îndurarea lui Isus/ Sans la misericorde du Christ de Hector Bianciotti.” 2010 – Apare la Polirom romanul „Provizorat”, reeditat în 2011 (nominalizat la Cartea
Anului, Premiul Observator Cultural, ex aequo)

Marta Petreu este scriitor şi profesor.

A debutat editorial în 1981, cu volumul de poeme Aduceţi verbele. Alte volume de poeme:Dimineaţa tinerelor doamne (1983); Loc psihic (1991); Poeme neruşinate (1993); Cartea mîniei (1997); Apocalipsa după Marta (1999); Falanga (2001); Scara lui Iacob (2006). O culegere lirică, Poèmes sans vergogne, i-a apărut în 2005 în Franţa. Este autoarea mai multor volume de eseuri şi studii despre filosofie şi literatură: Teze neterminate (1991); Jocurile manierismului logic (1995); Un trecut deocheat sau „Schimbarea la faţă a României” (1999, ed. a II-a, 2004; carte apărută în SUA în 2005, cu titlul An Infamous Past: E.M. Cioran and the Rise of Fascism in Romania); Ionescu în ţara tatălui (2001; ed. a II-a 2002; carte apărută în Serbia în 2011, cu titlul Jonesko u očevoj zemlji); Filosofia lui Caragiale (2003); Filosofii paralele, 2005;Despre bolile filosofilor. Cioran (2008, ed. a II-a 2010; carte publicată în Serbia în 2008, cu titlul O bolestima filozofa. Cioran). Este autoarea a două volume de interviuri personalităţi ale vieţii intelectuale româneşti, apărute cu titlul Conversaţii cu…

La Editura Polirom i-au apărut: Diavolul şi ucenicul său: Nae Ionescu – Mihail Sebastian (2009, ed. a II-a 2010); Acasă, pe Cîmpia Armaghedonului, roman, 2011 (Premiul „Cartea anului 2011” acordat de România literară şi Fundaţia Anonimul; Premiul pentru cea mai bună carte de ficţiune a anului 2011, decernat la Gala Industriei de Carte din România; Premiul „Liviu Rebreanu” acordat la „Zilele Liviu Rebreanu”, Bistriţa, 2011; Premiul „Poesis” pentru proză, 2011); Apocalipsa după Marta, integrala poeziei editate, 2011; Cioran sau un trecut deocheat, 2011; De la Junimea la Noica. Studii de cultură românească, 2011 (Premiul revistei Observator cultural pentru eseu, 2012); Filosofia lui Caragiale, 2012; O zi din viaţa mea fără durere, 2012; Ionescu în ţara tatălui, 2012.

Petru Cimpoeșu s-a născut la 20 ianuarie 1952, în Vaslui. Este fiul Aureliei (n. Lazăr) și al lui Sterea Cimpoeșu. În 1971 a absolvit cursurile Liceului „Mihail Kogălniceanu” din Vaslui și s-a înscris la Institutul de Petrol, Gaze și Geologie din București (transferat ulterior la Ploiești, sub denumirea Institutul de Petrol și Gaze), pe care l-a terminat în 1976. A lucrat ca inginer petrolist pe mai multe șantiere din Oltenia, Banat și Moldova, până în 1980, când a devenit profesor la Liceul „George Bacovia” din Bacău, unde a predat obiecte de tehnologie. După căderea regimului comunist, a fost pentru scurt timp director al Centrului Cultural Herestrău (Palatul Elisabeta) din București, revenind ulterior în Bacău, ca director al Centrului de Librării. A mai lucrat ca jurnalist, secretar de redacție sau redactor-șef la gazete locale (Moldova, Pur și simplu, Monitorul de Vaslui). Între 1992 și 1996 a fost directorul Teatrului de animație din Bacău, iar între anii 1998-2006 a fost angajat al companiei PETROM. În prezent este director al Direcției Județene pentru Cultură și Patrimoniul Național Bacău.

Debut literar în revista “Ateneu”, 1981. A mai publicat proză, eseuri şi interviuri în revistele “Tribuna”, “Convorbiri literare”, “România literară”, «Vatra», «Familia», «Timpul» etc. . Activitate jurnalistică la «Monitorul de Bacău», «Monitorul de Vaslui», «Ziarul de Bacău», «Deșteptarea» etc.

Volume publicate: „Amintiri din provincie” – proză scurtă, Ed. Junimea, 1983 (debut editorial); „Firesc”- roman, Ed. Cartea Românească, 1985, reeditat în anul 2010 la Editura Polirom; „Erou fără voie” – roman, Ed.”Plumb”, Bacău, 1994; „Un regat pentru o muscă”- poveste pentru copii de spus bunicilor cînd au insomnii, Ed. Axa, Botoşani, 1995; „Povestea Marelui Brigand” – roman, Ed. Dacia, 2000, reeditat la Editura Polirom în anul 2007; „Simion liftnicul – roman cu îngeri şi moldoveni” Ed. Compania, 2001, reeditat la Editura Polirom în anii 2007 și 2011; „Christina Domestica şi vînătorii de suflete” – roman, Ed. Humanitas, 2006; ”Nouă proze vechi. Ficțiuni ilicite” – Editura Polirom, 2008. Numeroase premii literare, printre care: Premiul Uniunii Scriitorilor din România pentru romanul „Simion liftnicul” (2001); Premiul revistei ”Observator cultural”, Premiul Uniunii Scriitorilor din România și Premiul Academiei Române pentru romanul ”Christina Domestica și vînătorii de suflete” (2006); Marele Premiu ”Magnesia Litera” și Cartea anului 2006 în Republica Cehă pentru romanul ”Simion Vytaznik” (traducere a romanului „Simion liftnicul”).

Traduceri în Cehia, Spania, Italia, Croația, Bulgaria, Polonia, Ungaria, Germania.

Varujan Vosganian s-a născut la 25 iulie 1958, în municipiul Craiova, într-o familie de etnie armeană. După finalizarea studiilor medii la Liceul “Alexandru Ioan Cuza” din Focşani, a absolvit Facultatea de Comerţ din cadrul Academiei de Studii Economice din Bucureşti (1982, ca şef de promoţie) şi Facultatea de Matematică a Universităţii Bucureşti (1991). A obţinut în anul 1998 titlul academic de doctor în Economie la Academia de Studii Economice din Bucureşti.

În anul 1990, devine membru în Consiliul Provizoriu de Uniune Naţională (CPUN). În acelaşi an, fondează Uniunea Armenilor din România, al cărui preşedinte este şi în prezent. A reprezentat minoritatea armenilor în Parlemantul României ca deputat în două legislaturi (1990-1992 şi 1992-1996), îndeplinind în această calitate funcţiile de lider al Grupului Parlamentar al Minorităţilor Naţionale (octombrie 1992 – decembrie 1995), membru al Consiliului Minorităţilor Naţionale (din 1993), membru în Comisia economică şi în Comisia pentru drepturile omului, culte şi problemele minorităţilor naţionale (1990-1992), membru în Comisia pentru politică economică, reformă şi privatizare şi în Comisia specială pentru avizarea propunerii legislative privind minorităţile naţionale şi comunităţile autonome (1992-1996). El a fondat Partidul Alternativa României (PAR), împreună cu Adrian Iorgulescu şi Laurenţiu Ulici, cu puţin timp înaintea alegerilor parlamentare din 1996, devenind preşedinte al acestuia (1996-1999). Partidul Alternativa României şi-a schimbat denumirea în cea de Uniunea Forţelor de Dreapta la data de 28 martie 1999, Vosganian îndeplinind funcţiile de copreşedinte (1999-2001) şi preşedinte (2001-2003) al acestui partid. UFD a fost membru al coaliţiei CDR 2000, lansată în august 2000 cu scopul de a participa la alegerile din anul 2000. UFD a fuzionat prin absorbţie cu Partidul Naţional Liberal la 19 aprilie 2003.

A fost ales ca senator de Iaşi în legislatura 1996-2000 (pe listele Convenţiei Democrate Române) şi în legislatura 20004-2008 (pe listele PNL). În această calitate, a îndeplinit funcţiile de preşedinte al Comisiei de Buget, Finanţe, Activitate bancară şi Piaţa de capital a Senatului României (decembrie 1996 – octombrie 1998; decembrie 2004 – decembrie 2006), membru în Comisia pentru muncă şi protecţie socială (decembrie 2006 – februarie 2007) şi în Comisia economică, industrii şi servicii (din februarie 2007), precum şi membru în Delegaţia Parlamentului României la Adunarea Parlamentară a Consiliului Europei (decembrie 2004 – 1 martie 2007).

În anul 2003, ca urmare a fuziunii prin absorbţie a UFD cu PNL, Varujan Vosganian devine membru în Biroul Permanent Central al PNL, membru în Consiliul Naţional de Conducere al Alianţei “Dreptate şi Adevăr” şi coordonator al Comisiei Naţionale de Strategie a PNL (2003-2005). Îndeplineşte apoi funcţii de conducere în cadrul PNL, fiind membru al Comitetului Executiv al PNL (2005–2007), purtător de cuvânt (din 2006) şi vicepreşedinte regiunea 1 (Nord – Est) (din 2007). La data de 12 decembrie 2006, Vosganian este numit în funcţia de ministru al economiei şi comerţului în Guvernul Tăriceanu, apoi după restructurarea guvernamentală din 5 aprilie 2007, preia portofoliul de ministru al economiei şi finanţelor (prin comasarea portofoliului economiei şi conerşului cu cel al finanţelor).

În paralel cu activitatea politică, Vosganian este conferenţiar universitar la Facultatea de Relaţii Internaţionale a Academiei de Studii Economice din Bucureşti, vicepreşedinte al Uniunii Scriitorilor din România (din 2005), membru fondator al Societăţii Române de Economie (SOREC), membru al Consiliului Experţilor Internaţionali ai Centrului European de Studii Politice cu sediul la Bruxelles (1992-1995), membru onorific al Consiliului Ştiinţific al Institutului Naţional de Prognoză şi Senior Cercetător al Institutului Naţional de Economie.

A fost invitat la Reuniunea anuală “Future of Europe Trust” a Clubului Tinerilor Liberali Politici din Londra (1992, 1993), a participat la Reuniunea Experţilor Internaţionali ai Centrului European de Studii Politice de la Bruxelles (1993, 1994, 1995), este invitat al Guvernului Statelor Unite ale Americii în cadrul programului “International Visitors”, precum şi invitat la reuniuni internaţionale organizate de Organizaţia Naţiunilor Unite, Organizaţia pentru Securitate şi Cooperare în Europa, Uniunea Europeană, Banca Europeană pentru Reconstrucţie şi Dezvoltare etc.

Volume publicate: volume de poezie – Şamanul albastru(1994), Ochiul cel alb al reginei (2001), Iisus cu o mie de braţe (2005), si volumul de nuvele Statuia comandorului(1994) – Premiul Asociaţiei Scriitorilor din Bucuresti. Romanul Cartea şoaptelor (2009) a primit Premiul „Ion Creangă“ al Academiei Române (2009), Premiul „Cartea anului 2009” acordat de revista România literară, Premiul revistei Convorbiri literare, secţiunea proză (2009), Marele Premiu pentru Proză – Trofeul „Mihail Sebastian”, Premiul revistei Observator cultural, secţiunea proză (2009), şi a fost nominalizat la Premiile Uniunii Scriitorilor din România. Romanul a fost tradus în spaniolă, italiană, armeană şi ebraică şi urmează să apară în germană, franceză, suedeză şi bulgară.

Alexandru Vlad s-a născut la 31 iulie 1950.  Debutează cu proză în revista Echinox, în 1973 A fost profesor (suplinitor), anticar, galerist UAP, dactilograf, alte slujbe ocazionale, iar după 1989 redactor la revista SteauaBalkon şi Vatra (1990 -2011)

A colaborat la majoritatea revistelor literare, a scris şi pentru multe ziare (mai ales în zona transilvană).

A debutat editorial cu volumul Aripa grifonului,  la editura Cartea Românească, Bucureşti, 1980. Volumul a primit Premiul de debut al US.

Alte cărţi publicate: Drumul spre Polul Sud, l985; Frigul verii, roman, 1985; Atena, Atena, 1994; Fals tratat de convieţuire (în colaborare cu Daniel Vighi şi Visky Andras), 2002;

Sticla de lampă, 2002; Viaţa mea în slujba statului, 2004; Vara mai nepăsători ca iarna, 2005; Curcubeul dublu, 2008; Ploile amare, roman, 2011

Are şi o notabilă activitate de traducător, din limba engleză ( Joseph Conrad, W.H. Hudson, Henry Miller, Graham Greene, Dashiell Hammett).

Despre cărţile lui de proză s-au exprimat critici precum: Mircea Iorgulescu, I. B. Lefter, Norman Manea, Liviu Petrescu, Virgil Podoabă, Mircea Mihăieş, Gheorghe Crăciun, Nicolae Steinhardt, Gheorge Perian, Ştefan Borbely, Eugen Simion, Cornel Regman, Tania Radu, Paul Dugneanu, Val Condurache, Al. Th. Ionescu, Ion Simuţ, Simona Popescu, Adrian Marino, Al. Cistelecan, Horea Poenar, Sanda Cordoş, Nicolae Oprea, Paul Cernat, Carmen Muşat, Răzvan Voncu, Adina Diniţoiu şi alţii.

E prezent în antologii apărute în România şi străinătate. Are o serie de premii literare. Ultimul roman, Ploile amare, a câştigat Premiul Observatorului cultural şi al Uniunii Scriitorilor pentru 2011. Este laureat al Meritului Cultural în grad de ofiţer.

Intrarea este liberă! Puteţi face o rezervare pe adresa de email: cipariu@yahoo.com

Programul complet al evenimentelor „Scriitorii la ei acasă / Scriitori pe Calea Victoriei” şi “Serile literaturii străine pe Calea Victoriei”: http://www.agentiadecarte.ro/2012/11/uniunea-scriitorilor-din-romania-lanseaza-programele-literare-%E2%80%9Escriitorii-la-ei-acasa-scriitori-pe-calea-victoriei%E2%80%9D-si-%E2%80%9Cserile-literaturii-straine-pe-calea-vitoriei%E2%80%9D/

Număr de vizualizări :2265


One Comment to “Gabriela Adameşteanu, Marta Petreu, Petru Cimpoeşu, Varujan Vosganian, Alexandru Vlad susţin lecturi publice la “Seara Prozei””

  1. […] A urmat lectura câtorva fragmente din acest roman, iar seara s-a încheiat cu precizarea următoarelor evenimente care vor avea loc în cadrul programului “Scriitorii la ei acasă / Scriitori pe Calea Victoriei.”  Vineri, 23 noiembrie 2012, ora 18.00, la sediul Uniunii Scriitorilor din Bucureşti, Sala Oglinzilor (Calea Victoriei nr. 115), va avea loc evenimentul “Seara Prozei”. Invitaţi: Gabriela Adameşteanu, Marta Petreu, Petru Cimpoeşu, Varujan Vosganian, Alexandru Vlad. Mai multe informaţii la pagina web:http://www.agentiadecarte.ro/2012/11/gabriela-adamesteanu-marta-petreu-petru-cimpoesu-varujan-vosgan… […]

Comenteaza

Sunt permise comentariile oricărei persoane, fără discriminări pe criterii de rasă, sex, etnie, opţiune şi apartenenţă politică sau religioasă. Limbajul vulgar şi trivial în subsolul textelor nu este permis. Nu sunt permise opiniile calomnioase rasiste/şovine/xenofobe. Nu sunt permise atacuri la persoană în subsolurile textelor, ele sunt exclusiv pentru comentarii, critică literară, păreri despre text, dezbateri, etc. În caz contrar, ele vor fi scose din baza de date, fără nici o explicaţie din partea AgentiadeCarte. ro