Retrospectiva TNCP 2012, de la drepturile poeţilor la Gala Poezie de 10

mai 20th, 2012 | By | Category: Proiecte

În perioada 16-20 mai 2012, în Bucureşti s-a desfăşurat cea de a treia ediţie a Târgului Naţional al Cărţii de Poezie/ Festivalul de Poezie Bucureşti. Organizat de Muzeul Naţional al Literaturii Române şi Biblioteca Metropolitană Bucureşti, co-organizat de Uniunea Scriitorilor din România, cu sprijinul Asociaţei Publicaţiilor Literare şi Editurilor din România, programul a adunat la un loc scriitori din toată ţara, editori, muzicieni, actori şi reprezentanţi ai culturii. AgenţiadeCarte.ro vă prezintă cele mai importante evenimente ale TNCP.

Poezie de Puşcărie

TNCP a debutat la Penitenciarul Rahova din Bucureşti,miercuri, 16 mai 2012, ora 10:00. Cu această ocazie au fost premiaţi câştigătorii Concursului Naţional Poezie de Puşcărie, desfăşurat pe patru secţiuni, la care au participat aproximativ 270 de persoane private de liberatate, din peste 30 de unităţi penitenciare şi centre de reeducare. „Proiectul naţional „Poezie de puşcărie” a avut ca scop încurajarea afirmării persoanelor private de libertate în domeniul artistic şi participarea acestora la activităţi valorizatoare, care să contribuie la îmbunătăţirea imaginii de sine, la creşterea încrederii în propria persoană, dar şi promovarea unei imagini obiective a sistemului penitenciar, ca serviciu social aflat în slujba comunităţii.”, a declarat Andreea Neagoe, ofiţer specialist Direcţia Reintegrare Socială-Administraţia Naţională a Penitenciarelor.

Juriul format din scriitorii Andra Rotaru, Dan Mircea Cipariu (preşedinte) şi Ioan Cristescu a acordat premii la secţiunile poezie-minori; poezie-adulţi; lirică socială; trofee. Totodată, a fost organizată o expoziţie cu lucrările incluse la secţiunea trofee.

Câştigătorii au fost:

Armeanu Alin Constantin, Penitenciarul Aiud, mențiune

Crăcană Ionuț, Penitenciarul Aiud, mențiune

Ingrid Beatrice Costache, Penitenciarul Arad, mențiune

Al-Chalabi Hedir-Andra, Penitenciarul Arad, premiul III

Ioan I. Grigoraș, Unitatea Penitenciară Botoșani, premiul II

Cristian Ochrim, Unitatea Penitenciară Botoșani, premiul III

Gheorghiu Robert Andrei, Penitenciarul Rahova, mențiune

Mocanu Vasilică, Penitenciarul Rahova, premiul III

Ionescu Florin, Penitenciarul Focșani, premiul II

Barbu Valeriu, Penitenciarul Galați, premiul I

Pintea Ionuț, Penitenciarul Gherla, mențiune

Cătălin Ifrim, Penitenciarul Iași, premiul I

Sugeac Gabriel, Unitatea Penitenciară Mărgineni, mențiune

Pușcuță Zenovi, Unitatea Penitenciară Mărgineni, mențiune

Milea Mihai, Penitenciarul Poarta Albă, mențiune

Sârbu Luminița Ionela, Penitenciarul Târgșor, mențiune

Vârtej Ana Maria, Penitenciarul Târgșor, premiul III

Ciobanu Alexandra Oana, Penitenciarul Târgșor, mențiune

Pepelea Anca, Penitenciarul Târgșor, premiul III

Oanță Maree Daniela, Penitenciarul-spital București-Jilava, premiul II

Editura Tracus Arte a publicat o antologie intitulată „Poezie de puşcărie”, care a fost înmânată persoanelor private de libertate, în cadrul evenimentului de decernare a premiilor. La acest eveniment au participat: inspector principal de penitenciare Cristian Petrescu, şef serviciu Educaţie, Direcţia Reintegrare Socială; Dan Mircea Cipariu, scriitor, preşedintele Asociaţiei Scriitorilor Bucureşti-secţiunea poezie; Andra Rotaru, scriitor şi jurnalist; Andreea Neagoe, ofiţer specialist Direcţia Reintegrare Socială Administraţia Naţională a Penitenciarelor; Laurentiu Calomfirescu, Radiodifuziunea Română, Radio România.

TNCP a continuat la Muzeul Naţional al Literaturii Române, Sala Rotondă, ora 12:00, unde a avut loc conferinţa de presă şi deschiderea oficială a târgului. Au luat cuvântul: Lucian Chişu, Ioan Cristescu şi Florin Rotaru.

De la ora 14:00 a zilei de miercuri, 16 mai 2012, în aceeaşi locaţie, au avut loc primele lansări de carte: „Trecutul e o sărbătoare” de Horia Gârbea, Editura Tracus Arte, şi „Fragment dintr-un viu” de Ioana Greceanu, Editura Tracus Arte. Volumele au fost prezentate de Cosmin Perţa, Dan Mircea Cipariu, Florentin Popescu, Cornelia Maria Savu, iar autorii au susţinut recitaluri poetice.

Lectura de deschidere a festivalului a debutat în forţă: de la ora 16:00 au citit la MNLR: Dumitru Bădiţa, Dan Mircea Cipariu, Bogdan Coşa, Teodor Dună, Cosmin Perţa, Andra Rotaru, Violeta Savu, Pavel Şuşară, Radu Vancu, moderaţi de Ioan Cristescu, eveniment transmis on-line de Victor Potra pentru FDL.ro.

Evenimentele de poezie au continuat până spre seară, la Uniunea Scriitorilor din România, Cafeneaua La Muzeu şi Biblioteca Metropolitană.

„Creşterea şi descreşterea publicului de poezie”

Joi, 17 mai 2012, ora 14:00, în Rotonda MNLR, evenimentul de deschidere „Creşterea şi descreşterea publicului de poezie” a adunat editori, scriitori şi administratori ai unor importante site-uri culturale: Bianca Burţa-Cernat, Ioan Cristescu, un cristian, Radu Herinean, Cristina Nemerovschi şi Nicolae Ţone. Moderator: Bogdan Ghiu.

Una dintre afirmaţiile de la care au pornit discuţiile a fost aceea că ”publicul se formează! (…) prinînvăţământ, pe măsură ce copilul înaintează în vârstă, se desensibilizează pentru poezie”. De asemenea, Bogdan Ghiu a interogat participanţii dacă a existat vreun moment de bine, în care lucrurile au mers promiţător pentru poezie.

„În clipa în care USR, prin Laurenţiu Ulici, a înfiinţat librării care au acoperit distribuţia”, a fost de părere Nicolae Ţone. „Acum, dacă te duci cu volume ale unor autori clasici, autori cunoscuţi, dar vrei să propui spre vânzare şi volume ale unor debutanţi, nu ai nici o şansă să îţi fie acceptate şi volumele nou-veniţilor.”

„Uneori avem tiraje epuizate. Cartea de poezie se vinde, dar librăriile nu dau banii la timp, există întârzieri de 6-9 luni. (…) Totodată, nu avem statistici, nu ştim exact cât şi ce se vinde. „, a spus un cristian. „Pe mine mă interesează mai puţin publicul de acum, cât publicul care va fi în viitor. De exemplu, bibliotecile comandă autori locali, nu cer altceva. Este foarte important, astfel, ca volumele să circule şi să poată fi comandate on-line. Cu toate astea, nu e suficient, dacă autorii la lansări au un public format din maximum 10 persoane.”

„Aş împărţi publicul în două categorii: publicul avizat şi implicat în „afacerea” asta şi publicul larg. La târgurile de carte există un flux foarte mare de cititori interesaţi de poezie.”, a spus Cristina Nemerovschi.

„Ce am observat eu: există lectură exploratorie! Cititorii caută foarte mult pe site-urile pe care le administrez, fie poezie pentru şcoală, fie clasici sau autori contemporani. Din 20.000 de vizitatori pe zi, dacă am elimina gradual, în funcţie de diferite criterii, tot ar rămâne 1.000 de cititori cu adevărat interesaţi de poezie.”, a spus Radu Herinean.

„Şcoala nu mai face prea multe după `89 pentru autorii contemporani. Ei există în unele manuale alternative, însă la examenele finale, în programele pentru bacalaureat, de exemplu, există prea puţini autori contemporani. (…) Profesorii, mulţi dintre ei, nici nu mai au cum să fie la fel de pregătiţi ca înainte, încât să transmită mai departe cunoştinţele lor.”, a spus Bianca Burţa-Cernat.

„Eu reprezint o situaţie atipică. Nu am dorit să editez poezie, însă am avut un consilier bun, Alexandru Muşina. Acum publicăm aproximativ 50 de titluri de poezie pe an, iar în zona Ardealului vindem foarte bine. Se vând, de asemenea, şi volumele care au fost premiate. Nu mă bazez pe librării, care au datorii la noi, iar pe unele le-am şi dat în judecată. Volumele se vând şi cu ocazia lansărilor. Eu aş pune poezia în zona de nişă! Fiecare poet îşi creează un public al lui, nu doar editura face acest acest lucru, cum s-ar putea crede.”, a spus Ioan Cristescu.

Invitaţii au conchis că o astfel de dezbatere merită continuată, iar ei sunt în măsură să acţioneze, să se implice, să creeze speranţa pentru un public de poezie în creştere şi versatil.

De la ora 18:00, la MNLR a avut loc o nouă ediţie a proiectului de dezbateri culturale „Cafeneaua Critică”, cu tema „Cu/despre Gheorghe Iova/Texteiova (1970-1992-2011-2012-etc.)”, invitat fiind Gheorghe Iova, iar amfitrion Ion Bogdan Lefter. Gheorghe Iova a susţinut o lectură de poezie acompaniat la flaut de Ion Bogdan Ştefănescu.

Unul dintre evenimentele inedite ale TNCP a fost „Duelul Parodiştilor”, care a avut loc la Uniunea Scriitorilor, Sala Oglinzilor, de la ora 19:00. Au citit poeme: Mugur Grosu, Adrian Pârvu şi Lucian Perţa, moderaţi de Ioan Groşan. Printre scriitorii parodiaţi s-au regăsit scriitorii Ioan Es. Pop, Andra Rotaru sau SGB.

Seara de festival de poezie s-a încheiat în Club La Scena, de la ora 21:00, cu lecturile de poezie susţinute de Gabriel Daliş, Claudiu Komartin, Dan Mihuţ, Dan Sociu, Iulian Tănase şi Răzvan Ţupa, moderator: Mugur Grosu.

Generaţia ’80, Poezie de 10, Seara Alcool

Ziua de vineri, 18 mai 2012, i-a adus laolaltă pe reprezentanţi importanţi ai generaţiei literare `80. Aceştia s-au reunit de la ora 13:00, pentru a discuta despre fenomenele sociale, politice, istorice, care au dus la crearea acestei generaţii. Au fost invitaţi scriitorii: Adrian Alui Gheorghe, Liviu Antonesei, Mircea Bârsilă, Romulus Bucur, Ioan Buduca, Magda Cârneci,Dumitru Chioaru, Gellu Dorian, Marian Drăghici, Ioan Groşan, Florin Iaru, Nicolae Iliescu, Gheorghe Iova, Ioan Matiuţ, Viorel Mureşan, Aurel Pantea, Marta Petreu, Ioan Es. Pop, Sorin Preda, Radu Sergiu Ruba, Eugen Suciu, Călin Vlasie, moderatori: Lucian Chişu, Radu Călin Cristea, Bogdan Ghiu.

Radu Călin Cristea a spus că, din punctul lui de vedere,`80ismul a fost o grupare care s-a manifestat şi a acoperit toate genurile literare, poate mai puţin dramaturgia şi critica literară. Despre `80 s-a scris enorm, s-a scris o întreagă literatură. A fost un anumit tipar cultural, care s-ar fi născut oricum. Cu toate acestea, s-au scris şi multe prostii despre această generaţie. Radu Călin Cristea a lansat o întrebare: Dacă, într-adevăr, generaţia `80 e o generaţie care se menţine încă la putere? Dacă ea ar fi luat naştere independent de regimul politic?

Ioan Buduca a replicat: singurul scriitor de după `89 pe care-l monografiază istoria literară e un `80ist, Horia-Roman Patapievici, preşedintele actualului ICR.

„Noi ne-am format într-un anumit context social, politic, istoric; am parcurs acea istorie, iar o anumită necesitate a născut generaţia noastră.”, a spus Nichita Danilov.

„Eu m-am opus din răsputeri la începuturi, dar mi-am dat seama că era fatal să fac parte din generaţia`80. Ea a apărut o dată cu criza de sistem, prin anii `78. Au fost condiţii istorice fondatoare; noi, ca generaţie, am fost legaţi de un eveniment defondator. (…) A fost o solidaritate de generaţie datorită cenzurilor, care poate nu ar fi existat dacă nu era ostilitatea.”, a continuat Liviu Antonesei.

Magda Cârneci a fost de părere că „nu eram atât de conştienţi de constrângeri, acestea nu ne marcau „la absolut”; am fost marcaţi de literatura americană, a existat şi o sincronizare cu „aerul timpului”, o psihologie culturală comună. (…) Ar fi necesar să îi cunoaştem şi pe `80iştii din artele plastice, muzică etc., să vedem punctele comune cu aceştia.”

„Naşterea generaţiei `80 a fost difuză”, a precizat Radu Călin Cristea.

„În cele mai nenorocite comunităţi ale lumii, indivizii găsesc modalităţi de a se bucura, reproduce etc. Chiar dacă lipseau anumite lucruri în comunism, asta nu ne împiedica să trăim. Exista, însă, un sentiment că nu eşti liber, nu aveai drepturi: nu aveai contact cu scriitori şi personalităţi culturale de peste hotare, nu puteai stabili contacte, nu puteai să călătoreşti etc. Din acest motiv, degeaba aveam liberatatea individuală, când eram privaţi de drepturi esenţiale.”, a opinat Florin Iaru.

Scriitoarea Marta Petreu, echinoxistă şi `80istă simultan, a spus: „cred că inconştientul colectiv al unui popor produce ceea ce oamenii de cultură au visat mereu: să producă cultură la nivel maxim de amplitudine!”

Dezbaterile au continuat cu păreri împărtăşite cu patos şi au fost temperate de moderatori, pentru a face loc altor evenimente care au continuat ediţia din acest an a TNCP.

De la ora 18:00, la USR a avut loc Gala Poezie de 10! Cele mai bune cărţi de poezie ale anului 2011. Au fost invitaţi: Crista Bilciu, Ruxandra Cesereanu, Gabriel Chifu, Marius Conkan, Nichita Danilov, Andrei Dósa, Horia Gârbea, Sorin Gherguţ, Ştefan Manasia, Ioan Es. Pop, Paul Vinicius. Invitaţi speciali: actorii Ioana Crăciunescu, Viorel Păunescu. Amfitrioni: Ioan Cristescu şi Dan Mircea Cipariu. Muzică: Mircea Tiberian, Sian Brie şi Michael Acker.

Au fost prezentate volumele cele mai premiate şi comentate ale anului 2011, iar scriitorii au susţinut lecturi poetice din volumele: „Poema desnuda” de Crista Bilciu, „Ţinutul celălalt” de Ruxandra Cesereanu şi Marius Conkan, „Însemnări din ţinutul misterior” de Gabriel Chifu, „Imagini despre strada Kanta” de Nichita Danilov, „Când va veni ceea ce este desăvârşit” de Andrei Dosa, „Pantera, sus pe clavecin” de Horia Gârbea, „Orice. Uverturi şi reziduuri” de Sorin Gherguţ, „Motocicleta de lemn” de Ştefan Mansia,”Unelte de dormit” de Ioan Es. Pop, „Liniştea de dinaintea liniştei” de Paul Vinicius.

Seara Alcool, care a avut loc de la ora 19:30, la Cafeneaua La Muzeu a strâns un public numeros. Au susţinut lecturi publice: Traian T. Coşovei, Ioana Crăciunescu, Adrian Pârvu, Ioan Es. Pop, Eugen Suciu, Liviu Uleia, Paul Vinicius. Moderator: Ioan Groşan.

De la ora 21:00, în Club La Scena a avut loc Clubul de lectură Institutul Blecher, care i-a reunit pe: Ruxandra Cesereanu, Nichita Danilov, Domnica Drumea, Doina Ioanid, Nora Iuga, Angela Marinescu, Ioana Nicolaie, Marta Petreu, Simona Popescu. Moderator al evenimentului: Felix Nicolau. Claudiu Komartin a participat la “Zilele de poezie Constantin Virgil Bănescu”, ediţia a III-a, de la Târgovişte, lipsind „motivat” de la eveniment.

„Drepturile Poeţilor şi ale Poeziei”

Ultima zi din cadrul TNCP, ediţia a III-a, sâmbătă, 19 mai 2012, a debutat cu o dezbatere de maxim interes pentru mulţi dintre scriitori: „Drepturile Poeţilor şi ale Poeziei”, invitaţi: Dan Mircea Cipariu, Ioan Matiuţ, Andrei Novac, Nicoleta Popa, Cristina Poterăşoiu, Andra Rotaru, Cornelia Maria Savu. Moderator: Ioan Cristescu

„Cea mai văduvită din punctul de vedere al dreptului de autoreste cartea de poezie. Nu avem contracte între autor şi editor, iar când există, acestea nu sunt avantajoase, nu prevăd un tiraj sau o distribuţie. Sumele pe care le pot lua poeţii din astfel de contracte sunt ridicole. Astfel, ar fi important ca poeţii şi scriitorii în general, să ştie că mai există, pe lângă contractul direct cu editorul, şi alte resurse financiare alocate lor, atunci când le apare o carte: colectările din taxa pe copia privată, care revin autorului şi editorului. Adică, toţi banii care se strâng într-un an din taxa care se ia la vamă celor care introduc copiatoare, scanere, aparate care pot multiplica o carte, reprezentând despăgubiri pentru autor şi editor. Aceste taxe, în ultimii ani, s-au ridicat la un milion şi jumătate-două de euro, bani care nu au fost împărţiţi până acum precum prevede legea: 85 % autorilorşi editorilor. Controalele ORDA au arătat o cu totul altfel de distribuţie a acestor bani, care au văduvit serios editorii şi autorii care au publicat volume cu ISBN şi articole cu ISSN. Ca să fiu şi mai clar: dacă s-a colectat un milion şi jumătate de euro, 750 de mii de euro sunt bani care trebuie să meargă la asociaţiile de editori, iar acestea împart banii editorilor, în funcţie de numărul de titluri apărute în anul precedent, 2011. De asemenea, alţi 750 de mii de euro sunt bani care trebuie daţi autorilor care sunt înscrişi în organismele de gestiune a drepturilor de autor.

Până în acest moment, deşi există cadrul legislativ, nu se aplică copia de împrumut public, adică toate cărţile şi articolele din reviste de specialitate care au fost împrumutate în bibliotecile publice din România. Există directive clare din partea UE, iar România, deşi membră UE din 2007, pentru că nu aplică această lege, ar trebui să plătească o amendă de 300 de mii de euro pe zi. Din această copie de împrumut public, autorii, traducătorii şi ilustratorii de carte ar trebui să primească sume ce le revin de drept.

De asemenea, există o a treia categorie de resurse, banii din drepturile conexe: de la televiziune, cablu, radiodifuzori şi banii colectaţi de la providerii de internet. De ce nu se colectează toţi banii, ar fi întrebarea legitimă…Dacă legile s-ar aplica corect, ar trebui să se ajungă la o colectare de 10 milioane de euro. Motivele care justifică diferenţa până la 10 milioane îi privesc pe cei care au colectat până acum…Copyro. În acest moment, aceste taxe de colectare revin PERGAM-ului.”, a deschis Dan Mircea Cipariu dezbaterea.

„Tot ceea ce ţine de copia de împrumut public puteţi citi şi-n articolul publicat de mine în revista Cultura încă din anul 2008 (….) După ce comisia europeană a drepturilor de autor a avut o descindere la Bucureşti, în organizarea USR, unde, din pacate, la colocviu nu au fost prezenţi decât trei jurnalişti, directorul ORDA, doamna Pârvu care a stat doar o jumătate de oră, Virgil Niţulescu, secretar de stat la Ministerul Culturii, care a contrariat audienţa, şi doamna Cofcinski. Cel mai mare specialist al UE privind drepturile de autor, James Parker, a fost uluit de ceea ce se întâmplă în România, pentru că noi din 2007 am intrat în UE, şi nici că se punea problema copiei de împumut public, pe lângă alte nereguli. Ce se întâmplă de fapt? Noi putem spune că nu am avut Bibliotecă Naţională funcţională, pentru că aceasta este misia bibliotecilor naţionale, care trebuie să vegheze şi să contabilizeze împrumuturile de cărţi. În 22 de ani, s-a furat ce se mai putea fura de pe ruinele Bibliotecii Naţionale. În fine, ea există acum! Comparaţia pe care James Parker o făcea, te zguduie: în doi ani, Estonia şi-a făcut o Bibliotecă Naţională, construind-o de la zero, iar ea e multifuncţională, la noi în 22 de ani, o clădire a ajuns să fie funcţională de abia acum. Partea dură este că poate să funcţioneze foarte bine acest mecanism. Însă, dacă editorii nu vor trimite toate cărţile pe care le publică ei (câte trei exemplare) pentru depozitul legal, stipulat prin lege, toată lumea va fi văduvită.”, a spus Cornelia Maria Savu.

„De exemplu, Guvernul Marii Britanii dă pentru copia de împrumut public 17 milioane de lire sterline, cea mai mare sumă din UE”, a precizat Dan Mircea Cipariu.

„Ţările care vor să adere la UE au deja mecanismul şi fondurile pe care să le aloce acestor drepturi de autor, în timp ce noi….În afară de faptul că scriitorul trebuie să-şi primească aceste drepturi, există scriitori care spun că suma este mică şi că o lasă într-un fond, nu o iau la sfârşit de an, care este destinat unor „burse” de documentare, creaţie etc.a unor biblioteci, situri arheologice. Fondul se adună şi, în raport de proiectele pe care scriitorii respectivi le prezintă, scriitorii primesc din aceste sume banii destinaţi unor proiecte interesante. Foarte văduviţi sunt traducătorii şi graficienii…din 2007 până acum, aceştia au fost văduviţi de asemenea drepturi. De multe ori se face referire la poeţi şi scriitori, într-o enumerare. Disocierea care se face nu este aceea că poetul sau dramaturgul nu ar fi scriitori, aceasta se face pentru că poetul este, într-adevăr, cel mai lipsit de nişte drepturi de autor substanţiale, iar atunci el trebuie susţinut, nu asistat, cum se spune în bătaie de joc în România. În Franţa, de exemplu, nu se impozitează cărţile de poezie şi drepturile de autor pe poezie, în schimb, se impozitează romanul! Apoi, poeţii şi volumele lor sunt susţinuţi din fondurile locale. Adică, de la municipii, oraşe, comunităţi săteşti. Fondurile acestea există şi la noi, destinate pentru activităţi culturale şi sportive; dar, dacă într-un oraş mare, cum e Aradul, faci Festivalul Tăierii Porcului şi spui că e o activitate culturală, la care au fost invitaţi şi trei, patru, cinci interpreţi care cer onorarii mari, atunci, desigur, nu e bine.

Apoi, în Olanda mai există poetul oraşului, al comunităţii, districtului X. Ce înseamnă asta? Într-un an de zile, poetul respectiv este înfiiat de către edili, pentru ca el să facă mai vizibilă istoria, activităţile culturale ale zonei respective. Asta nu înseamnă că acesta va începe să scrie ode dedicate primarului, deputatului etc. Cărţile rezultate se vor edita pe banii municipalităţii, edililor…”, a continuat Cornelia Maria Savu.

Nicoleta Popa a prezentat starea lucrurilor la Piteşti: „Legat de susţinerea culturii din banii primăriei:există un centru cultural care trăieşte din bani ai consililui local, şi care face activităţi precum Miss Cultura, reviste naţionaliste, cărţi păşuniste, cărţi de epigrame ale securiştilor pensionari, nu se va regăsi nici un om de cultură, nici un poet serios. Banii aceştia se duc pe activităţi care ar putea fi făcute din bani ai unor firme private, iar scriitorii buni din Piteşti nu beneficiază de aceşti bani. Centrul Cultural a devenit un fel de loc de asistenţă a neputincioşilor, în nici un caz un loc unde se sprijină cultura. Am avut surpiza să descopră că, de la biblioteci, nu se împrumută cărţi ale unor scriitori contemporani de renume, ci numai autori clasici şi dintre cei care se cer la examene, prin programa şcolară.”

În încheierea dezbaterii, Cristina Poterăşoiu, administrator general – director general al Societăţii de Gestiune OPERA SCRISĂ.RO a făcut următoarele precizări necesare:

„Conform art. 4 (1) din Legea 8/1996 privind dreptul de autor și drepturile conexe „se prezumă a fi autor, până la proba contrară, persoana sub numele căreia opera a fost adusă pentru prima dată la cunoștința publică.“. Art. 15 (1) din aceeași lege definește comunicarea publică a unei opere „orice comunicare realizată direct sau prin orice mijloace tehnice, făcută într-un loc deschis publicului […] prin mijloace cu fir sau fără fir […] inclusiv prin internet sau alte rețele de calculatoare […]”.

Legal, dreptul de autor este generat imediat după ce opera a fost creată – chiar în formă nefinalizată, prin chiar actul de creație, ceea ce nu înseamnă neapărat publicarea operei respective (manuscrise, notiţe etc.) sau înregistrarea ei la o anumită autoritate sau organizaţie de altă natură. Cu toate acestea, în era internetului când doar cu câteva apăsări de taste o operă poate fi adusă la cunoștință publică instantaneu și global, jurisprudența internațională îndeamnă autorul să dețină permanent elemente doveditoare ale paternității asupra operei sale, mai ales ale întâietății concepției, în scopul protejării față de eventualii contestatari.

În S.U.A., spre exemplu, autorii au adoptat o tehnică prin care își auto-expediază lucrarea pe suport de hârtie, nu deschid plicul la primire, iar data ștampilei poștale reprezintă o indicație certă și validă din punct de vedere legal a momentului deținerii operei înainte de a fi publicată.

În societatea actuală de tip consumist asistăm la invazia agresivă a culturii de divertisment, printre ale cărei prime victime se află și Poezia.  Din fericire, interesul față de Poezie al unui public deocamdată îndepărtat de valorile sale estetice este, din ce în ce mai mult, redeșteptat de generația poeților tineri.

Atâta timp cât ființa umană va simți nevoia de evadare în niveluri de realitate apropiate divinului, va exista și Poezia.

Este mesajul, profund spiritual, de încredere în poezia viitorului, transmis de academicianul Basarab Nicolescu prin intermediul „Teoremelor poetice”, Editura Cartea Românească, 1996: „Mai puternică decât cicloanele, furtunile, potopurile, epidemiile sau nenumăratele bombe, insurecția poetică va mătura într-o zi Pământul ca o orbitoare lumină de iubire. În numele drepturilor omului cosmic.“ VI (60), a încheiat dezbaterea Cristina Poterăşoiu.

Discuţia aceasta a adus un pic de lumină într-o zonă pentru care cei mai mulţi dintre scriitorii din România nu au fost pregătiţi şi nici nu au avut de unde afla informaţii care îi priveau direct.

Târgul Naţional al Cărţii de Poezie a continuat cu dezbateri despre Voluntariatul pentru poezia românească, cu lecturi şi lansări de carte, cu recitaluri ale actorilor-poeţi, printre care: Mircea Albulescu, Dorel Vişan, Ioana Crăciunescu, Eusebiu Ştefănescu, Răzvan Ioan Dincă etc.

Lectura grupului de la Bistriţa şi a „familiei Vakulovski” a umplut Sala Oglinzilor: Dan Coman, Ana Dragu, Marin Mălaicu-Hondrari, Florin Partene, Moni Stănilă, Alexandru Vakulovski, Mihail Vakulovski au susţinut ultima lectură a festivalului, înainte ca evenimentele să se desfăşoare sub egida Nopţii Albe a Muzeelor.

Duminică, 20 mai 2012, TNCP s-a încheiat, urmând ca tradiţia să se păstreze şi în anii ce vor veni.

Andra ROTARU

Număr de vizualizări :1979


Comenteaza

Sunt permise comentariile oricărei persoane, fără discriminări pe criterii de rasă, sex, etnie, opţiune şi apartenenţă politică sau religioasă. Limbajul vulgar şi trivial în subsolul textelor nu este permis. Nu sunt permise opiniile calomnioase rasiste/şovine/xenofobe. Nu sunt permise atacuri la persoană în subsolurile textelor, ele sunt exclusiv pentru comentarii, critică literară, păreri despre text, dezbateri, etc. În caz contrar, ele vor fi scose din baza de date, fără nici o explicaţie din partea AgentiadeCarte. ro