„Orizonturi culturale italo-române” publică primul volum

Oct 1st, 2012 | By | Category: Agenda de carte

Revista interculturală bilingvă „Orizonturi culturale italo-române” anunţă publicarea primului volum bilingv (italian-român), intitulat “Orizzonti culturali italo-romeni: prospettive ed esperienze – Orizonturi culturale italo-române: perspective şi experienţe” de Afrodita Carmen Cionchin, Editura Brumar. Sunt intervievate personalităţi ale lumii culturale din ambele spaţii geografice, Italia şi România.

„Ediţia din octombrie a revistei interculturale bilingve „Orizonturi culturale italo-române / Orizzonti culturali italo-romeni”, înregistrată în Italia cu ISSN 2240-9645 şi accesibilă la adresele www.orizonturiculturale.ro şi www.orizzonticulturali.it, aduce o serie de noutăţi importante.

În primul rând, apariţia primului nostru volum bilingv, care dă glas unora dintre cele mai semnificative expresii ale dialogului cultural dintre Italia şi România în zilele noastre: Afrodita Carmen Cionchin, Orizzonti culturali italo-romeni: prospettive ed esperienze – Orizonturi culturale italo-române: perspective şi experienţe (Timişoara, Brumar, 2012, 184 p., revizie editorială Giovanni Ruggeri). Cunoscuţi românişti şi romanişti, istorici, traducători, jurnalişti, oameni de cultură legaţi pe diferite planuri de orizontul cultural italo-român prezintă, sub formă de interviu, perspective originale şi experienţe de interes care atestă vitalitatea raporturilor culturale dintre Italia şi România, dar şi necesitatea amplificării spaţiilor de exprimare a acestora. Este vorba despre Claudio Magris, Lorenzo Renzi, Bruno Mazzoni, Alvaro Barbieri, Bianca Valota Cavallotti, Francesco Guida, Antonello Biagini, Ioan-Aurel Pop, Ljiljana Avirović, Giovanni Ruggeri, Giuseppe Cina, Emil Petru Raţiu, Claudia Azzola.

De asemenea, revista şi asociaţia „Orizonturi culturale italo-române” care o editează au încheiat recent un parteneriat cultural cu Primăria Municipiului Timişoara, parteneriat care vine în întâmpinarea activităţii de promovare articulată şi continuativă atât în spaţiul cultural italian, cât şi în cel românesc, pe care o desfăşoară publicaţia noastră, în contextul în care oraşul de pe Bega este candidat la titlul de Capitală Culturală Europeană în 2021. Astfel, secţiunea „Obiectiv Timişoara” / „Obiettivo Timişoara”, prezentă atât în ediţia română, cât şi în ediţia italiană a revistei, este special dedicată temelor, evenimentelor şi personalităţilor acestui oraş atât de legat de Italia, oraşul cu cea mai mare prezenţă italiană din România şi totodată teritoriu multicultural de tradiţie.

Ediţia română aduce apoi un interviu cu Ana Blandiana, care a fost oaspete de onoare al primei ediţii a Târgului Editurilor Independente ce a avut loc la Capannori (Lucca) în 7-9 septembrie 2012. „Editorilor independenţi le datorează literatura fostelor ţări comuniste intrarea pe piaţa occidentală şi, în ultima instanţă, chiar impunerea lor”, arată distinsa poetă în acest dialog.

În continuare, un interviu cu maestrul Corneliu Murgu, director al Operei Române din Timişoara, al cărui destin uman şi profesional este strâns legat de Italia, şi care ne vorbeşte despre realizările acestei prestigioase instituţii, pe care o conduce din 2000, deschizându-ne spre noua stagiune ce marchează şaizeci şi cinci de ani de la primul spectacol al Operei Române din Timişoara, prin premiera Faust de Charles Gounod, care va avea loc în 10 octombrie 2012.

Urmează un articol semnat de Codruţa Popov, dedicat Teatrului Naţional din Timişoara şi noii sale identităţi. Iniţiem, de asemenea, proiectul „Prezenţa italiană în Timişoara şi Banat”, prin aportul cărturarului bănăţean Aurel Cosma Junior (1901-1983). Proiectul urmăreşte, pe de o parte, recuperarea memoriei istorice valorificând şi reintegrând în circuitul cultural unele din contribuţiile cele mai semnificative ale intelectualilor din acest spaţiu care au tratat tema de-a lungul timpului, şi, pe de altă parte, realizarea de noi studii. În acest număr, publicăm prima parte a studiului lui Aurel Cosma Junior intitulat Urme de viaţă italiană în Banat.

Hanibal Stănciulescu analizează apoi romanul Cimitirul din Praga de Umberto Eco, iar Laszlo Alexandru şi Ovidiu Pecican ne propun un dialog viu, plin de substanţă şi o analiză nuanţată a Purgatoriului lui Dante, la intersecţia dintre mitologie, geografie, religie şi etică.

În 14 septembrie 2012, Horia Bernea ar fi împlinit 74 de ani. Teodor Baconschi evocă legăturile cu Italia ale regretatului maestru.

Sub titlul Cântecul dezamăgirii, prezentăm apoi un grupaj de versuri ale poetului Alfonso Severino, în traducerea italienistului Geo Vasile.

În 10 iunie 2012 s-a stins din viaţă poliedrica artistă aquilană Massimima Pesce, ceramistă, sculptoriţă şi pictoriţă, dar şi o adevărată prietenă a României. Îi aducem un omagiu prin cuvintele lui George Popescu, care au însoţit o expoziţie itinerantă colectivă de acum câţiva ani, prezentată în mai multe oraşe din Italia şi din România.

Continuăm rubrica noastră menită să îi amuze și să-i destindă pe cititori, printr-o nouă anecdotă care evocă, de data aceasta, atmosfera alegerilor pentru funcția de rector într-una din universitățile timișorene. Cu speranța că textele de aici vor fi receptate doar ca ceea ce sunt – anecdotică, „folclor universitar / cultural” – așteptăm sugestii și… istorioare de acest gen, la adresa de e-mail a revistei. Această rubrică este realizată de Sorin Vintilă.

Ediţia italiană aduce traducerea interviului cu Ana Blandiana şi un grupaj de versuri din volumul Patria mea A4, în tălmăcirea lui Mauro Barindi. Propunem apoi un interesant articol dedicat filmului românesc actual, sub semnătura lui Francesco Saverio Marzaduri, urmat de recenzia criticului Diego Zandel la romanul Gabrielei Adameşteanu recent tradus în italiană, Verrà il giorno (Editore Cavallo di ferro, Roma 2012, trad. Celestina Fanella). În continuare, textul italian al lui Aurel Cosma Junior, Tracce di vita italiana nel Banato, în cadrul proiectului „Prezenţa italiană în Timişoara şi Banat”. De asemenea, un studiu al profesorului Roberto Scagno dedicat personalităţii lui Luigi Cazzavillan (1852-1903), fondatorul ziarului „Universul” (1884) şi al Şcolii Italiene „Regina Margherita” din Bucureşti. Avem apoi un grupaj de versuri în franceză şi italiană din antologia Gherasim Luca, La Fine del mondo. Poesie 1942-1991 (Joker Edizioni, Novi Ligure 2012). Urmează un studiu de Frosina Qyrdeti, de la Universitatea din Valona (Albania), despre proza scriitorului migrant Carmine Abate, câştigătorul cunoscutului Premiu Campiello 2012, un eseu al italienistului George Popescu despre filmul „Decameron” al lui Pier Paolo Pasolini şi un studiu de Laura Ştefania Mara despre universul feminin în romanul La noia de Alberto Moravia. Încheiem cu un eseu cu impresiile de călătorie la Timişoara ale Irmei di Patre”.

Afrodita Carmen Cionchin, editor coordonator

vizualizari: 1162


Comenteaza

Sunt permise comentariile oricărei persoane, fără discriminări pe criterii de rasă, sex, etnie, opţiune şi apartenenţă politică sau religioasă. Limbajul vulgar şi trivial în subsolul textelor nu este permis. Nu sunt permise opiniile calomnioase rasiste/şovine/xenofobe. Nu sunt permise atacuri la persoană în subsolurile textelor, ele sunt exclusiv pentru comentarii, critică literară, păreri despre text, dezbateri, etc. În caz contrar, ele vor fi scose din baza de date, fără nici o explicaţie din partea AgentiadeCarte. ro