spot_img

Gabriel Chifu, „însemnări din ţinutul misterios”

Ed. Cartea Românească, 2011

Atomii trupului meu

Atâta am iubit-o
că în preajma ei
atomii trupului meu
fremătau de dorinţă, de nerăbdare,
şi dădeau să-şi facă loc
în trupul său
precum rădăcinile salcâmului în pământ,
şi visau
să se mute pentru totdeauna acolo,
în trupul său aurifer
ca şi cum ar fi ajuns, în fine, acasă.
Atâta o iubesc şi astăzi,
când e departe,
că atomii bietului meu trup
abia se mai ţin laolaltă.
Ci bucuroşi
s-ar rupe, m-ar părăsi şi ar zbura
spre ea,
s-o regăsească.

Amintiri despre zbor
Dacă stau bine şi mă gândesc
chiar am zburat, de mai multe ori.
(Li s-a întâmplat şi altora,
prietenul meu Adrian a şi scris
un poem tulburător despre asta.)
Nu ştiu cum am reuşit. Din senin, din nimic,
mă pomeneam în văzduh.
Nu mai ţin minte nici cum începea totul, nici cum
mă întorceam pe pământ,
dar îmi amintesc precis zborul însuşi:
fără pricepere, caraghios, dădeam din braţe ca din vâsle
şi mă ţineam cu uşurinţă în aer.
O dată am rămas mai mult timp
acolo, sus, nemişcat:
priveam spre oraş cu ochii
cu care trebuie să privească o stea,
trupul meu pâlpâia ca un felinar aprins,
iar inima începuse parcă să se pietrifice,
bătea din ce în ce mai rar.

Daniel Cristea-Enache

Articole recomandate

1 COMENTARIU

  1. 1. Atomist român, pășind drept în siajul gânditorilor greci din secolul V a.Chr. (ne referim desigur la Leucip și Democrit), poetul Gabriel Chifu este un veritabil explorator al ”naturii lucrurilor”.

    Privirea sa microscopică nu se oprește la suprafața propriilor sentimente, devenite sinceră materie poetică, ci se înfinge scurt și dur în nucleul fierbinte al acestora, în jurul căruia plutesc (în mod științific !)electroni, protoni, neutroni și quarkuri. Aceștia zburdă și bat câmpii erotici, provocând încă din primele versuri o mișcare browniană sau, mai exact, o agitație termică ce pune stăpânire pe eul liric, căruia i se pot număra subliminal câteva ”gene eminesciene” – cum ar spune vreun critic(sau istoric?) literar cu vaste cunoștințe de genetică – vezi ”dorința”, vezi ”salcâmul”(dacă n-o fi vreun copăcel mai puțin romantic, dar cu rădăcini directe în ograda sudică, moromețiană), la care se mai pot adăuga, în exemplul de față, și vreo câteva ”gene” topârceniene ( ”ș-acum sunt singur… și-i târziu…/Iubita mi-e departe./…”), rămase nedetectate până acum, în ciuda tuturor controalelor tehnice pozitive, insuficiente însă pentru a stinge setea de adevăr a autorului cronicii ”Corelativul obiectiv” – un incisiv înșirător de veștede analize și sinteze [e.g. ”De această putere a evidenţei, însă, mi-e cel mai teamă în critica literară. Am frunzărit cele câteva cronici de care a beneficiat volumul din decembrie până acum. M-au cam lăsat sur ma soif. Fără excepţie favorabile, acestea practicau un discurs care (în ciuda unor bune observaţii, uneori) mimează pedant înţelegerea. Fără, de fapt, a înţelege mare lucru. Recunosc că, dacă n-aş fi ştiut bine cartea (din etapa de şantier chiar, anterioară publicării), asemenea comentarii m-ar fi descurajat de la a o citi. Descriptivism, descriptivism.” sau ”După lectură, urmărind cu atenţie toate liniile de forţă şi dând la o parte pistele false, echivalenţa devine simplă. Ţinutul misterios e trupul uman.”, precum și ” Ce mă interesează e să conduc cât mai firesc demonstraţia către o concluzie în absenţa căreia discuţia, pur şi simplu, nu mai are rost. Aceea că, în poezia lui Gabriel Chifu (la cea de acum mă refer, n-am verificat dacă ea se susţine şi în volumele precedente), corelativul obiectiv, sau, mai pe româneşte, corespondentul concret, are un rol crucial. Destul de uşor de determinat de la caz la caz, acesta nu trebuie, însă, ignorat niciodată de la început. (Abia apoi, într-o etapă ulterioară, se poate renunţa la el de dragul unor observaţii mai subtile. Cum sentâmplă, de altfel, şi cu corpul. Acesta e, de obicei, invocat cu consecvenţă tocmai pentru a fi, mai pe urmă, scos din scenă). Succesiunea nu se discută. A o încălca reprezintă cea mai sigură cale către falimentul interpretativ.” ].

    Numai că ”falimentul interpretativ” îl paște iute și pe ditirambistul care vorbește despre poezie ca un chirurg dezorientat [”Aşa şi cu poezia. Trebuie „operată” de două ori. Întâi în felul acesta, care-i stoarce ca într-un teasc energiile concrete (atâtea câte sunt), apoi în sens invers, recompunând-o în ce are ea cu adevărat specific. ”] și care confundă, precum alți confrați (din păcate mult mai valoroși!) , experiențele ce țin de domeniul medical cu inspirația, talentul social cu valoarea literară și, mai grav, spiritul partizan cu cel critic.

    Cu toată grija și cu tot sprijinului necondiționat acordat de critica literară românească, de însuși sindicatul scriitorilor silitori din întreaga țară, lirica chifiană mult existențială, erotică ici-colo, rămâne la fel de autentică, incitantă, senzuală și pasionată precum o poartă veche de garaj proaspăt decapată, dată cu baiț și apoi vopsită bej.

    Cel mai original vers al poemului este ”în trupul său aurifer”.

    2.Nu ajunge să fii prieten cu Adrian Popescu ca să scrii un bun poem despre levitație și ca să faci dintr-o experiență paranormală, trăită sau inventată, o operă de artă.

    ”Amintiri despre zbor” e o poezie care sigur nu va face dintr-un premiat USR o stea (nici măcar o cometă sau un meteorit!)și nici nu-l va urca pe soclu, lângă marile spirite creatoare care, e clar!, nu agreează nici măcar ocazional low cost-ul.

    Cel mai percutant vers al poemului este” fără pricepere, caraghios, dădeam din braţe ca din vâsle”.

LĂSAȚI UN MESAJ

Vă rugăm să introduceți comentariul dvs.!
Introduceți aici numele dvs.

Acest site folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.

Sunt permise comentariile oricărei persoane, fără discriminări pe criterii de rasă, sex, etnie, opţiune şi apartenenţă politică sau religioasă. Limbajul vulgar şi trivial în subsolul textelor nu este permis. Nu sunt permise opiniile calomnioase rasiste/şovine/xenofobe. Nu sunt permise atacuri la persoană în subsolurile textelor, ele sunt exclusiv pentru comentarii, critică literară, păreri despre text, dezbateri, etc. În caz contrar, ele vor fi scose din baza de date, fără nici o explicaţie din partea AgentiadeCarte. ro

(S)TOP CELE MAI BUNE CĂRȚI ALE ANULUI 2022

De 13 ani, AgențiadeCarte.ro propune un top anual al celor mai bune cărți. Pentru anul editorial 2022, echipa AgenţiadeCarte.ro a scanat nominalizările pentru Premiile Radio România Cultural, Observator Cultural, Ziarul de Iași, Ficțiunea OPTm și Gala Tinerilor Scriitori / Cartea de poezie a anului 2022, dar și propriile preferințe ale editorilor și colaboratorilor noștri. Astfel, propunem 85 de titluri pe care le considerăm semnificative pentru anul editorial 2022: 30 de cărți de poezie, 30 de cărți de proză, 10 cărți de critică, istorie și teorie literară, precum și 15 cărți de eseu, publicistică și memorialistică. Cititorii AgenţiadeCarte.ro pot vota și comenta titlurile alese de noi. Votul este deschis până la 31 august 2023, ora 23.00. Juriul Premiilor AgenţiadeCarte.ro este compus din scriitorii Florin Iaru, Cristian Teodorescu și Dan Mircea Cipariu (președintele asociației Euro CulturArt). Juriul va anunța, după închiderea votului pe agentiadecarte.ro, printr-un comunicat de presă, câștigătorii. Premiile, în valoare de 5000 lei, sunt finanțate de Ministerul Culturii.

(S)TOP CELE MAI BUNE CĂRȚI ALE ANULUI 2021

De 12 ani, AgențiadeCarte.ro propune un top anual al celor mai bune cărți. Pentru anul editorial 2021, echipa AgenţiadeCarte.ro a scanat nominalizările pentru Premiile Radio România Cultural, Observator Cultural, Ziarul de Iași și Gala Tinerilor Scriitori, dar și propriile preferințe ale editorilor și colaboratorilor noștri. Astfel, propunem 71 de titluri pe care le considerăm semnificative pentru anul editorial 2021:  30 de cărți de poezie, 20 de cărți de proză, 10 cărți de critică literară, istorie literară și teorie literară, precum și 11 cărți de eseu, publicistică și memorialistică. Cititorii AgenţiadeCarte.ro pot vota și comenta titlurile alese de noi. Votul este deschis până la 31 august 2022, ora 23.00.

(S)TOP CELE MAI BUNE CĂRȚI ALE ANULUI 2020

De 11 ani, AgențiadeCarte.ro propune un top anual al celor mai bune cărți. Pentru anul editorial 2020, echipa AgenţiadeCarte.ro a scanat nominalizările pentru Premiile Observator Cultural, Ziarul de Iași și Gala Tinerilor Scriitori, dar și propriile preferințe ale editorilor și colaboratorilor noștri. Astfel, propunem 74 de titluri pe care le considerăm semnificative pentru anul editorial 2020: 31 de cărți de poezie, 20 de cărți de proză, 10 cărți de critică literară, istorie literară și teorie literară, precum și 13 cărți de eseu, publicistică și memorialistică. Cititorii AgenţiadeCarte.ro pot vota și comenta titlurile alese de noi. Votul este deschis până la 31 august 2021, ora 23.00. După închiderea votului, într-un eveniment public, AgențiadeCarte.ro va premia cărțile ce vor întruni cele mai multe voturi ale publicului și ale unui juriu desemnat de Asociația Euro CulturArt. Vom acorda câte un premiu pentru fiecare secțiune a topului. (Dan Mircea Cipariu)

(S)TOP CELE MAI BUNE CĂRȚI ALE ANULUI 2019

De 10 ani, AgențiadeCarte.ro propune un top anual al celor mai bune cărți. Pentru anul editorial 2019, echipa AgenţiadeCarte.ro a scanat nominalizările pentru Premiile Radio România Cultural, Observator Cultural și Gala Tinerilor Scriitori, dar şi propriile preferinţe ale editorilor. Astfel, propunem câteva titluri pe care le considerăm semnificative pentru o viitoare istorie a literaturii române contemporane. Cititorii AgenţiadeCarte.ro pot vota și comenta titlurile alese de noi. Votul este deschis până la 31 august 2020, ora 23.00. După închiderea votului, într-un eveniment public, AgențiadeCarte.ro va premia cărțile ce vor întruni cele mai multe voturi ale publicului și ale unui juriu desemnat de Asociația Euro CulturArt. Vom acorda câte un premiu pentru fiecare secțiune a topului.

(S)TOP CELE MAI BUNE CĂRȚI ALE ANULUI 2018

În anul editorial 2018, au fost publicate câteva titluri semnificative pentru o viitoare istorie a literaturii române contemporane. Echipa AgenţiadeCarte.ro a scanat nominalizările pentru Premiile Radio România Cultural, Observator Cultural, Iocan și Gala Tinerilor Scriitori, dar şi propriile preferinţe ale editorilor. A rezultat o listă de propuneri pe care cititorii AgenţiadeCarte.ro o pot vota, comenta şi critica. Votul este deschis până la 31 august 2019, ora 23.00. După închiderea votului, într-un eveniment public, AgențiadeCarte.ro va premia cărțile ce vor întruni cele mai multe voturi ale publicului și ale unui juriu desemnat de Asociația Euro CulturArt. Vom acorda câte un premiu pentru fiecare secțiune a topului.

(S)TOP CELE MAI BUNE CĂRȚI ALE ANULUI 2017

În anul editorial 2017, au fost publicate câteva titluri semnificative pentru o viitoare istorie a literaturii române contemporane. Echipa AgenţiadeCarte.ro a scanat nominalizările pentru Premiile Radio România Cultural, Observator Cultural și Gala Tinerilor Scriitori, dar şi propriile preferinţe ale editorilor. A rezultat o listă de propuneri pe care cititorii AgenţiadeCarte.ro o pot vota, comenta şi critica. Votul este deschis până la 27 august 2018, ora 23.00. Pe 31 august 2018, de Ziua Limbii Române, într-un eveniment public, AgențiadeCarte.ro va premia cărțile ce vor întruni cele mai multe voturi. Vom acorda câte un premiu pentru fiecare secțiune a topului.

(S)TOP CELE MAI BUNE CĂRȚI ALE ANULUI 2016

Anul 2016 a propus câteva titluri semnificative pentru o viitoare istorie a literaturii române contemporane. Echipa AgenţiadeCarte.ro a scanat nominalizările pentru Premiile Radio România Cultural, Observator Cultural și Gala Tinerilor Scriitori, dar şi propriile preferinţe ale editorilor. A rezultat o listă de propuneri pe care cititorii AgenţiadeCarte.ro o pot vota, comenta şi critica. Votul este deschis până la 27 august 2017, ora 23.00.

(S)TOP CELE MAI BUNE CĂRŢI ALE ANULUI 2015

Anul 2015 a propus câteva titluri semnificative pentru o viitoare istorie a literaturii române contemporane. Echipa AgenţiadeCarte.ro a scanat nominalizările pentru Premiile Radio România Cultural, Observator Cultural, România literară, Gala Tinerilor Scriitori, dar şi propriile preferinţe ale editorilor. A rezultat o listă de propuneri pe care cititorii AgenţiadeCarte.ro o pot vota, comenta şi critica. Votul este deschis până la 15 mai 2016, ora 23.00.

(S)TOP CELE MAI BUNE CĂRŢI ALE ANULUI 2010

(S)TOP CELE MAI BUNE CĂRŢI ALE ANULUI 2010

Cotidianul cultural AgenţiadeCarte.ro este membru al Asociației Publicațiilor Literare și Editurilor din România (APLER)

 

Publicaţie culturală finanţată cu sprijinul Ministerului Culturii.

ISSN: 2248 – 1508