spot_img

„Tocmai acolo, la capătul lumii, moartea „se lua”

Aleksandar Stoicovici s-a născut la Timișoara [26 mai 1988]. Este absolvent al Facultății de Științe Politice, Filosofie și Științe ale Comunicării și student al Facultății de Litere, specializarea Sârbă-Germană, Universitatea de Vest din Timișoara. Cărți publicate: Vineri (București, 2011), aleksandar doarme/aleksandar spava (volum bilingv, Timișoara, 2012) și Dunărea deportaților (povești de viață din Bărăgan 1951-1956) (Timișoara, 2011, coaut. Flavius Furtună). În anul 2011 a coordonat antologia de poezie Ziua cea mai lungă (Ed. Herg Benet), iar în 2012 antologia autorilor Cenaclului Pavel Dan Prietenii despre care nu mai știi nimic (Ed. Brumar) și Malul celălalt (antologia poeziei sârbe sec. XX-XXI) (în curs de apariție). Andra Rotaru a dialogat cu Aleksandar Stoicovici despre volumul de poezie aleksandar doarme, iar interviul este preluat din revista Hyperion, cel mai recent număr.

De curând, a apărut volumul de poezie “aleksandar doarme”, ediţie bilingvă, publicat de Uniunea Sârbilor din România, 2012, traducere de Ljubinka Perinaț Stancov. Ai citit din acest volum în cadrul Festivalului Internațional de Poezie de la Smederevo. A existat vreo diferenţă între cum este receptată poezia ta în România şi în Serbia?

Am citit din ”aleksandar doarme/aleksandar spava” atât la Festivalul de la Smederevo, cât și la Târgul de Carte de la Belgrad. Nu pot să-mi dau exact seama dacă există și care este diferența între modurile în care a fost receptată poezia mea. Dacă în România m-au citit o mână de oameni, aș spune că acolo deocamdată s-au adunat doar vreo două degete. Abia acum a început să circule volumul în Serbia și sunt curios să văd ce reacții va stârni.

Care sunt apropierile dintre cele două culturi, care sunt tendinţele actuale în poezia sârbă?

Cred că e greu să rezumi în câteva propoziții aceste apropieri și cred, de asemenea, că nu sunt omul cel mai potrivit să o facă. Ce pot însă să fac și ce am și făcut de altfel (în prefața antologiei de poezie sârbă pe care am coordonat-o și care urmează să apară luna aceasta la Editura Herg Benet) este să pun față în față poezia ultimelor decenii de acolo cu cea din România și să o judec dintr-o perspectivă proprie.

Ai încercat să scrii în limba sârbă poezie pe care apoi să o traduci în română?

Deocamdată nu.

“dacă-ţi bagi capul sub apă când e dunărea cuminte/ poţi să-ţi vezi străbunii cum împing animalul cu palmele/ cum îl înalţă în proptele de aur// la scurt timp tot satul vorbea despre peştele din lagodărie/ toţi îi spuneau acum peştele-pod/ pentru că pornea tocmai de pe malul sârbesc/ şi ajungea până la noi” (peştele din lagodărie) Istoria păstrează reminiscenţele trecutului. În ce mod te influenţează acesta?

Am impresia că în scris întoarcerea asta spre trecut e ca regula celor cinci secunde. Scapi ceva pe jos și dacă nu-l ridici în intervalul respectiv, e bun de aruncat. Cred că trebuie să fii pe fază atunci când amintirile îți scapă din mâini și să încerci să nu devii patetic în cele cinci secunde și, desigur, să știi când să te oprești.

“prima dată înveţi să striveşti gândacul/ hipnotizat de liniile/ de pe spatele lui”

Când eram mic, țin minte că auzeam mereu spunându-se că ”moartea se ia”. Eu eram într-un sat uitat, pe malul Dunării, în lume probabil că se întâmplau și atunci lucruri mult mai oribile, dar nu aveam voie să ating animalele moarte pentru că, tocmai acolo, la capătul lumii, moartea ”se lua”. Stăteam, așadar, lângă sacii care tocmai fuseseră umpluți cu cartofi, și vânam cu un băț gândacii de colorado. Îi urmăream cum urcă și când se apropiau de gura sacului îi fixam cu vârful bățului și apăsam până se auzea o mică pocnitură. Apoi încercam să mă conving că nu suport de nicio culoare liniile de pe spatele lor.

Pregăteşti şi o antologie cu poeţi sârbi, Malul celălalt (38 de poeți sârbi din sec.XX-XXI).

Antologia apare la Târgul de Carte Gaudeamus de la sfârșitul lunii la Editura Herg Benet și reunește, așa cum ai menționat, 38 de poeți (de la Vasko Popa la Dejan Aleksić), pe care i-am tradus împreună cu Liubinca Perinaț-Stancov și Slavomir Gvozdenovici.

Acum sunt  foarte entuziasmat și aș vrea să vorbesc mai mult despre autorii antologați și despre poezia lor, care cred că va avea succes în rândul cititorilor români, însă, tot ce ar urma să spun se regăsește probabil deja în carte. Și pentru că mai e foarte puțin până când apare, am să-i las pe cei care citesc acest interviu să le descopere.

Articole recomandate

LĂSAȚI UN MESAJ

Vă rugăm să introduceți comentariul dvs.!
Introduceți aici numele dvs.

Acest site folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.

Sunt permise comentariile oricărei persoane, fără discriminări pe criterii de rasă, sex, etnie, opţiune şi apartenenţă politică sau religioasă. Limbajul vulgar şi trivial în subsolul textelor nu este permis. Nu sunt permise opiniile calomnioase rasiste/şovine/xenofobe. Nu sunt permise atacuri la persoană în subsolurile textelor, ele sunt exclusiv pentru comentarii, critică literară, păreri despre text, dezbateri, etc. În caz contrar, ele vor fi scose din baza de date, fără nici o explicaţie din partea AgentiadeCarte. ro

(S)TOP CELE MAI BUNE CĂRȚI ALE ANULUI 2022

De 13 ani, AgențiadeCarte.ro propune un top anual al celor mai bune cărți. Pentru anul editorial 2022, echipa AgenţiadeCarte.ro a scanat nominalizările pentru Premiile Radio România Cultural, Observator Cultural, Ziarul de Iași, Ficțiunea OPTm și Gala Tinerilor Scriitori / Cartea de poezie a anului 2022, dar și propriile preferințe ale editorilor și colaboratorilor noștri. Astfel, propunem 85 de titluri pe care le considerăm semnificative pentru anul editorial 2022: 30 de cărți de poezie, 30 de cărți de proză, 10 cărți de critică, istorie și teorie literară, precum și 15 cărți de eseu, publicistică și memorialistică. Cititorii AgenţiadeCarte.ro pot vota și comenta titlurile alese de noi. Votul este deschis până la 31 august 2023, ora 23.00. Juriul Premiilor AgenţiadeCarte.ro este compus din scriitorii Florin Iaru, Cristian Teodorescu și Dan Mircea Cipariu (președintele asociației Euro CulturArt). Juriul va anunța, după închiderea votului pe agentiadecarte.ro, printr-un comunicat de presă, câștigătorii. Premiile, în valoare de 5000 lei, sunt finanțate de Ministerul Culturii.

(S)TOP CELE MAI BUNE CĂRȚI ALE ANULUI 2021

De 12 ani, AgențiadeCarte.ro propune un top anual al celor mai bune cărți. Pentru anul editorial 2021, echipa AgenţiadeCarte.ro a scanat nominalizările pentru Premiile Radio România Cultural, Observator Cultural, Ziarul de Iași și Gala Tinerilor Scriitori, dar și propriile preferințe ale editorilor și colaboratorilor noștri. Astfel, propunem 71 de titluri pe care le considerăm semnificative pentru anul editorial 2021:  30 de cărți de poezie, 20 de cărți de proză, 10 cărți de critică literară, istorie literară și teorie literară, precum și 11 cărți de eseu, publicistică și memorialistică. Cititorii AgenţiadeCarte.ro pot vota și comenta titlurile alese de noi. Votul este deschis până la 31 august 2022, ora 23.00.

(S)TOP CELE MAI BUNE CĂRȚI ALE ANULUI 2020

De 11 ani, AgențiadeCarte.ro propune un top anual al celor mai bune cărți. Pentru anul editorial 2020, echipa AgenţiadeCarte.ro a scanat nominalizările pentru Premiile Observator Cultural, Ziarul de Iași și Gala Tinerilor Scriitori, dar și propriile preferințe ale editorilor și colaboratorilor noștri. Astfel, propunem 74 de titluri pe care le considerăm semnificative pentru anul editorial 2020: 31 de cărți de poezie, 20 de cărți de proză, 10 cărți de critică literară, istorie literară și teorie literară, precum și 13 cărți de eseu, publicistică și memorialistică. Cititorii AgenţiadeCarte.ro pot vota și comenta titlurile alese de noi. Votul este deschis până la 31 august 2021, ora 23.00. După închiderea votului, într-un eveniment public, AgențiadeCarte.ro va premia cărțile ce vor întruni cele mai multe voturi ale publicului și ale unui juriu desemnat de Asociația Euro CulturArt. Vom acorda câte un premiu pentru fiecare secțiune a topului. (Dan Mircea Cipariu)

(S)TOP CELE MAI BUNE CĂRȚI ALE ANULUI 2019

De 10 ani, AgențiadeCarte.ro propune un top anual al celor mai bune cărți. Pentru anul editorial 2019, echipa AgenţiadeCarte.ro a scanat nominalizările pentru Premiile Radio România Cultural, Observator Cultural și Gala Tinerilor Scriitori, dar şi propriile preferinţe ale editorilor. Astfel, propunem câteva titluri pe care le considerăm semnificative pentru o viitoare istorie a literaturii române contemporane. Cititorii AgenţiadeCarte.ro pot vota și comenta titlurile alese de noi. Votul este deschis până la 31 august 2020, ora 23.00. După închiderea votului, într-un eveniment public, AgențiadeCarte.ro va premia cărțile ce vor întruni cele mai multe voturi ale publicului și ale unui juriu desemnat de Asociația Euro CulturArt. Vom acorda câte un premiu pentru fiecare secțiune a topului.

(S)TOP CELE MAI BUNE CĂRȚI ALE ANULUI 2018

În anul editorial 2018, au fost publicate câteva titluri semnificative pentru o viitoare istorie a literaturii române contemporane. Echipa AgenţiadeCarte.ro a scanat nominalizările pentru Premiile Radio România Cultural, Observator Cultural, Iocan și Gala Tinerilor Scriitori, dar şi propriile preferinţe ale editorilor. A rezultat o listă de propuneri pe care cititorii AgenţiadeCarte.ro o pot vota, comenta şi critica. Votul este deschis până la 31 august 2019, ora 23.00. După închiderea votului, într-un eveniment public, AgențiadeCarte.ro va premia cărțile ce vor întruni cele mai multe voturi ale publicului și ale unui juriu desemnat de Asociația Euro CulturArt. Vom acorda câte un premiu pentru fiecare secțiune a topului.

(S)TOP CELE MAI BUNE CĂRȚI ALE ANULUI 2017

În anul editorial 2017, au fost publicate câteva titluri semnificative pentru o viitoare istorie a literaturii române contemporane. Echipa AgenţiadeCarte.ro a scanat nominalizările pentru Premiile Radio România Cultural, Observator Cultural și Gala Tinerilor Scriitori, dar şi propriile preferinţe ale editorilor. A rezultat o listă de propuneri pe care cititorii AgenţiadeCarte.ro o pot vota, comenta şi critica. Votul este deschis până la 27 august 2018, ora 23.00. Pe 31 august 2018, de Ziua Limbii Române, într-un eveniment public, AgențiadeCarte.ro va premia cărțile ce vor întruni cele mai multe voturi. Vom acorda câte un premiu pentru fiecare secțiune a topului.

(S)TOP CELE MAI BUNE CĂRȚI ALE ANULUI 2016

Anul 2016 a propus câteva titluri semnificative pentru o viitoare istorie a literaturii române contemporane. Echipa AgenţiadeCarte.ro a scanat nominalizările pentru Premiile Radio România Cultural, Observator Cultural și Gala Tinerilor Scriitori, dar şi propriile preferinţe ale editorilor. A rezultat o listă de propuneri pe care cititorii AgenţiadeCarte.ro o pot vota, comenta şi critica. Votul este deschis până la 27 august 2017, ora 23.00.

(S)TOP CELE MAI BUNE CĂRŢI ALE ANULUI 2015

Anul 2015 a propus câteva titluri semnificative pentru o viitoare istorie a literaturii române contemporane. Echipa AgenţiadeCarte.ro a scanat nominalizările pentru Premiile Radio România Cultural, Observator Cultural, România literară, Gala Tinerilor Scriitori, dar şi propriile preferinţe ale editorilor. A rezultat o listă de propuneri pe care cititorii AgenţiadeCarte.ro o pot vota, comenta şi critica. Votul este deschis până la 15 mai 2016, ora 23.00.

(S)TOP CELE MAI BUNE CĂRŢI ALE ANULUI 2010

(S)TOP CELE MAI BUNE CĂRŢI ALE ANULUI 2010

Cotidianul cultural AgenţiadeCarte.ro este membru al Asociației Publicațiilor Literare și Editurilor din România (APLER)

 

Publicaţie culturală finanţată cu sprijinul Ministerului Culturii.

ISSN: 2248 – 1508