Poveste cu tâlc
oct. 24th, 2012 | By admin
Uneori, în clipe de răgaz, îmi place să deschid la întâmplare Dicționarul explicativ al limbii române; mă fascinează cuvintele ordonate alfabetic, înșiruite pagină după pagină, așteptând să fie găsite, să se dezvăluie căutătorului în toată bogăția lor de sensuri și înțelesuri. Câtă răbdare au cuvintele…Azi, spre exemplu, trec în zbor peste datorat, datorie, debloca, deblocare, delict, delictual, drept, dreptate… Citesc: „Dreptate, principiu moral și juridic care cere să fie recunoscute și respectate drepturile fiecăruia“. Gândesc: deci inclusiv acela de a-i fi ocrotite interesele „morale și materiale care decurg din orice lucrare științifică, literară sau artistică al cărei autor este“. Nu o spun eu, ci art. 27 alin. 2 din Declarația universală a drepturilor omului, adoptată și proclamată de Adunarea Generală a O.N.U. la 10 decembrie 1948.
