Festivalul Internaţional de Literatură de la Timişoara „La Vest de Est / La Est de Vest”

oct. 16th, 2012 | By | Category: Agenda de carte

În perioada 24-26 octombrie 2012, la Muzeul de Artă (Palatul Baroc) din Timişoara va avea loc prima ediţie a Festivalului Internaţional de Literatură de la Timişoara „La Vest de Est / La Est de Vest”. Sub motto-ul „La Vest de Est / La Est de Vest”, nume importante ale scenei literare europene contemporane, alături de scriitori timişoreni de referinţă, se vor întâlni, în fiecare seară, începând cu ora 18.00, cu iubitorii de literatură din Timişoara. Evenimentul este iniţiat şi organizat de Oana Boca, Ioana Gruenwald şi Robert Şerban, sub umbrela agenţiei Headsome Communication. AgenţiadeCarte.ro este partener media al evenimentului.

„Este o bucurie să lansăm Festivalul Internaţional de Literatură de la Timişoara cu şapte oaspeţi de primă mînă! Şapte scriitori diferiţi, dar totuşi atît de legaţi prin universul ficţional al cărţilor lor. Slavenka Drakulić, Attila Bartis şi Vladimir Arsenijević aparţin «cu acte în regulă» spaţiului central și est-european. Richard Swartz, Jan Koneffke şi Philip Ó Ceallaigh, deşi născuţi în Europa Occidentală, îşi trag seva literaturii din această zonă a Europei, fiecare dintre ei avînd drept «dovadă» pagini memorabile despre România. Al șaptelea invitat, Vasile Ernu, este un adevărat globe-trotter stabilit la București, un scriitor pentru care dialogul est-vest este esențial.” (Organizatorii)

Invitaţii primei ediţii a Festivalul Internaţional de Literatură de la Timişoara:

Supranumită „Simone de Beauvoir a Europei de Est”, Slavenka Drakulić este una dintre cele mai puternice voci din spaţiul ex-iugoslav, o autoare tradusă cu succes în întreaga lume.

„Slavenka e în acelaşi timp tandră şi intransigentă, înţelegătoare şi nemiloasă” – aşa o descrie Andrei Pleşu pe Slavenka Drakulić, cea mai apreciată scriitoare şi publicistă croată a momentului, astăzi, stabilită în Suedia.

Nume de referinţă atât în lumea literelor, cât şi în arta fotografică, Attila Bartis e un autor consacrat în spaţiul european. Nu doar graţie unei prezenţe editoriale constante, ci, în primul rând, datorită forţei pe care scrisul său o evidenţiază încă de la cea dintâi carte. Attila Bartis este cunoscut cititorilor români în special datorită romanelor Tihna (Paralela 45) şi Plimbarea (Polirom).

Richard Swartz, scriitor suedez şi unul dintre cei mai importanţi jurnalişti din Europa Centrală şi de Est, cu două volume traduse în limba română, la editura Univers: O casă în Istria şi Room Service. Povestiri din Europa de Est.

Prozator, poet și jurnalist, Jan Koneffke este unul dintre autorii germani traduşi cu succes în colecţia „Raftul Denisei” de la editura Humanitas Fiction, descris în termeni elogioşi atât de criticii germani – „un mare prozator” (Die Zeit), cât şi de scriitori cunoscuţi, precum Günter Grass: „lectura cărţilor lui Jan Koneffke îţi provoacă o desfătare continuă”.

Reprezentant important al scenei literare tinere, alternative şi progresiste, din Serbia, Vladimir Arsenijević este scriitor, traducător, editor, muzician şi publicist, el însuşi oraganizator al unuia dintre cele mai cunoscute festivaluri literare din Europa Centrală și de Est, KROKODIL

Multipremiat şi apreciat de către presa irlandeză şi britanică drept cel mai bun debut al ultimilor ani, Philip Ó Ceallaigh este un scriitor irlandez care a ales să scrie și să trăiască în România, iar cariera sa de scriitor a ajuns deja să fie foarte legată de evoluția Bucureștiului din ultimii ani.

Vasile Ernu: născut în URSS, autor de referinţă, multipremiat, tradus în peste 10 ţări, dar și un foarte lucid critic al societății în care trăim: „Nu-mi plac intelectualii de curte şi cred că trebuie să fii mereu în raport de exil faţă de orice formă de putere. Datoria noastră, a celor care lucrăm cu discursul şi ideile, e să punem în chestiune şi să criticăm puterea”, acesta este crezul lui.

Prozatoare înnăscută, eseistă, critic literar, profesor cu vocație, Adriana Babeţi este una dintre cele mai îndrăgite scriitoare contemporane: „O adevărată amazoană a literelor româneşti, care îşi are la Timişoara adevărata armie… mixtă”. (Simona Sora)

Cornel Ungureanu – un nume emblematic în critica şi istoria literară contemporană și un memorialist apreciat: „Ne place sau nu ne place, credem sau nu credem în «geografia literară» un lucru este cert: profesorul Cornel Ungureanu este unul dintre criticii foarte importanti ai momentului literar actual.” (Tudorel Urian)

Reputat scriitor optzecist, Viorel Marineasa este, astăzi, unul dintre cei mai prețuiți oameni din lumea literară timișoreană, cunoscut deopotrivă ca romancier, eseist, publicist și editor. „[…] sunt bolnav de nesemnificativ. Lucrurile, faptele au o semnificaţie ascunsă şi sântem noi prea repeziţi şi nu vrem să vedem. Peste tot există un palpit” – mărturiseşte prozatorul român.

„Unul dintre cei mai buni scriitori ai generaţiei sale”, așa îl descrie Adriana Babeţi pe Tudor Creţu. Scriitor, cadru didactic și realizator TV, Tudor Creţu este autorul a două volume de poezie, al unui roman și al unui volum de studii critice. Din toamna lui 2006, semnează rubrica „Faza critică”, în revista Orizont, care l-a impus drept una dintre cele mai lucide voci ale generației sale.

„Numele Daniela Rațiu poate fi un pariu câștigător pentru proza românească de azi” – apreciază criticul Tudorel Urian. Născută la Brașov, scriitoarea mărturisea cândva faptul că „Timisoara ei” e reprezentată de „oamenii care o compun”, de întâlnirile cu Daniel Vighi, Cornel Ungureanu, Viorel Marineasa, Lucian P. Petrescu sau Adriana Babeți.

Număr de vizualizări :855


Comenteaza

Sunt permise comentariile oricărei persoane, fără discriminări pe criterii de rasă, sex, etnie, opţiune şi apartenenţă politică sau religioasă. Limbajul vulgar şi trivial în subsolul textelor nu este permis. Nu sunt permise opiniile calomnioase rasiste/şovine/xenofobe. Nu sunt permise atacuri la persoană în subsolurile textelor, ele sunt exclusiv pentru comentarii, critică literară, păreri despre text, dezbateri, etc. În caz contrar, ele vor fi scose din baza de date, fără nici o explicaţie din partea AgentiadeCarte. ro