Dumitru Ţepeneag, despre Exilul şi tentaţia „nisiparniţei”

mai 29th, 2012 | By | Category: Agenda de carte

Departamentul de Ştiinţe Lingvistice şi Literare al Universităţii din Padova şi Institutul Român de Cultură şi Cercetare Umanistică de la Veneţia organizează, în perioada 31 mai – 2 iunie 2012, un colocviu internaţional pe tema exilului intelectualilor europeni din Evul Mediu până în prezent. Invitatul de onoare al evenimentului va fi scriitorul Dumitru Ţepeneag, care va susţine o prelegere cu un titlu inspirat dintr-un celebru roman al său: L’exile et la tentation du sablier (Exilul şi tentaţia „nisiparniţei”).
Partenerii celor două instituţii organizatoare sunt Universitatea din Bucureşti şi Universitatea din Innsbruck, manifestarea beneficiind de patronajul Universităţii din Padova şi al Universităţii Ca’ Foscari din Veneţia.
Prima zi de lucrări (31 mai) se va desfăşura în sala „Archivio Storico” a Universităţii din Padova, cea de-a doua zi (1 iunie) în Aula Magna a Universităţii Ca’ Foscari din Veneţia iar ultima zi (2 iunie) în sala de conferinţe „Marian Papahagi” a IRCCU Veneţia.

Tema exilului are o istorie îndelungată în tradiţia europeană, începând cel puţin cu marii gânditori din secolul al XII-lea, precum Hugo din Saint Victor sau Ioan de Salisbury, în operele cărora exilul este privit, pentru prima oară, nu numai ca o posibilitate biografică sau existenţială, ci mai ales ca o condiţie spirituală şi filosofică a intelectualului. „Terra aliena”, înstrăinarea de casă şi de ţară era una dintre devizele principale ale clericului medieval, premisa dureroasă a libertăţii sale intelectuale.

De la primele mărturii medievale din secolul al XII-lea la exilul lui Dante, de la exilul scriitorilor germani după instaurarea regimului hitlerist la cel al intelectualilor din Europa de Est după ultimul război mondial, problema exilului şi a literaturii sale a avut întotdeauna un rol major pe harta culturală a Europei, a condiţionat în mod tragic vieţi şi destine, dar a şi generat şi transmis idei şi forme noi de la o cultură la alta, punând în discuţie frontierele dintre culturile naţionale şi încurajând percepţia unei culturi comune, europene.
Astfel, colocviul îşi propune o confruntare de idei între scriitori, filologi, istorici, critici literari din România, Italia, Franţa şi din alte ţări europene, specialişti în literaturi şi epoci diferite, de la perioada medievală la literatura modernă şi până la literatura migrantă din zilele noastre, precum şi o reflecţie asupra modului în care scriitorii exilaţi au participat la construcţia culturii europene.

Deşi, în ultimul timp, numeroase colocvii, studii şi publicaţii au analizat şi descris situaţia exilului literar din perspective naţionale sau în interiorul unor periodizări mai restrânse, colocviul îşi asumă în mod explicit o abordare diacronică amplă şi o perspectivă comparată europeană, propunând şi o linie de cercetare inedită: efectele catalizatoare ale schimbării limbii în scriitura de exil. Adaptarea la un nou context cultural şi asumarea unei alte tradiţii literare, cristalizate prin schimbarea expresiei lingvistice, sunt experienţe fecunde ce şi-au lăsat amprenta asupra literaturii exilului.

Număr de vizualizări :1211


Comenteaza

Sunt permise comentariile oricărei persoane, fără discriminări pe criterii de rasă, sex, etnie, opţiune şi apartenenţă politică sau religioasă. Limbajul vulgar şi trivial în subsolul textelor nu este permis. Nu sunt permise opiniile calomnioase rasiste/şovine/xenofobe. Nu sunt permise atacuri la persoană în subsolurile textelor, ele sunt exclusiv pentru comentarii, critică literară, păreri despre text, dezbateri, etc. În caz contrar, ele vor fi scose din baza de date, fără nici o explicaţie din partea AgentiadeCarte. ro