Volumul „Poveştile Duniazadei, ale sclavei sale Raşazada şi ale regelui Şahzaman”, lansat la Cluj

iun. 21st, 2012 | By | Category: Agenda de carte

Vineri, 22 iunie 2012, ora 19:00, la Cafeneua Samsara (Str. Emil Racoviţă nr. 27, Cluj), va avea loc lansarea volumului „Poveştile Duniazadei, ale sclavei sale Raşazada şi ale regelui Şahzaman”, Editura Tracus Arte, 2012. Semnează: Ruxandra Cesereanu, Marius Conkan, Suzana Lungu, Bogdan Odăgescu, Valentin Moldovan, Cristina Vidruţiu, Lavinia Rogojină, Alexandru Istudor, Oana Furdea, Cezara Alexis, Florin Balotescu, Bogdan Papacostea, Maria Juca, Raluca Ferentinos, Alexandra Ghejan, Valerica Mărginean, Sonia Andraş, Simina Raţiu, Mihaela Prodan. Volumul este rezultatul atelierului de proză de la Phantasma (Centrul de Cercetare a Imaginarului, Facultatea de Litere) dintre anii 2008-2009, iniţiat şi coordonat de Ruxandra Cesereanu.

„Între 1 martie 2008 și 13 iulie 2009, am inițiat și tutelat în cadrul Phantasma – Centrul de Cercetare a Imaginarului, de la Cluj – un atelier de scriere creatoare în proză, concentrat pe arta narațiunii în seria de povestiri O mie și una de nopți. Atelierul, numit 1001 de zile și de nopți, s-a desfășurat, de obicei, sâmbăta dimineața, la Facultatea de Litere din Cluj, vreme de două-trei ore, și a durat aproape cinci sute de zile. Atelierul a fost încheiat printr-o tabără de zece zile în iulie 2009, organizată la Polul Cultural Cetate (tabăra de creație a fost sponsorizată de Uniunea Scriitorilor din România și mai ales de Fundația Mircea Dinescu). Ultimele retușuri ale manuscrisului au fost făcute într-o micro-tabără de trei zile din iulie 2010, tot la Polul Cultural Cetate. Experimentul a fost exportat și în America, întrucât, între 22-24 septembrie 2010, Andrei Codrescu și Dave Brinks au organizat un microfestival de povestiri (The 1001 Nights Story-Telling Festival in New Orleans) între povestași români și povestași neworlinezi (evenimentul a fost sponsorizat de ICR New York și susținut logistic de Gold Mine Saloon din New Orleans și Centrul de Cercetare a Imaginarului, din Cluj), din echipa românească făcând parte subsemnata, doi dintre studenții participanți la atelierul 1001 de zile și de nopți, precum și trei prozatori consacrați.
Iată acum și aici o sinteză a rezultatelor de la atelierul de scriere creatoare în proză 1001 de zile și de nopți: a. au participat la atelier 16 studenți, majoritatea de la secția de Literatură Universală și Comparată, și, cu intermitențe, 2 invitați speciali dinafară (din București și Constanța); b. au fost scrise peste 100 de povestiri, din care au fost păstrate în manuscrisul final, spre publicare, 94 de povestiri (4 scrise colectiv, 6 scrise la două mâini – adică de către doi autori – și 84 scrise individual).
Scopul atelierului a fost redactarea unor povestiri înrudite și similare (tehnic, stilistic) cu cele din O mie şi una de nopţi, dezvoltând însă personaje “paralizate” epic, deja existente în textul consacrat al suitei de poveşti, dar cu o partitură foarte redusă, minimală, care permitea dezvoltarea epică într-o nouă suită de povești. Convenţia narativă a fost conservată identic: s-a pornit de la o primă povestire-uter sau povestire-scorbură, matrice pentru următoarele povestiri care aveau nevoie de lianturi şi punţi tematice, astfel încât trecerea de la un text la altul să curgă firesc. În noua suită de poveşti, nu Şeherezada este personajul central, ci sora sa, Duniazada, şi una din sclavele acesteia, Rașazada (personajul acesta nu există în O mie și una de nopți, ci a fost inventat), ele fiind povestitoarele care impun ritualul narativ şi în acelaşi timp ascultătoarele de performanţă. Lor li se adaugă un al treilea personaj povestitor, regele Șahzaman, fratele vestitului rege Șahriar, pe care Șeherezada (clujenii au preferat să o numească Șahrazada) se străduia să îl înduplece prin narațiuni ritualice nocturne să nu mai ucidă fecioare. La nivel mimetic, în cadrul atelierului de proză 1001 de zile și de nopți, ne-am propus ca povestirile scrise experimental să acopere trei scopuri explicite: acţiunea să menţină curiozitatea cititorului, stilul de redactare şi atmosfera să respecte cutumele arabe, persane, indiene ori de altă coloratură orientală din O mie și una de nopți; şi, în al treilea rând, în fiecare text să funcţioneze o morală de fabulă.” (Ruxandra Cesereanu)

Număr de vizualizări :1006


Comenteaza

Sunt permise comentariile oricărei persoane, fără discriminări pe criterii de rasă, sex, etnie, opţiune şi apartenenţă politică sau religioasă. Limbajul vulgar şi trivial în subsolul textelor nu este permis. Nu sunt permise opiniile calomnioase rasiste/şovine/xenofobe. Nu sunt permise atacuri la persoană în subsolurile textelor, ele sunt exclusiv pentru comentarii, critică literară, păreri despre text, dezbateri, etc. În caz contrar, ele vor fi scose din baza de date, fără nici o explicaţie din partea AgentiadeCarte. ro