Frustrare şi valoare literară între graniţe

oct. 14th, 2012 | By | Category: La Țintă!

Scriitorii din Basarabia vor fi vedetele celei de-a XIX-a ediţii a Târgului Internaţional de Carte Gaudeamus. Pe piaţa noastră culturală se simte puternicul melanj între ceea ce se creează dincolo de Prut şi ceea ce se creează în România. De multe ori, produsele culturale din Republica Moldova oferă o viziune combativă şi surprinzătoare, deseori luată drept etalon de muzicienii, artiştii vizuali ori scriitorii din vechiul regat. Cu toate influenţele şi forţele gravitaţionale, plăcile tectonice estetice reprezentate de Bucureşti şi Chişinău nu sunt cunoscute publicului larg şi nici nu sunt cercetate de către specialişti pe măsura importanţei lor în determinarea unui spaţiu cultural românesc polimorf.

Una dintre cele mai cunoscute edituri de peste Prut, cu difuzare atât în Bucureşti, cât şi în Chişinău, Editura Cartier, a publicat volume ale unor scriitori precum Dan Coman, Claudiu Komartin, Radu Vancu, dar şi volume semnate de Dumitru Crudu, Vasile Ernu, Oleg Serebrian, Emilian Galaicu-Păun, Alexandru Vakulovski. Un fapt meritoriu, care a pus unele lângă altele nume şi volume scrise în aceeaşi limbă. Cu toate acestea, nu de multe ori, scriitorii de peste Prut nu au putut fi prezenţi la evenimentele din România, deşi au fost invitaţi, pe motiv de…viză. E binecunoscut cazul lui Alexandru Vakulovski, pentru care s-au semnat petiţii şi s-au trimis scrisori către preşedinte în urmă cu câţiva ani.

Ce ştim, însă, despre literatura de peste Prut? Ne-a ajutat volumul publicat de Editura Institutul
Cultural Român, în 2010, o antologie realizată de Dumitru Crudu, să-i cunoaştem pe 23 dintre reprezentanţii „noii poezii basarabene“, cu vârste cuprinse între 15 şi 42 de ani: Angela Pânzaru, Iulian Fruntaşu, Ştefan Baştovoi, Mihail Vakulovski, Alexandru Vakulovski, Steliana Grama, Diana Iepure, Pavel Păduraru, Leo Hristov, Andrei Ungureanu, Ana Rapcea, Adrian Ciubotaru, Horia Hristov, Alexandru Buruiană, Liliana Armaşu, Iurie Burlacu, Aurelia Borzin, Corina Ajder, Andrei Gamarţ, Vadim Vasiliu, Daria Vlas, Doina Bulat, Ecaterina Bargan, Cătălina Bălan? Au susţinut ei lecturi în oraşele româneşti, au fost invitaţi şi integraţi 100% în literatura de aici?
Din ce-mi aduc aminte, există şi au existat evenimente importante care i-au adus în prim-plan pe scriitorii din Republica Moldova: ICR Stockholm, prin atelierul de traduceri, i-a chemat la ediţiile din ultimii ani pe Ecaterina Bărgan, Aura Maru, Alexandru Vakulovski.
Clubul de Lectură Institutul Blecher i-a avut invitaţi pe mulţi scriitori din Republica Moldova (enumerarea e lungă şi cu siguranţă aş omite nume importante). De asemenea, e meritorie prezenţa în antologia “Cele mai frumoase poeme din 2010”, realizată de Radu Vancu şi Claudiu Komartin (Editura Tracus Arte) a câtorva poeţi basarabeni de top ai anilor ‘90, Emilian Galaicu-Păun, Irina Nechit, Aurelia Borzin.

Tania Radu (http://www.europalibera.org/content/article/24611490.html) a scris în urma unei anchete realizate de Marius Chivu cu scriitorii basarabeni pentru Dilema Veche: “opiniile lor, formulate ca răspunsuri la întrebări ale criticului Marius Chivu, exprimă aproape la unison frustrarea graniţei care îi separă de literatura română.”
Există aceeaşi frustrare şi de partea noastră? Ne simţim ameninţaţi, avem prejudecăţi, suntem deschişi şi lipsiţi de orgolii, chiar îi acceptăm?
Cu lacune care pot fi acoperite şi cu o mare curiozitate, aştept această ediţie a Târgului de Carte Gaudeamus, dându-mi seama că ştiu, de fapt, prea puţine despre caracteristicile care ne leagă şi ne separă de scriitorii de peste Prut.

Andra ROTARU

Număr de vizualizări :1757


One Comment to “Frustrare şi valoare literară între graniţe”

Comenteaza

Sunt permise comentariile oricărei persoane, fără discriminări pe criterii de rasă, sex, etnie, opţiune şi apartenenţă politică sau religioasă. Limbajul vulgar şi trivial în subsolul textelor nu este permis. Nu sunt permise opiniile calomnioase rasiste/şovine/xenofobe. Nu sunt permise atacuri la persoană în subsolurile textelor, ele sunt exclusiv pentru comentarii, critică literară, păreri despre text, dezbateri, etc. În caz contrar, ele vor fi scose din baza de date, fără nici o explicaţie din partea AgentiadeCarte. ro