Cercetări filozofice asupra esenţei libertăţii umane şi asupra chestiunilor legate de aceasta” de F.W.J. Schelling

Jan 16th, 2012 | By admin | Category: Agenda de carte

La Editura Humanitas a apărut volumul „Cercetări filozofice asupra esenţei libertăţii umane şi asupra chestiunilor legate de aceasta” de F.W.J. Schelling, în traducerea lui Paul-Gabriel Sandu.

„Fiecare fiinţă se poate revela numai în contrariul său, iubirea numai în ură, unitatea numai în conflict. Omul este aşezat pe o culme de unde el însuşi poartă în sine sursa propriei sale mişcări în direcţia binelui sau a răului: în el, legătura celor două principii nu este necesară, ci liberă. El se află la răscruce; orice va alege va fi fapta sa, însă el nu poate rămâne indecis, pentru că Dumnezeu trebuie să se reveleze în mod necesar şi pentru că în creaţie nimic nu poate rămâne ambiguu.
Omul, deşi născut în timp, este creat totuşi în începutul creaţiei. Actul prin care viaţa sa este determinată în timp nu aparţine timpului, ci eternităţii: el nu precede însă viaţa din punct de vedere temporal, ci traversează timpul ca un act etern potrivit naturii sale. Prin el, viaţa omului ajunge până la începutul creaţiei; de aceea, prin el, omul se află deopotrivă în afara celor create, fiind liber şi fiind, el însuşi, un etern început.”, a scris Schelling.

FRIEDRICH WILHELM JOSEPH SCHELLING s-a născut la 27 ianuarie 1775 în localitatea Leonberg, lângă Stuttgart. Între 1790 şi 1795 a studiat la celebrul seminar Tübinger Stift, unde Hölderlin şi Hegel i-au fost colegi de cameră. Între 1795 şi 1798 a fost profesor particular la Stuttgart şi la Leipzig. Apoi, sprijinit de Goethe, a început o răsunătoare şi controversată carieră universitară. A predat filozofia la Jena (1798-1803), Würzburg (1803-1806), München (1806-1820), Erlangen (1820-1827), din nou München (1827-1841), Berlin (1841-1846). S-a stins din viaţă la 20 august 1854, la Bad Ragaz, în Elveţia.

Operele principale: Über die Möglichkeit einer Form der Philosophie überhaupt (Despre posibilitatea unei forme a filozofiei în genere, 1794); Vom Ich als Prinzip der Philosophie oder über das Unbedingte im menschlichen Wissen (Despre Eu ca principiu al filozofiei sau despre necondiţionat în cunoaşterea umană, 1795); Philosophische Briefe über Dogmatismus und Kritizismus(Scrisori filozofice despre dogmatism şi criticism, 1795/1796); Abhandlungen zur Erläuterung des Idealismus der Wissenschaftslehre(Disertaţii pentru lămurirea idealismului din Doctrina ştiinţei, 1797); Ideen zu einer Philosophie der Natur (Idei pentru o filozofie a naturii, 1796/1797); Von der Weltseele (Despre sufletul universal, 1798); Erster Entwurf eines Systems der Naturphilosophie (O primă schiţă a unui sistem al filozofiei naturii, 1799); System des transzen dentalen Idealismus (Sistemul idealismului transcendental, 1800; trad. rom. Editura Huma nitas, 1995); Darstellung meines Systems der Philosophie (Expunerea sistemului meu filozofic, 1801); Bruno oder über das göttliche und natürliche Prinzip der Dinge (Bruno sau despre principiul divin şi principiul natural al lucrurilor, 1802; trad. rom. Editura Humanitas, 1995); Vorlesungen über die Methode des akademischen Studiums (Prelegeri despre metoda studiului academic, 1803); Darstellung des wahren Verhältnisses der Naturphilosophie zu der verbesserten Fichteschen Lehre (Expunerea adevăratei relaţii dintre filozofia naturii şi doctrina fichteeană îmbunătăţită, 1806); Über das Verhältnis der bildenden Künste zu der Natur (Despre relaţia artelor plastice cu natura, 1807); Philosophische Untersuchungen über das Wesen der menschlichen Freiheit (Cercetări filozofice asupra esenţei libertăţii umane, 1809). Au apărut postum (1856-1861), în ediţia în 14 volume îngrijită de fiul său, K.F.A. Schelling: Philosophie der Kunst (Filozofia artei),Philosophie der Mythologie (Filozofia mitologiei), Philosophie der Offenbarung (Filozofia revelaţiei).

vizualizari: 626


Comenteaza

Sunt permise comentariile oricărei persoane, fără discriminări pe criterii de rasă, sex, etnie, opţiune şi apartenenţă politică sau religioasă. Limbajul vulgar şi trivial în subsolul textelor nu este permis. Nu sunt permise opiniile calomnioase rasiste/şovine/xenofobe. Nu sunt permise atacuri la persoană în subsolurile textelor, ele sunt exclusiv pentru comentarii, critică literară, păreri despre text, dezbateri, etc. În caz contrar, ele vor fi scose din baza de date, fără nici o explicaţie din partea AgentiadeCarte. ro