Ministrului Mircea Diaconu i se cere să demită Consiliul AFCN

mai 15th, 2012 | By | Category: Postcard

AgențiadeCarte.ro publică o scrisoare deschisă adresată Ministrului Culturii și Patrimoniului Național, domnul Mircea Diaconu. Astfel, câțiva importanți scriitori și editori români cer demiterea Consiliului Administrației Fondului Cultural Național (AFCN) pentru “gravele erori de evaluare făcute la sesiunea de proiecte editoriale AFCN în desfăşurare”. Semnatarii scrisorii consideră că decizia comisiei de experţi AFCN de a nu acorda niciun sprijin financiar unor proiecte de anvergură europeană şi naţională, cum sunt operele scrise de William Shakespeare, G. Călinescu sau Hortensia Papadat-Bengescu, “este nedreaptă și chiar rușinoasă pentru un organism menit să sprijine valorile culturale în România”. Ministrului Culturii i se cer următoarele: “demiterea Consiliului AFCN; elaborarea unor noi norme privind organizarea şi funcţionarea AFCN prin care să fie promovate noi criterii pentru alegerea experţilor şi noi grile de evaluare şi de raport de evaluare; alegerea unui nou Consiliu AFCN care să obţină consensul public şi de imagine al asociaţiilor de editori, al asociaţiilor profesionale şi de creaţie, precum şi al Academiei Române”.

SCRISOARE DESCHISĂ ADRESATĂ DOMNULUI MIRCEA DIACONU, MINISTRUL CULTURII ŞI PATRIMONIULUI NAŢIONAL

Domnule Ministru Mircea DIACONU,

Ne adresăm domniei voastre cu solicitarea de a demite Consiliul Administraţiei Fondului Cultural Naţional pentru gravele erori de evaluare făcute la sesiunea de proiecte editoriale AFCN în desfăşurare.

Consiliul AFCN, conform atribuţiilor sale legale, este responsabil pentru alegerea experţilor, pentru grilele de evaluare şi priorităţile de finanţare.

Alegerea experţilor a fost făcută neprofesionist, astfel încât s-a ajuns la o distorsionare profundă a valorizării proiectelor.

Titluri care ţin de patrimoniul cultural mondial şi naţional, precum operele lui William Shakespeare (Un Shakespeare pentru mileniul III, 78,33 de puncte, Editura Tracus Arte, traduceri de Violeta Popa, George Volceanov, Horia Gârbea), George Călinescu (Opere, Vol. XI-XII, Publicistică, 81 de puncte, Fundaţia Naţională pentru Ştiinţa şi ARTĂ-FNSA condusă de acad. Eugen Simion) sau Hortensia Papadat-Bengescu (Opere, Vol. I-III, Romane, 80 de puncte, FNSA) au fost respinse de la finanţare. „Istoria universală a teatrului (vol. I – IV, ediția a-II-a revizuită)” de Ion Zamfirescu, Editura Aius, a primit 69.00 de puncte şi a fost exclusă de la finanţare. Experţii AFCN au pariat, în schimb, pe Iulia Iordan („Călătorie printre ierburi şi lumină”, 82 de puncte şi 20.702 lei, SC Cartea Copiilor SRL), Victoria Pătraşcu („Stejarul pitic, cel mai bun tătic”, 81,67 de puncte şi 20.702 lei, SC Cartea Copiilor SRL) sau pe autorii anonimi din „Poezii din copilărie” (82.33 de puncte şi 19.802 lei, SC Cartea Copiilor SRL).

Considerăm că decizia comisiei de experţi AFCN de a nu acorda niciun sprijin financiar acestor proiecte de anvergură europeană şi naţională este nedreaptă și chiar rușinoasă pentru un organism menit să sprijine valorile culturale în România.

Punctajul acordat proiectului „Un Shakespeare pentru mileniul III”, care se referea în acest an doar la volumul 5 al integralei Shakespeare, primele patru apărând anterior la altă editură și fiind binecunoscute specialiștilor, a fost de 78,33 puncte. Ne întrebăm firesc dacă onorata comisie a auzit de numele dramaturgului William Shakespeare, nu mai vorbim de cele ale traducătorilor săi, în condițiile în care a acordat 80 de puncte pentru „Oda plăcuțelor stradale” propusă de complet anonima SC Square Media SRL.

Dacă între „Oda plăcuțelor stradale” și trei piese de Shakespeare în traducere complet nouă, prima după 40 de ani, comisia AFCN o preferă pe prima, considerăm că iubitorii de literatură din România nu trebuie să mai lege nicio speranță de salvarea culturii țării noastre.

Nu avem nimic împotrivă să se acorde subvenții din fonduri publice traducerii lucrării „Despre marxismul analitic și marxismul politic” de Allen Carling și Ellen Meiksins care a căpătat 81,67 puncte și 8 952,00 lei. Nu ne împotrivim ca ilustra editură Toma Ana Maria – Întreprindere individuală să fie subvenționată din bani publici pentru un „Jurnal de bucătărie”. Deloc! Pretindem doar că William Shakespeare, G. Călinescu, Hortensia Papadat-Bengescu sau importanţi scriitori români în viaţă să beneficieze și ei, spre folosul publicului contribuabil, de o minimă atenție și de un modest sprijin.

Între traducerea despre marxismul analitic și marxismul politic și cea a lui Shakespeare cu Negustorul din Veneția ori Troilus și Cresida s-ar putea, credem, ca lectorul român plătitor de taxe s-o prefere pe a doua, indiferent că nostalgiile comisiei ar merge spre prima.

Am aflat, cu stupoare, că proiectele înaintate de Fundaţia Naţională pentru Ştiinţă şi Artă (Fundaţie de utilitate publică, aflată sub auspiciile Academiei Române) au fost notate, unul (cel care se referă la volumele X-XI din integrala publicisticii lui G. Călinescu) cu 81,00 de puncte, iar cel de-al doilea (opera romanescă integrală a Hortensiei Papadat-Bengescu, inclusiv romanul ce se credea pierdut, Străina) a fost notat de experţii AFCN cu 80,00 de puncte. Din comunicatele date de A.F.C.N. reiese că punctajul minim admis a fost de 81,33 puncte. În aceste condiţii, ne întrebăm cum de experţii (bănuiesc, specialişti în istoriografia literară românească) au putut nota cu atâta exactitate acest proiect (încheierea ediţiei integrale a operei lui G. Călinescu) cu 81,00 puncte – şi au eliminat cele 33 de sutimi care ar fi putut da o şansă ca în cultura română să putem avea o ediţie completă a scrierilor celui mai important critic român. La fel se petrec lucrurile şi în cazul ediţiei Hortensia Papadat-Bengescu: a fost evaluată, farmaceutic, cu 80,00 puncte, o infimă distanţă de punctul câştigător. Nu vi se pare bizară această situaţie? Căci nouă ni se pare…

Cele două ediţii ştiinţifice G. Călinescu și Hortensia Papadat-Bengescu au fost pregătite, ani în şir, de cercetătorii Institutului „G. Călinescu” al Academiei Române şi, până acum, sunt primele lucrări de acest tip. Nu vedem ca, în următoarele decenii, alte grupuri de cercetători specializaţi să se apuce să scoată din publicaţiile vremii toate articolele lui G. Călinescu şi, cu minuţie critică, să le pregătească pentru tipar. Sau să reconstruiască, din manuscrisele rămase de la Hortensia Papadat-Bengescu, romanul „Străina” şi, împreună cu romanele antume, să le strângă în trei volume care însumează (împreună cu variantele, notele de rigoare etc.) peste 4500 de pagini de proză superioară…

Cum Institutul „G. Călinescu” al Academiei Române şi nici Fundaţia Naţională pentru Ştiinţă şi Artă nu au mijloace financiare, proiectele descrise mai sus şi respinse de experţii A.F.C.N. riscă să rămână, mulţi ani de aici înainte, fără finalitate. Ar fi un mare păcat pentru cultura română. Vă solicităm să întreprindeţi tot ce este necesar pentru a corija decizia, profund injustă (ca să nu spun altfel) şi suspect de drămuitoare (în defavoarea noastră) luată de experţii care au examinat proiectele Fundaţiei Naţionale pentru Ştiinţă şi Artă. Menţionăm că volumele pentru care a fost cerut sprijinul financiar al A.F.C.N. fac parte dintr-o serie dedicată clasicilor literaturii române (în ediţii integrale, ştiinţifice).

Editura Casa De Pariuri Literare a participat în 2011 la AFCN sesiunea proiecte editoriale, obținând finanțare pentru toate cele zece cărți propuse. Surpriza neplăcută din acest an este cu atât mai mare, cu cât toate cele zece propuneri ale acestei edituri au fost sub linie. Ne-am întrebat dacă nu cumva titlurile propuse au fost cumva sub așteptările evaluatorilor, deși cel puțin autori precum Ioan Es. Pop, Daniel Bănulescu, Horia Gârbea sau volumul de Opere Sorin Stoica nu prea aveau cum să nu întrunească o aderență din partea oricărui expert. Nu cunoaştem raţiunile juriului şi nu putem aprecia modul în care a ales să folosească grila de punctaj, dar nu putem să nu ne întrebăm cum volumul Trei mese pe zi (Dan Mihuț) primește 72,33 puncte, în vreme ce Ieudul fără ieșire (audiobook în lectura autorului, Ioan Es. Pop) doar 70,67 puncte. Am ales două titluri propuse de CDPL, pentru a sesiza o discrepanță majoră.

Pe de altă parte, fără a nega importanța multor titluri aprobate, nu putem să nu ne întrebăm (fie și în glumă) care este relevanța unor titluri precum (punem opt exemple, la întâmplare):

Sfântu Gheorghe pentru copii 88,67 puncte
Povești pentru cei mici și mari, Valentina Dincă 92,67 puncte
Viaţa Sfântului Iosif cel Nou de la Partoş povestită copiilor (nr. 2 din colecţia „Poveşti cu Sfinţi Părinţi, pentru copii cuminţi”) 81, 67 puncte
Epoca Mitterrand și impactul său asupra construcției europene, Loredana Patrutiu Baltes 81,33 puncte
Arhitectura Germaniei naziste, Sorin Vasilescu 85,67 puncte
Animale, tehnologie și artefacte preistorice din materii dure animale descoperite la Pauleni-Ciuc, jud. Harghita. Catalog. 81,33 puncte
Relația părinte-copil în contextul separării partenerilor conjugali, Raluca Crișan 81,33 puncte

Pornind de la aceste rezultate (faptul că anul trecut CDPL a  avut zece titluri aprobate și în acest an nici măcar unul, ceea ce înseamnă că editura n-a progresat deloc, deși, între timp, la Gala Bun de Tipar, gala excelenței editoriale, editura CDPL tocmai a primit premiul pentru BEST NEW ENTRY editorial) putem afirma că există o discrepanță în evaluarea cărților propuse de CDPL, dar și o logică străină pentru acceptarea anumitor titluri de către experții AFCN.

Editura Limes este recunoscută pentru modul curajos şi eficient în care promovează literatura română contemporană. Ea deţine în palmares distincţii importante, precum Premiul Uniunii Scriitorilor, Premiul Academiei Române şi numeroase alte premii ale Filialelor USR, sau obţinute la diverse festivaluri, saloane şi târguri de carte din ţară şi străinătate. Niciodată în ultimii 10 ani nu s-a întâmplat să fie atât de prost cotată, de umilită, în fond, dimpotrivă, în fiecare an proiectele sale au fost luate în seamă. În proiectul din anul acesta, intitulat „Poezia prozei, proza poeţilor”, se regăsesc romane semnate de scriitori tineri, precum Mihail Gălăţanu, Dan Bălănescu, Adina Dabija (în condiţiile în care unul dintre criterii a fost chiar acesta, încurajarea literaturii tinerilor), dar şi cărţi ale unor autori reputaţi  (Anamaria Beligan, Vasile Igna, Constantin Cubleşan, Dan Rebreanu, Paul Tumanian), ba chiar şi o traducere dintr-un clasic precum Jokai Mor. Este nedrept, umilitor, scandalos chiar, ca astfel de titluri să primească sub 70 de puncte!!!

Crime Scene Publishing: „Mistere din Bucureşti”, autor Ioan M. Bujoreanu, a primit doar 63.00 puncte.  În 1862 apărea o carte în două volume, „Mistere din București” de I.M. Bujoreanu, un roman considerat a fi prima narațiune românească de factură polițistă. În paginile sale se prezenta o societate care trăia încă sub influența turcească, dar avea pronunțate aspirații occidentale. Acest roman pe care doar specialiștii îl mai citesc merită să fie readus la cunoștința publicului larg deoarece are acțiune, răsturnări fulgerătoare de situație, eroi reprezentativi pentru lumea de atunci – miniștri corupți, judecători fără principii morale, polițiști avizi de câștiguri oneroase, bătăuși și asasini profesioniști. Realizarea lui I.M. Bujoreanu e mai degrabă un thriller avant la lettre, ingenios construit, cu o mare inventivitate epică. După cum afirma Călinescu, în acest roman sunt “pagini care se pot extrage și citi cu simpatie.” Apărut în urmă cu 150 de ani, „Mistere din București” este o dovadă a tradiției romanului polițist românesc. Totodată, cartea este și un document al unei epoci ale cărei alcătuiri explică multe dintre alcătuirile lumii contemporane.

Tritonic Academic Books, colecţia Comunicare Media, Industriile culturale din România, 1970-1989, 3 volume, nu a fost finanţată pentru că a primit 73,67 puncte. Autorul, Alexandra Bardaneste,  doctor în comunicare la Universitatea Sorbonne III Paris, absolvent de Arte Plastice, are  peste 20 de ani de experienţă în comunicare şi grafică. Colecţia Comunicare Media este una dintre cele mai importante din domeniile jurnalismului şi ştiinţelor comunicării, înfiinţată în 1999, cu peste 100 de titluri semnate de profesori români de la Universitatea Bucureşti, UBB Cluj. Univ. Al. I Cuza Iaşi , Univ. Lucian Blaga Sibiu etc.

Ridică mari semne de întrebare felul în care autori din generaţii şi geografii literare diferite, care îndeplineau criteriile anunţate în priorităţile de finanţare ale AFCN, au primit aceeaşi siderantă notă, 47,67. E vorbe despre cărţi propuse de Editura Brumar pentru următorii autori: Dan Mircea Cipariu, Ovidiu Nimigean, Adrian Bodnaru, Alexandra Titu, Costel Stancu, Adrian Romilă sau Eugen Bunaru. Proiectul lui Dan Mircea Cipariu, „singurătatea vine pe facebook”, a fost promovat în revistele  „România literară” şi „22/ Bucureştiul literar” (cu un grupaj de versuri şi la „poemul săptămânii”), obţinând chiar înainte de a fi publicat cereri de copyright pentru prestigioase edituri din Italia, Israel, Serbia şi Polonia.

Nominalizată doi ani la rând pentru „cea mai bună pagină web culturală a României” de către Radio România Cultural, după ce anul trecut a primit o finanţare de la AFCN, AgenţiadeCarte.ro (singura revistă electronică înregistrată în România cu ISSN!) a primit o nota de neînteles (64.33) pentru cineva care ştie, cât de cât, ce reprezintă acest proiect cultural românesc pe media electronică!

Comisia de experţi a trecut peste două puncte importante din Priorităţile strategice ale AFCN

stimularea ediţiilor critice

încurajarea operelor de debut.

Cele mai multe dintre titlurile respinse au fost orientate după aceste priorităţi.

Conform listei cărţilor aprobate în acest an, accentul a fost pus pe un alt criteriu, cum ar fi: păstrarea identităţii naţionale, în special a minorităţilor, criteriu valabil în practica finanţării de 3-4 ani încoace.

Calitatea rapoartelor experţilor AFCN este ambiguă (gen: „proiectul nu se prea justifica in context national si international”, „proiectul nu prea identifica riscuri realiste, si masuri de diminuare”, conform evaluării proiectului 70 NM-I). Multe dintre textele acestor rapoarte sunt scrise cu greşeli gramaticale inadmisibile!

Referatele experţilor sunt pure generalităţi ori „valorizări” pur impresioniste (deci subiective), fapt absolut surprinzător judecând după rigoarea pe care ar trebui să o impună grilele de evaluare. Grilele şi ghidul conţin repetate ambiguităţi (absenţa punctului 2 Pasul B, ambiguitatea repetată de terminologie proiect – program etc.), probleme metodologice (neconcordanţa ghid de solicitare – solicitare on-line; a se vedea cerinţele pentru formularul de parteneriat, neprecizarea în ghid a faptului că textele proiectelor se vor copia numai din Notepad, fără diacritice, implicit imposibilitatea de a arăta cât mai exact planul de activităţi şi toate celelalte cerinţe normale în coordonarea reală a unui proiect etc.).

Deşi asociaţiile de editori şi cele profesionale au cerut schimbarea grilelor de evaluare, care conţin cereri redundante şi care nu sunt adaptate pentru fiecare linie de finanţare (sunt aceleaşi criterii şi la editoriale, şi la noile media!), Consiliul AFCN a mers pe aceeaşi formulă de evaluare care stârneşte, an de an, tot mai multe controverse şi contestaţii.

Experţii nu au aplicat corect grilele. Putem demonstra pe grilă cum niciun proiect de la noile media nu putea lua peste 75-80 de puncte (din 90, nu din 100, ținând cont că 10 puncte se pierdeau întrucât apar criterii precum calitatea tiparului -10 puncte şi calitatea produsului electronic -10 puncte, criterii care se exclud reciproc). Sunt criterii în grila de evaluare care se exclud reciproc: dacă se acordă 5 din 5 puncte la unul, trebuie acordat 0 la altul.

Din Consiliul AFCN lipsesc, din păcate, cu excepția care confirmă regula, marile nume ale culturii române vii. Reprezentanţii operatorilor culturali au cerut de mai multe ori să fie publicate pe pagina web a AFCN CV-urilor celor din Consiliul AFCN şi, de asemenea, precizări privind organizaţiile culturale care i-au propus pe cei din Consiliul AFCN.

Domnule Ministru Mircea DIACONU,

Vă rugăm să analizaţi sscrisoarea noastră deschisă prin care cerem următoarele:

-demiterea Consiliului AFCN;

-elaborarea unor noi norme privind organizarea şi funcţionarea AFCN prin care să fie promovate noi criterii pentru alegerea experţilor şi noi grile de evaluare şi de raport de evaluare;

-alegerea unui nou Consiliu AFCN care să obţină consensul public şi de imagine al asociaţiilor de editori, al asociaţiilor profesionale şi de creaţie, precum şi al Academiei Române; putem oferi expertiza noastră pentru a face cele mai bune sugestii.

Precizăm că semnatarii acestei scrisori vor organiza o conferinţă de presă extraordinară duminică, 20 mai 2012, ora 14.00, în Rotonda Muzeului Naţional al Literaturii Române, în ultima zi a Târgului Naţional al Cărţii de Poezie. Ne-am bucura dacă aţi putea participa la această conferinţă de presă ori dacă ne veţi trimite un răspuns privind solicitările din această scrisoare.

Cu cele mai bune gânduri,

(lista în ordine alfabetică)

George Arion, Preşedinte Publicaţiile Flacăra, Preşedinte Romanian Crime Writers Club, Consilier editorial Crime Scene Publishing.

Dan Mircea Cipariu, scriitor, preşedintele Asociaţiei Publicaţiilor Literare şi Editorilor din România (APLER), preşedintele Secţiei Poezie-Asociaţia Scriitorilor Bucureşti

Lucian Chișu, scriitor, director Editura Muzeului Național al Literaturii Române

Ioan Cristescu, scriitor, publisher Editura Tracus Arte, vicepreşedinte APLER

Horia Gârbea, scriitor, preşedintele Asociaţiei Scriitorilor Bucureşti

Bogdan Hrib, scriitor, publisher Editura Tritonic

Xenia Karo, scriitor, redactor-şef Editura Aius

Mircea Petean, scriitor, publisher Editura Limes

Cristina Poterăşoiu, vicepreşedintele Asociaţiei Culturale ROBIZART

Andra Rotaru, scriitor, editor coordonator www.agentiadecarte.ro

acad. Eugen Simion, preşedintele Fundaţiei Naţionale pentru Ştiinţă şi Artă

Robert Şerban, scriitor, redactor-șef Editura Brumar

Mircea Trifu, publisher Editura Casa Cărţii de Ştiinţă

un cristian, jurnalist, editor Casa de pariuri literare

Florina Zaharia, scriitor, redactor-șef Editura Centrului Cultural „Dunărea de Jos”

Mihai Zgondoiu, artist vizual, coordonatorul Galeriei Atelier 030202

Număr de vizualizări :4257


2 Comments to “Ministrului Mircea Diaconu i se cere să demită Consiliul AFCN”

  1. Buna ziua,

    Ma numesc Cosmina Chituc si va scriu din partea Square Media (srl). Va rog in primul rand sa nu considerati prezentul mesaj ca raspuns fata de cele publicate mai sus (nu de la noi asteptati un raspuns si nu suntem noi cei in masura sa formuleze un raspuns), insa, dat fiind ca ati facut o referire la atelierul nostru in cadrul scrisorii deschise, am considerat acest mesaj ca fiind necesar in sensul precizarii unei pozitii la fel de deschise.

    In al doilea rand, subliniez faptul ca am considerat inserarea numelui atelierului nostru nu ca pe un afront personal si directionat (ceea ce speram sa nu fie), ci doar ca pe o situatie reper legata de modul de distributie a finantarilor in sesiunea abia finalizata a Administratiei Fondului Cultural National. In acest sens va incredintam de buna noastra credinta si de faptul ca ne dorim un dialog al respectului reciproc.

    Acestea fiind spuse, pentru ca nu ne cunoasteti si pentru a clarifica „completul nostru anonimat”, va explicam pe scurt cine suntem. Suntem un atelier de productie si conceptie grafica, dar in primul rand o echipa de oameni cu pregatire si cu manifestari in domeniul cultural, cu un accent major acordat fotografiei de arta si cartii de arta. Un atelier care, prin natura experientei castigata timp de 12 ani deja in zona de productie si de conceptie grafica, a reusit sa construiasca un portofoliu de artisti romani contemporani, aproape similar cu cel al unei institutii de arta; un portofoliu care alatura dialogului cu artistul pe acela cu galeria sau muzeul de arta. Am preferat sa fim discreti in privinta anuntarii publice a numelor acestor artisti sau institutii, desi sunt colaborari de care suntem mandri si care ne onoreaza, din motive lesne de inteles, insa, cu mare, drag, intr-o discutie privata de prezentare va vom acorda toate informatiile necesare.

    La noi artistul vine nu doar cu un fisier digital, ci cu toate probleme legate de felul in care trebuie sa arate in final o lucrare completa. La randul nostru, noi nu dam doar print (adica nu apasam pe buton si gata) sau nu facem o prestatie anonima de grafica: punem la bataie toata experienta fiecaruia dintre noi, toata imaginatia, ne dam cu alte cuvinte intreaga silinta sa iasa bine ce zicem ca vrem sa iasa. Si o facem independent de costuri, de programul de lucru sau de beneficiile de imagine. O facem pur si simplu. Din respect fata de buna randuiala care ne defineste.

    In timp, am incercat sa sprijinim, in functie de posibilitatile de care dispunem, manifestari importante in acest domeniu, proiecte expozitionale si carti de arta. Acest sprijin s-a concretizat fie printr-o politica preferentiala de pret, fie printr-o consiliere ce nu a tinut niciodata cont de cotatia orei de lucru sau de ora din zi. Am adaugat acestui sprijin, prin experienta fiecaruia dintre noi, si posibilitatea de a sfatui artisti sau organizatii culturale cu privire la modurile in care isi pot implementa proiectele sau isi pot detalia tehnic conceptele.

    De la o vreme insa ne-am dorit mai mult decat atat si anume am vrut sa ne asumam explicit un punct de vedere cultural, sa discutam despre productia de arta (desigur in sensurile la care ne pricepem) si sa indreptam aceasta discutie inspre un nou pas catre constientizarea publicului asupra valorii printului de arta de exemplu. Atare initiativa vine, credem, in sprijinul galeriilor de arta care se confrunta direct cu lipsa educatiei vizuale sau tehnice etc. Nu sunt discutii intamplatoare sau care sa ascunda vreun scop de promovare/marketing. Am initiat colaborari cu specialisti in domeniu, noi insine fiind nu doar absolventi de facultati de profil (istoria artei, pictura, arhitectura, studii de grafica) ci si activi in aceste arii culturale.

    Toate aceste ganduri au avut o prima concretizare in anul 2009 cand am aplicat prima data un proiect la Administratia Fondului Cultural National. Ne-am dorit cu acea ocazie sa transformam spatiul de productie intr-unul de expunere. Aceasta deoarece am ajuns la o similitudine nu doar de portofoliu ci si de productie si nu doar cu o galerie de arta ci efectiv cu un atelier de lucru de artist. E drept – avem un nume pe care nu stii de unde sa-l iei, un nume care nu e in trendul cuvintelor sau al manufacturarii romanesti. Dar el nu este nicidecum lipsit de consistenta valorica sau de entuziasmul unei atare manufacturari.
    Acel prim proiect a fost refuzat pentru finantare. Am construit noi, din fonduri proprii, o alternativa, redusa evident si fara secventialitatea de expuneri sau de promovare pe care ar fi dezvoltat-o un proiect sprijinit cu fonduri.

    Anul acesta am aplicat doua proiecte editoriale care contin, ambele, participarea unui autor de renume in zona artei contemporane. Unul dintre acestea este cel pe care il mentionati in continutul scrisorii deschise („Oda placutelor stradale”). Desi nu este formulata specific vreo apreciere la adresa proiectului in sine (cat mai mult la adresa aplicantului), ni s-a parut ca titlul acestei propuneri vi se pare derizoriu. Cu mare placere putem expune public continutul acestui proiect, un proiect care nu a primit insa finantare. A primit finantare un altul (si poate ca la acela ati fi vrut sa va fi referit), finantare care ne-a bucurat nu numai in sensul unei sume primite cat mai ales in acela ca am reusit sa construim, impreuna cu autorul respectiv, o propunere importanta, una care a convins; ca, in timp, ne-am corectat greselile si ca ne-am apropiat asa cum se cuvine de subiect. Totusi am dori sa fim rezervati in privinta acestui proiect castigator pana cand el va fi efectiv tiparit, lansat, eventual premiat (asa cum s-a intamplat recent cu un alt proiect editorial la care am participat – in cadrul Galei pe care ati citat-o la randul dumneavoastra) si va putea vorbi de la sine despre ideea pe care o propune.

    Nu vrem sa spunem astfel ca proiecte care implica nume mari ale culturii romanesti sau de talie internationala nu merita sa primeasca finantare. De fapt nici nu credem ca avem pregatirea necesara pentru a ne exprima in aceasta directie. Singurul „poate” in acest sens tine de scrierea propunerii: poate ca argumentul sau justificarea sau descrierea celorlalte puncte solicitate de organismul finantator au avut probleme. Iar modul in care scrii un proiect (tot) poate fi foarte important in economia unei aprecieri a ideii in sine. Nu cred (si aici exprim doar o opinie personala) ca ceea ce face un proiect bun (ca aplicatie dar si ca produs final) este doar rapelul de personalitati, ci si modul de abordare, viziunea autorului, viziunea managerului de proiect, solutia tehnica gasita, solutia de promovare/distributie/etc. Toate cumulate cred ca fac ca un proiect sa fie ales si altul nu.

    Sigur ca acest cumul este subiectiv, deci contestabil etc. Sigur ca discutam de bani publici pana la urma. La randul nostru credem ca lucrurile se pot imbunatati si avem si noi mentiuni de facut in privinta grilelor de evaluare sau a tipului de reguli de bugetare a proiectelor editoriale, mentiuni pe care avem ocazia sa le sustinem public in cadrul dezbaterilor organizate chiar de catre Administratia Fondului Cultural National, intr-un spatiu al discutiilor constructive si nu al polemicilor, ceea ce este de apreciat si de sprijinit. Insa a profita de pe urma unor nemultumiri pe care le au cu siguranta multi operatori culturali pentru a acuza proiecte editoriale fara o minima informare prealabila, a sustine prin argumentul unor proiecte (proprii) care nu au primit finantare o contestatie de ordin general, a-ti pune intrebari in public solicitand demiterea consiliului AFCN si alegerea unui nou consiliu care, asa cum rezulta din descrierea dvs., „sa obtina consensul public si de imagine al asociatiilor de editori, al asociatiilor profesionale si de creatie, precum si al Academiei Romane” (limitand deci, intelegem, doar la acest organisme reprezentativitatea) – constituie, in opinia noastra, un mod preferential de a trata o problema cu caracter de generalitate. Un mod care nu pare ca se indreapta catre o solutie, ci mai degraba catre o inlocuire a unui sistem cu un altul, o schimbare a polilor de prioritate, o dorinta personala de a primi finantare.

    Daca suntem in vreo masura in a discuta despre calitatea umana si profesionala a institutiei publice AFCN sau a echipei sale, atunci aceasta discutie este legata de diversele ocazii (de contestatie, de expunere publica a punctelor de vedere etc.) pe care ni le pune la dispozitie o autoritate de finantare cu care am inceput colaborarea pe proiecte culturale si editoriale inca din 2006 si care intotdeauna a demonstrat disponibilitate (atat personala, ca sprijin de implementare si informare pentru intocmairea dosarelor de decont, cat si institutionala, ca abordare a metodologiei normelor legale), raspunsuri rapide si eficiente. O astfel de atitudine, practic cea mai deschisa dintre toate sesiunile de finantare pe care le cunoastem in Romania, merita sprijinul nostru de principiu.
    Nu ne intelegeti gresit: nu vrem sa se subinteleaga prin acest sprijin pe care il exprimam faptul ca normele de finantare sunt ireprosabile si nici (departe de noi gandul) sa sugeram vreo forma partizan-obscura. Ceea ce ne dorim este sa delimitati problemele pe care le expuneti de aprecierile la adresa altor operatori culturali.

    Ne dorim sa stabilim un dialog impreuna, mai ales ca pregatim un eveniment adresat cartii de arta si de aceea va invitam sa ne cunoastem si sa dezbatem impreuna. Eventual o dezbatere care sa invite si membrii consiliului AFCN. Asta pentru ca o dezbatere are intotdeauna cateva premise esentiale: dreptul la replica, buna masura, discursul onest, informarea completa si asumarea persoanala, prin semnatura, a oricaror pozitii publice.

    Va multumesc,
    Cosmina Chituc

  2. […] 15 mai 2012, în urma sesizării mai multor scriitori și editori români, a fost înaintată o scrisoare domnului Mircea Diaconu, Ministrul Culturii şi Patrimoniului Naţional, prin care s-a cerut demiterea Consiliului […]

Comenteaza

Sunt permise comentariile oricărei persoane, fără discriminări pe criterii de rasă, sex, etnie, opţiune şi apartenenţă politică sau religioasă. Limbajul vulgar şi trivial în subsolul textelor nu este permis. Nu sunt permise opiniile calomnioase rasiste/şovine/xenofobe. Nu sunt permise atacuri la persoană în subsolurile textelor, ele sunt exclusiv pentru comentarii, critică literară, păreri despre text, dezbateri, etc. În caz contrar, ele vor fi scose din baza de date, fără nici o explicaţie din partea AgentiadeCarte. ro