Expoziţia „Chopin îndrăgostit”, la MNŢR

feb. 23rd, 2012 | By | Category: Proiecte

În perioada 1 martie – 1 aprilie 2012, la Muzeul Naţional al Ţăranului Român, Sala Foaier, va avea loc expoziţia „Chopin îndrăgostit”, organizată de Institutul Polonez din Bucureşti, Muzeul Naţional de Etnografie din Varşovia şi Muzeul Naţional al Ţăranului Român. Vernisajul expoziţiei va avea loc joi, 1 martie 2012, de la ora 17.00. Vor vorbi: dr. Virgil Ştefan Niţulescu – directorul Muzeului Naţional al Ţăranului Român, Maja Wawrzyk – directorul Institutului Polonez din Bucureşti şi dr. Adam Czyżewski – directorul Muzeului Naţional de Etnografie din Varşovia. După momentul de deschidere, publicul este invitat la Studioul Horia Bernea, la concertul „Influenţe naţionale în muzica lui Chopin”, susţinut de Janusz Prusinowski Trio. Curatorul expoziţiei: dr. Adam Czyżewski. Scenografia: Maria Pomianowska. Consultant ştiinţific: dr. Ewa Dahlig-Turek.

 

Expoziţia prezintă legăturile dintre muzica tradiţională şi muzica lui Fryderyk Chopin şi conţine lucrări ale artiştilor din diferite părţi ale lumii – tradiţii care par să-l fi inspirat pe compozitorul polonez. Adam Czyżewski, cel care a creat conceptul acestei expoziţii, a colaborat cu specialişti de la Institutul de Artă din cadrul Academiei Poloneze de Ştiinţă, printre care Ewa Dahlig-Turek sau Maria Pomianowska (care conduce ansamblul „Zespół Polski”), ea însăşi compozitor şi multiinstrumentist care popularizează în străinătate muzica lui Chopin. Printre obiectele prezentate în expoziţie se află instrumentele folosite în epocă, în zona rurală din regiunea Mazovia. Unele dintre ele, precum ţambalul, basul şi cimpoiul sunt încă folosite în muzica populară poloneză. Altele, precum suka din Biłgoraj şi Mielec sau vioara din Płock nu au supravieţuit până astăzi, dar au fost reconstituite după surse iconografice sau în baza descoperirilor arheologice, fiind prezente în cadrul expoziţiei.

O parte importantă a expoziţiei este dedicată fonogramelor care înfăţişează portretul muzical al artiştilor din Mazovia, care au învăţat să cânte ascultându-şi maeştrii, interpretând repertoriul ani la rând.

Înregistrările de arhivă, care sunt prezentate în cadrul expoziţiei, provin de la Institutul de Artă din cadrul Academiei Poloneze de Ştiinţă. Culegerea şi colectarea materialelor sonore ale muzicii tradiţionale poloneze a debutat încă din perioada interbelică, cele mai multe dintre înregistrări fiind distruse în timpul celui de-al doilea război mondial. Datorită eforturilor depuse de Jadwiga şi Marian Sobieski, arhivele au fost reconstituite. Între 1950 şi 1954, în timpul unei acţiuni privind culegerea de folclor muzical (Akcja Zbierania Folkloru Muzycznego), au fost înregistrate 46.000 de fonograme, multe dintre ele fiind şi astăzi folosite de către companiile de înregistrări, pentru producerea de noi discuri. Mulţumită înregistrării muzicienilor născuţi în a doua parte a secolului al XIX-lea şi în prima parte a secolului al XX-lea, avem posibilitatea de a explora sunetul epocii lui Fryderyk Chopin.

Chopin nu a fost influenţat doar de muzica mazoviană sau poloneză în general. De aceea, instrumente mult mai exotice, precum santor, kemancze şi saranga pot fi văzute în expoziţie.

Janusz Prusinowski Trio înseamnă, de fapt, patru discipoli şi continuatori ai muzicienilor de la sat, în acelaşi timp o formaţie avangardistă cu un „sound” şi un limbaj al improvizaţiei caracteristice. Îmbină muzica cu dansul, arhaicul cu modernul. Stilul uşor recognoscibil al Trio-ului încearcă să facă cunoscute cele mai importante elemente ale muzicii rurale, din centrul Poloniei. Demonstrează că muzica tradiţională a satului polonez poate fi un punct de referinţă pentru multe genuri: prin melodicitatea şi tempo-ul rubato se apropie de Chopin, improvizaţiile o fac să semene cu blues-ul şi jazz-ul, prin coloristică duce cu gândul la muzica contemporană, prin expresivitate aduce cu rock-ul.

Număr de vizualizări :780


Comenteaza

Sunt permise comentariile oricărei persoane, fără discriminări pe criterii de rasă, sex, etnie, opţiune şi apartenenţă politică sau religioasă. Limbajul vulgar şi trivial în subsolul textelor nu este permis. Nu sunt permise opiniile calomnioase rasiste/şovine/xenofobe. Nu sunt permise atacuri la persoană în subsolurile textelor, ele sunt exclusiv pentru comentarii, critică literară, păreri despre text, dezbateri, etc. În caz contrar, ele vor fi scose din baza de date, fără nici o explicaţie din partea AgentiadeCarte. ro