spot_img

“Păstrarea ICR în forma sa actuală”: Scrisoare deschisă adresată Guvernului şi Senatului României, semnată de laureaţi ai Premiului Nobel

În urma publicării în cel mai important cotidian suedez, Dagens Nyheter, a unui articol despre OUG 27/13.06.2012 şi despre schimbările pe care aceasta le anunţă în ceea ce priveşte conducerea şi strategia de programe a Institutului Cultural Român, lumea culturală suedeză reacţionează printr-o scrisoare deschisă adresată Guvernului şi Senatului României, prin care se solicită “păstrarea ICR în forma sa actuală”. Apelul este susţinut de aproape 200 de personalităţi culturale din Suedia, Finlanda, Norvegia şi Danemarca, acestora alăturându-li-se şi doi laureaţi ai Premiului Nobel pentru Literatură: Herta Müller şi Tomas Tranströmer.

Scrisoarea deschisă se raportează la activitatea filialei suedeze a Institutului Cultural Român, care funcţionează la Stockholm din 2006, punctând faptul că aceasta “a înregistrat succese excepţionale”, că a promovat, de-a lungul timpului, artişti din diverse zone culturale, de generaţii şi convingeri diferite, şi că a activat pe întreg teritoriul Suediei, “ajungând, prin programele sale, la foarte mulţi oameni”. “Toţi cei interesaţi de cultură, indiferent de naţionalitate”, continuă scrisoarea, “s-au putut bucura de programele ICR Stockholm, iar interesul a fost foarte mare – serile organizate de institut s-au desfăşurat deseori cu sala plină şi au generat un mare interes şi din partea presei”. Autorii protestului afirmă că “ICR Stockholm şi-a câştigat o poziţie unică printre scenele culturale din capitala Suediei”, unul dintre efectele generate de activitatea sa fiind înfiinţarea editurii 2244, specializată în literaturile din jurul Mării Negre, în special cea română.

Scrisoarea a fost iniţiată de poeta şi traducătoarea Cecilia Hansson. Printre semnatari se regăsesc mai mulţi membri ai Academiei Suedeze (scriitorii Kjell Espmark, Göran Malmqvist şi Anders Olsson) şi ai Academiei De Nio (Madeleine Gustafsson, Agneta Pleijel, Niklas Rådström, Anders Öhman), Directorul Bibliotecii Nobel a Academiei Suedeze, Lars Rydquist, Preşedintele PEN Clubului suedez, Ola Larsmo, şi alţi foşti şi actuali membri din conducerea PEN (Henrik C Enbohm, Kerstin Lundberg, Monica Nagler, Ola Wallin), europarlamentarul Alf Svensson, fost ministru şi preşedinte de partid, poetul Bengt Berg, membru al Parlamentului Suedez, violonista Anna Lindal, Decanul Facultăţii de Arte a Universităţii din Göteborg şi Vicepreşedintele Academiei Regale de Muzică din Stockholm, cunoscuta regizoare de teatru şi film Suzanne Osten, artista de renume internaţional Marianne Lindberg De Geer, scriitorul Magnus Florin, secretar literar al Teatrului Dramatic Regal, scriitorii Helena Boberg, Sigrid Combüchen, Ulf Eriksson, Aris Fioretos, Jörgen Gassilewski, Gunnar Harding, Magnus Jacobsson, Arne Johnsson, Katarina Kieri, Agneta Klingspor, Åsa Maria Kraft, Helga Krook, Maria Küchen, Monica Lauritzen, Martina Lowden, Marie Lundquist, Carl-Johan Malmberg, Jasim Mohamed, Thomas Nydahl, Per Planhammar, Eva Runefelt, Eva Ström, Andrzej Tichý, Aino Trosell, Magnus William-Olsson, jurnaliştii Alberte Bremberg, Andreas Engström, Eva af Geijerstam, Madeleine Grive, Cecilia Hagen, Lisa Irenius, Audun Lindholm, Hynek Pallas, Annina Rabe, Göran Sommardal, Guido Zeccola, Birgitta Wallin, traducătorii Anders Bodegård, Aimée Delblanc, Inger Johansson, Lars Kleberg, Ervin Rosenberg, Jan Stolpe, Bodil Zalesky, muzicienii Magnus Andersson, George Kentros, Mårten Landström, Eva Lindal, Miklós Maros, Ivo Nilsson, Jörgen Pettersson, actorii Christian Fex, Angela Kovács, Marie Richardson, personalităţi din lumea artei (Helena Holmberg, Cato Lein, Jonas (J) Magnusson, Misha Pedan, Pia Sandström, Lina Selander, Fia-Stina Sandlund, Niclas Östlind), cadre universitare (Ingmar Lemhagen, Hans Ruin, Tom Sandqvist, Ingmar Söhrman, Marcia Sá Cavalcante Schuback, Clas Zilliacus), reprezentanţii mai multor edituri suedeze (Mattias Axelsson, Catarina Berg, Styrbjörn Gustafsson, Fredrik Lind, Ingemar Nilsson), precum şi membri marcanţi ai diasporei româneşti din Suedia (Ştefan şi Kuki Constantinescu, Dorinel Marc, Cristian Marina, Corina Oprea).

Cunoscutul scriitor Kjell Espmark, membru al Academiei Suedeze şi al Comitetului Nobel, afirmă că „ICR Stockholm este cel mai vital dintre institutele culturale reprezentate la Stockholm”. Poetul şi editorul Bengt Berg, membru al Parlamentului Suedez, afirmă că, prin activitatea sa culturală, “ICR Stockholm este un foarte bun reprezentant al României în noua Europă şi în vechea Suedie”. În acelaşi spirit, curatorul Niclas Östlind scrie că ”Institutul Cultural Român este o resursă nepreţuită”, scriitoarea Agneta Pleijel, membră a Academiei De Nio, afirmă că “ICR Stockholm a avut o ofertă culturală extrem de bogată, care a reuşit să plaseze cultura română pe harta europeană”, iar Anders R. Öhman, membru al aceleiaşi Academii,apreciază activitatea ICR Stockholm ca fiind ”una dintre cele mai vitale” de pe scena culturală suedeză, ”mulţumită capacităţii sale de a da viaţă culturii române şi de a ne ajuta s-o aprofundăm în toate aspectele sale. (…) ICRS a însemnat, pentru un public larg, o gură de aer proaspăt”.Scriitoarea Sigrid Combüchen scrie că „admiră înaltul nivel de pregătire şi calitatea activităţii institutului.”

Ingmar Söhrman, profesor de limbi romanice la Universitatea din Göteborg şi cunoscător al limbii române, este de părere că ”Institutul Cultural Român din Suedia a facut un efort enorm şi a schimbat ideea de cultură românească, care acum este extrem de pozitivă şi bogată pentru suedezi. Şeful institutului a făcut o lucrare fantastică si minunată de promovare a culturii româneşti”.

Marcia Sá Cavalcante Schuback, profesor de filosofie la Universitatea Södertörn, aminteşte că, atunci când vorbim de cultură, vorbim în primul rând de ”deschidere către celălalt”, aceasta fiind “una dintre contribuţiile cele mai frumoase şi cele mai importante ale Institutului Cultural Român de la Stockholm.” Unul dintre semnatari – Mikael Gillefalk – afirmă că a ”văzut la ICR Stockholm unele dintre cele mai bune programe culturale” la care a participat de-a lungul timpului la Stockholm şi că a avut aceeaşi experienţă pozitivă cu programele ICR Berlin. Un membru al diasporei, Ion Florea, spune că „există o diferenţă extraordinar de mare între institutul în forma sa actuală şi ceea ce a existat înainte de 2006, când nu se vedea şi nu se auzea nimic în legătură cu cultura română”. Poeta Helena Boberg scrie şi ea că ”activitatea ICR Stockholm este unică în felul său, iar institutul şi-a creat o poziţie nepreţuită de punct de legătură în viaţa culturală suedeză, mulţumită modului de organizare şi conducerii pe care o are astăzi.”

Curatoarea Helena Holmberg scoate în evidenţă activitatea ICR Stockholm în domeniul artei, ”de o înaltă calitate şi cu un bun renume atât în Suedia, cât şi pe plan internaţional”. Actriţa de teatru şi film Angela Kovács, membră în trupa Teatrului Dramatic Regal – scena naţională a Suediei -, afirmă că ”ICR Stockholm este o instituţie foarte bine văzută în viaţa culturală a capitalei noastre” şi că ”a fost o onoare” să participe la programele institutului şi să “contribuie la promovarea culturii române în complexitatea sa”. Actorul Christian Fex, care a fost, de asemenea, invitat la unele dintre programele literare ale institutului, consideră că “schimbarea condiţiilor activităţii ICRS ar fi un deserviciu major atât pentru viaţa culturală românească, cât şi pentru cea suedeză”. Compozitorul Ivo Nilsson este de părere că ”desfiinţarea unuia dintre cele mai dinamice institute internaţionale de cultură ar dăuna vieţii culturale din capitala noastră”.

Dintre vocile din presă, jurnalistul radio Göran Sommardal îşi însoţeşte semnătura de îndemnul “noli tangere”, iarMadeleine Grieve, redactor-şef al revistei 10-tal şi director-fondator al Festivalului Internaţional de Poezie de la Stockholm, este de părere că “ICRS este fantastic şi că trebuie lăsat să continue să fie la fel”. Jurnalista de film Eva af Geijerstam de la cotidianul Dagens Nyheter afirmă că “Institutul Cultural Român a promovat cultura şi istoria română cu o imaginaţie fără margini şi cu un simţ nemaipomenit al deschiderii şi al dialogului. A-l schimba ar fi un lucru dezastruos”.

Textul scrisorii comune accentuează, de asemenea, faptul că activitatea de până acum a institutului a avut o mare diversitate şi reprezentativitate, şi că ameninţările de politizare a acesteia inspiră “teamă şi îngrijorare”, “aceste tendinţe neavându-şi locul într-o democraţie”.

Petiţia a putut fi semnată între 28 iunie şi 2 iulie, pe site-ul: http://www.namninsamling.com/site/get.asp?protestbrev_RKIS. Astăzi scrisoarea va fi trimisă Guvernului şi Senatului României, împreună cu lista semnatarilor şi comentariile acestora.

Articole recomandate

1 COMENTARIU

  1. Ma indoiesc ca acesti ilustri literati stiu ceva despre Romania profunda, inclusiv in planul culturii (cu exceptia triadei Cioran, Eliade, Ionesco) sunt convinsa totodata ca ei confunda Bucurestiul cu Budapesta, asa ca

LĂSAȚI UN MESAJ

Vă rugăm să introduceți comentariul dvs.!
Introduceți aici numele dvs.

Acest site folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.

Sunt permise comentariile oricărei persoane, fără discriminări pe criterii de rasă, sex, etnie, opţiune şi apartenenţă politică sau religioasă. Limbajul vulgar şi trivial în subsolul textelor nu este permis. Nu sunt permise opiniile calomnioase rasiste/şovine/xenofobe. Nu sunt permise atacuri la persoană în subsolurile textelor, ele sunt exclusiv pentru comentarii, critică literară, păreri despre text, dezbateri, etc. În caz contrar, ele vor fi scose din baza de date, fără nici o explicaţie din partea AgentiadeCarte. ro

(S)TOP CELE MAI BUNE CĂRȚI ALE ANULUI 2022

De 13 ani, AgențiadeCarte.ro propune un top anual al celor mai bune cărți. Pentru anul editorial 2022, echipa AgenţiadeCarte.ro a scanat nominalizările pentru Premiile Radio România Cultural, Observator Cultural, Ziarul de Iași, Ficțiunea OPTm și Gala Tinerilor Scriitori / Cartea de poezie a anului 2022, dar și propriile preferințe ale editorilor și colaboratorilor noștri. Astfel, propunem 85 de titluri pe care le considerăm semnificative pentru anul editorial 2022: 30 de cărți de poezie, 30 de cărți de proză, 10 cărți de critică, istorie și teorie literară, precum și 15 cărți de eseu, publicistică și memorialistică. Cititorii AgenţiadeCarte.ro pot vota și comenta titlurile alese de noi. Votul este deschis până la 31 august 2023, ora 23.00. Juriul Premiilor AgenţiadeCarte.ro este compus din scriitorii Florin Iaru, Cristian Teodorescu și Dan Mircea Cipariu (președintele asociației Euro CulturArt). Juriul va anunța, după închiderea votului pe agentiadecarte.ro, printr-un comunicat de presă, câștigătorii. Premiile, în valoare de 5000 lei, sunt finanțate de Ministerul Culturii.

(S)TOP CELE MAI BUNE CĂRȚI ALE ANULUI 2021

De 12 ani, AgențiadeCarte.ro propune un top anual al celor mai bune cărți. Pentru anul editorial 2021, echipa AgenţiadeCarte.ro a scanat nominalizările pentru Premiile Radio România Cultural, Observator Cultural, Ziarul de Iași și Gala Tinerilor Scriitori, dar și propriile preferințe ale editorilor și colaboratorilor noștri. Astfel, propunem 71 de titluri pe care le considerăm semnificative pentru anul editorial 2021:  30 de cărți de poezie, 20 de cărți de proză, 10 cărți de critică literară, istorie literară și teorie literară, precum și 11 cărți de eseu, publicistică și memorialistică. Cititorii AgenţiadeCarte.ro pot vota și comenta titlurile alese de noi. Votul este deschis până la 31 august 2022, ora 23.00.

(S)TOP CELE MAI BUNE CĂRȚI ALE ANULUI 2020

De 11 ani, AgențiadeCarte.ro propune un top anual al celor mai bune cărți. Pentru anul editorial 2020, echipa AgenţiadeCarte.ro a scanat nominalizările pentru Premiile Observator Cultural, Ziarul de Iași și Gala Tinerilor Scriitori, dar și propriile preferințe ale editorilor și colaboratorilor noștri. Astfel, propunem 74 de titluri pe care le considerăm semnificative pentru anul editorial 2020: 31 de cărți de poezie, 20 de cărți de proză, 10 cărți de critică literară, istorie literară și teorie literară, precum și 13 cărți de eseu, publicistică și memorialistică. Cititorii AgenţiadeCarte.ro pot vota și comenta titlurile alese de noi. Votul este deschis până la 31 august 2021, ora 23.00. După închiderea votului, într-un eveniment public, AgențiadeCarte.ro va premia cărțile ce vor întruni cele mai multe voturi ale publicului și ale unui juriu desemnat de Asociația Euro CulturArt. Vom acorda câte un premiu pentru fiecare secțiune a topului. (Dan Mircea Cipariu)

(S)TOP CELE MAI BUNE CĂRȚI ALE ANULUI 2019

De 10 ani, AgențiadeCarte.ro propune un top anual al celor mai bune cărți. Pentru anul editorial 2019, echipa AgenţiadeCarte.ro a scanat nominalizările pentru Premiile Radio România Cultural, Observator Cultural și Gala Tinerilor Scriitori, dar şi propriile preferinţe ale editorilor. Astfel, propunem câteva titluri pe care le considerăm semnificative pentru o viitoare istorie a literaturii române contemporane. Cititorii AgenţiadeCarte.ro pot vota și comenta titlurile alese de noi. Votul este deschis până la 31 august 2020, ora 23.00. După închiderea votului, într-un eveniment public, AgențiadeCarte.ro va premia cărțile ce vor întruni cele mai multe voturi ale publicului și ale unui juriu desemnat de Asociația Euro CulturArt. Vom acorda câte un premiu pentru fiecare secțiune a topului.

(S)TOP CELE MAI BUNE CĂRȚI ALE ANULUI 2018

În anul editorial 2018, au fost publicate câteva titluri semnificative pentru o viitoare istorie a literaturii române contemporane. Echipa AgenţiadeCarte.ro a scanat nominalizările pentru Premiile Radio România Cultural, Observator Cultural, Iocan și Gala Tinerilor Scriitori, dar şi propriile preferinţe ale editorilor. A rezultat o listă de propuneri pe care cititorii AgenţiadeCarte.ro o pot vota, comenta şi critica. Votul este deschis până la 31 august 2019, ora 23.00. După închiderea votului, într-un eveniment public, AgențiadeCarte.ro va premia cărțile ce vor întruni cele mai multe voturi ale publicului și ale unui juriu desemnat de Asociația Euro CulturArt. Vom acorda câte un premiu pentru fiecare secțiune a topului.

(S)TOP CELE MAI BUNE CĂRȚI ALE ANULUI 2017

În anul editorial 2017, au fost publicate câteva titluri semnificative pentru o viitoare istorie a literaturii române contemporane. Echipa AgenţiadeCarte.ro a scanat nominalizările pentru Premiile Radio România Cultural, Observator Cultural și Gala Tinerilor Scriitori, dar şi propriile preferinţe ale editorilor. A rezultat o listă de propuneri pe care cititorii AgenţiadeCarte.ro o pot vota, comenta şi critica. Votul este deschis până la 27 august 2018, ora 23.00. Pe 31 august 2018, de Ziua Limbii Române, într-un eveniment public, AgențiadeCarte.ro va premia cărțile ce vor întruni cele mai multe voturi. Vom acorda câte un premiu pentru fiecare secțiune a topului.

(S)TOP CELE MAI BUNE CĂRȚI ALE ANULUI 2016

Anul 2016 a propus câteva titluri semnificative pentru o viitoare istorie a literaturii române contemporane. Echipa AgenţiadeCarte.ro a scanat nominalizările pentru Premiile Radio România Cultural, Observator Cultural și Gala Tinerilor Scriitori, dar şi propriile preferinţe ale editorilor. A rezultat o listă de propuneri pe care cititorii AgenţiadeCarte.ro o pot vota, comenta şi critica. Votul este deschis până la 27 august 2017, ora 23.00.

(S)TOP CELE MAI BUNE CĂRŢI ALE ANULUI 2015

Anul 2015 a propus câteva titluri semnificative pentru o viitoare istorie a literaturii române contemporane. Echipa AgenţiadeCarte.ro a scanat nominalizările pentru Premiile Radio România Cultural, Observator Cultural, România literară, Gala Tinerilor Scriitori, dar şi propriile preferinţe ale editorilor. A rezultat o listă de propuneri pe care cititorii AgenţiadeCarte.ro o pot vota, comenta şi critica. Votul este deschis până la 15 mai 2016, ora 23.00.

(S)TOP CELE MAI BUNE CĂRŢI ALE ANULUI 2010

(S)TOP CELE MAI BUNE CĂRŢI ALE ANULUI 2010

Cotidianul cultural AgenţiadeCarte.ro este membru al Asociației Publicațiilor Literare și Editurilor din România (APLER)

 

Publicaţie culturală finanţată cu sprijinul Ministerului Culturii.

ISSN: 2248 – 1508