Sâmbătă, 3 noiembrie 2012, la Galeria CIRUS din Mediaş, coordonată de acuarelistul Vasile Popescu, a avut loc lansarea noului volum scris de Dan Mircea Cipariu – „singurătatea vine pe facebook”, cu 12 desene de Mihai Zgondoiu, Editura Tracus Arte. Mediaşul a fost a şaptea escală în turneul de promovare a cărţii „singurătatea vine pe facebook”. Acuarelistul Vasile Popescu a citit cu acest prilej un text de întâmpinare pe care îl redăm în rândurile ce urmează.
Așa cum m-au obișnuit cei doi prieteni, Dan Mircea Cipariu și Mihai Zgondoiu, evaluând acest volum de poezie, constat că e un TOT creat cu multă atenție, cu o structură inițiatică: Dan prezintă 40 de poeme ca cinstire a fiecărui an din viața sa, iar Mihai completează cu 12 ilustrații, ciclul unui an.
Un secret al organizării volumului este modul în care el întregește “cunoașterea de sine ca o călătorie prin infern”: Dan în relație cu exteriorul, în cele 20 de ,,scrisori”, și Dan în căutarea propriului interior, în cele 20 de “facebook dreams”. Această ultimă categorie de relații e cercetată cu un instrument înalt, spiritual, pe cât de complex pe atât de intim și nemuritor: “ultimul meu simț e visul/ cu el voi cerceta invizibilul/și tot ce e secret în inima și în creierul celor ce stau acum treji în rețea”
În primul poem al cărţii, “scrisoarea I”, poetul se definește pe sine, calea aleasă, scopul său existențial, dorința sa de a fi “un om eliberat”: “lucrez în serviciul de imprimat viața/ sunt și eu un propietar de suflet/ o măsură a lucrurilor pe care le intuiesc/ pe care le iubesc” .
“facebook dreams VII” cristalizează maturitatea cugetărilor, ce-o dă experiența, cât și potențialul de a VEDEA marile adevăruri: “am visat toate relele pământului pentru a găsi o clipă de răgaz cu mine însumi / totul e trecător / totul e schimb de energie / totul e repetabil / totul e un sâmbure de adevăr din care se va naște o lume nouă / am visat toate scripturile pentru a înțelege mai bine că există / numai un singur cuvânt ce poate deveni lumină / IUBIRE”.
De altfel, toată munca poetului are ca scop eliberarea prin cunoștere. El recepționează apoape dureros realitatea pe care încearcă s-o corecteze, s-o adapteze, s-o armonizeze cu Sinele său “cu puterea visului” .
Iubește gestul tandru, real, “dorina prepară ceaiul magic de dimineață / cu care voi trece iarăși prin realitate ca într-un film fără final / și fără prea multe înțelesuri”, dar arma sa rămâne visul cu care se iscodește pe sine, dar și sinele prietenilor “din rețea”.
Ortografia versurilor, englezismele impuse de computer, fac parte din această realitate ciudată, în care tehnologia comunicării face posibilă conexiunea cu mii de inși pe “facebook”, dar și creșterea singurătății, dacă se poate spune așa, a ființei, chiar înstrăinarea între două lumi, una reală și alta virtuală.
Căutarea idealului devine mai dramatică, “înțelegând mai bine ca oricine că lumea obiectivă/ e tot mai mult ademenire”. De aceea, Dan Mircea Cipariu folosește “facebook” ca pe o cale prin care poate dărui prinosul de bine și frumos al Sinelui său, cum glăsuieşte în “scrisoarea VII (de Crăciun)”: “deschid ușa sufletului / să intre creștinul cu sfințenia în poporul meu de umbre”.
Stabilitatea și puterea poetului stă, pe de-o parte, în rădăcinile-i vechi, de unde Simțitorul esenței neamului său (descendent din Timotei Cipariu), iar pe de altă parte, în capacitatea de a VEDEA “nevăzutele” destinului său.
El este așa cum deunăzi îmi spunea o distinsă doamnă: “are un ambalaj tânăr, dar are o profunzime care te face să tresari”, e …precum cartea de față, o formă tânără, sprințară, în gamă sonoră cu prezentul “facebook-ului”, cu un conținut născut din maturitate și bună vedere a vremii sale, așa cum rezultă și din “facebook dreams XX” : “de acolo de departe / între sinapse și stele căzătoare /încă mai aud /vaiete / poeme de moarte / prorociri”, “sfârșitul nu e o boală /nu e nici o limită / ci doar un program interior”, “ cere ce vrei să-ți dau mă trezește din vis vocea tunătoare a Domnului / scriu fără ezitări și strategii/ eliberează-mi sufletul “.
Vasile POPESCU
